Inainte, iulie 1955 (Anul 12, nr. 3230-3256)

1955-07-01 / nr. 3230

Să ridicăm propaganda agricolă la nivelul sarcinilor actuale Unul din obiectivele centrale ale politicii partidului nostru în eta­pa actuală, îl constituie lupta pen­tru dezvoltarea agriculturii. Creș­terea producției la hectar și mări­rea productivității animalelor, ex­tinderea suprafețelor pentru cultu­ra legumelor și zarzavaturilor, a plantelor tehnice, etc., sunt pe de­plin posibile în regiunea Craiova, ca și în întreaga țară. Realizarea acestor mărețe sarcini își au te­melia materială în însăși politica economică a partidului nostru, precum și în faptul că statul de­mocrat-popular a pus la dispoziția oamenilor muncii de pe ogoare un mare număr de tractoare și ma­șini moderne, imense cantități de îngrășăminte chimice, semințe se­lecționate. Totodată, la sate au fost trimiși mulți ingineri și tehni­cieni agronomi, zootehniști și me­dici veterinari. Lupta pentru dezvoltarea agri­culturii are o mare însemnătate e­­conomică și politică. Mai multe produse agricole înseamnă mai multe și mai ieftine bunuri de larg consum necesare populației, mai multă materie primă pentru indus­tria socialistă, ușoară și alimen­tară. Creșterea producției agricole în general și a producției­ marfă în special, duce la intensificarea schimbului de mărfuri dintre oraș și sat și, concomitent, la întărirea alianței dintre clasa muncitoare și țărănimea muncitoare. Procesul de dezvoltare a agri­culturii are loc pe baza luptei în­tre ceea ce este nou, creat de știin­ța agricolă și confirmat de practica miilor de fruntași ai recoltelor bo­gate, și între ceea ce este vechi, care își găsește expresia în meto­de dăunătoare, folosite încă de unii țărani muncitori la însămînțări, la întreținerea culturilor, la recoltare, la îngrijirea vitelor. Rolul princi­pal în studierea, sintetizarea, popu­larizarea și introducerea în prac­tică a cuceririlor agrotehnicii și a experienței înaintate folosite de fruntașii recoltelor bogate, precum și în combaterea practicilor dăună­toare, îi revine muncii de propa­gandă agricolă. Se poate spune, cu legitimă min­cidé, că în ultimii ani, și mai ales în primăvara aceasta, munca de propagandă agricolă a înregistrat oarecare succese. Ca urmare direc­tă, în cea mai mare parte a re­giunii, producțiile planificate au fost realizate și chiar depășite. Din rîndurile oamenilor muncii de la sate, mulți au obținut producții de 2.000—2.500 kg. grîu la hectar, 3­000—4000 kg. porumb la hectar, peste 25.000 kg. sfeclă de zahăr la ha. etc­ Propaganda agricolă, alături de munca politică de masă desfă­șurată de organizațiile de bază și de sfaturile populare, și-a arătat mai mult roadele în anul acesta, cînd regiunea Craiova, a fost frun­tașă pe țară la însămînțări­ lucră­rile agricole făcîndu-se la timp și la un mai înalt nivel agrotehnic. Chiar și la lucrările de întreținere a culturilor, munca de propagandă agricolă și-a dat o însemnată con­tribuție. In multe comune ale re­giunii noastre, cum ar fi Fărcașele, Devesel, Vînju Mare, Flămînda, Rogova, Poiana, Maglavit, etc., țăranii muncitori au renunțat la folosirea rariței în proporție de 90— 95 la sută, această dăunătoare u­­nealtă fiind transformată în prăși­­toare. Un mare merit în îmbunătățirea muncii de propagandă agricolă il are filiala regională S.R.S.C., ca­re a trimis la sate, sute de con­ferințe pe teme diferite: „Metode agrotehnice la cultura porumbului“, „Pagubele aduse de mușuroit și ră­­rițat“, „Ce foloase avem dacă cul­tivăm locurile virane cu legume“, etc. Rezultatele obținute în munca de propagandă agricolă nu sînt însă la înălțimea sarcinilor actuale. Multe cercetări științifice, experien­țe și rezultate obținute de unitățile socialiste fruntașe, de Institutul A­­gronomic și de stațiunea experi­mentală I.C.A.R. Studina, ca și de mulți fruntași ai recoltelor bogate nu sunt introduse în practica agri­colă, cu toate că ele mare importanță pentru ar prezenta economia națională și pentru fiecare om al muncii de la sate. In munca de popularizare a fruntașilor recoltelor bogate, mai sînt încă multe lipsuri, agriculturii, care împînzesc Fruntașii satele regiunii, sînt popularizați de multe ori numai cu ocazia unor campanii. Sînt sfaturi populare, ingineri și tehnicieni agronomi, care au înțe­les că munca cu fruntașii nu tre­buie să se rezume la „reclame” ieftine. Lucrul cel mai important este să lupți pentru a introduce în practică experiența înaintată fruntașilor agriculturii și să-i folo­­­sești pe aceștia ca pe cei mai com­petenți propagandiști ai metodelor agrotehnice avansate. Din acest punct de vedere, este demn de lau­dă felul cum muncește tehnicianul agronom Mihai Gheorghe din co­muna Bistreț, raionul Băilești. El ține o strînsă legătură cu fruntașii recoltelor bogate, i-a organizat să ducă muncă pe circumscripții, fi­xează împreună cu ei tema, data și locul unde trebuie să țină consfă­tuirea cu țăranii muncitori, îi pune să vorbească la căminul cultural despre metodele lor de muncă, etc. In munca de propagandă agri­colă, un loc de frunte îl ocupă di­fuzarea literaturii de specialitate, a afișelor, editarea de foi volante, rularea filmelor cu caracter agricol și altele. Din păcate, toate acestea se fac uneori la întîmplare și chiar de loc. Mult folositoare pentru ță­ranii muncitori ar fi fost difuza­rea din timp a unor afișe care să lămurească felul cum trebuie luptat împotriva unor dăunători așa de periculoși cum sînt gîndacul de Co­lorado, omida păroasă, gîndacul păros, lăcusta, sau care să fi scos în evidență cum se pot obține în legumicultură 2—3 culturi într-un an, de pe același loc. Editarea unor broșuri care să fi arătat felul cum se dezvoltă unele gospodării colec­tive, întovărășiri agricole, cum și-au organizat munca pe bază de plan, ar fi prezentat mare interes pentru publicul cititor, și în special pentru membrii unităților socia­liste. Chiar și broșurile sau revis­tele venite de la centru se difu­zează cu mari deficiențe, uneori simțindu-se lipsa lor. Cum poate fi socotită răspîndire normală a lite­raturii agrotehnice în unele comu­ne ale raioanelor Băilești, Olteț, Balș, cînd la multe cooperative, li­brării și biblioteci tratate de matematici sătești găsești superioare, de chimie, de fizică, pe cînd broșu­rile cu caracter agricol, mult cău­tate de țăranii muncitori, lipsesc cu lunile ? Sarcinile puse de partid în legă­tură cu dezvoltarea agriculturii și campania muncilor agricole de vară în care pășimi, impun obligativita­tea îmbunătățirii conținutului pro­pagandei agricole. De aceea, dato­ria Direcției agricole regionale, a secției culturale regionale, a ASIT- ului, și SRSC-ului, este să-și în­drepte atenția în mod deosebit a­­supra ridicării muncii de propagan­dă agricolă la nivelul sarcinilor­ actuale. Recoltarea la timp și fără pierderi, dezmiriștitul, treierișul, continuarea întreținerii culturilor prășitoare, popularizarea temeinică a fruntașilor recoltelor bogate sînt sarcini ce trebuie să stea în cen­trul muncii de propagandă agri­colă, îmbunătățirea muncii de propa­gandă agricolă cere ca organele de partid și de stat raionale, organi­zațiile de partid sătești și din uni­tățile socialiste să-i acorde atenția cuvenită și să contribuie la îmbo­gățirea conținutului ei. ANUL XI NR. 3230 VINERI 1 IULIE 1955 4 pagini, 20 bani ÎN INTERIORUL ZIARULUI: — Un bogat schimb de experien­ță (pag. 2-a). — Pe urmele materialelor publi­cate (pag. 2-a). “ Munca cu cartea în regiunea noastră (pag. 2-a). — Se ridică neîncetat nivelul gospodăresc al orașului Craiova. (Convorbire cu tov. Tomescu Aurel, secretarul comitetului executiv al sfatului popular orășenesc Craiova­ (pag. 3-a). — Calendarul agricol pe luna iulie (pag. 3-a). —, Predau statului vitele contract­­ate (pag. 3-a). — Adunarea Mondială a Păcii de la Helsinki și-a încheiat lucră­rile (pag. 4-a). — Greva docherilor din portul Anvers continuă (pag. 4-a). — Comentarii externe. Pe baza avantajului reciproc (pag. 4-a). ADUNAREA MONDIALĂ A PĂCII APELUL DE LA HELSINKI Datorită eforturilor opiniei publice se vor întîlni pentru prima oară după zece ani, în condițiile unei lumi scindate, șefii celor pa­tru mari puteri. Lumea întreagă își îndreaptă speranțele spre ei. Prima lor datorie este de a învinge neîncrederea reciprocă. Adunarea Mondială a Păcii, care a reunit pe reprezentanții a 63 de țări, a creat certitudinea că, cu toate divergențele profunde și diversitatea opiniilor, un acord asupra unor probleme importante poate fi realizat și numeroase probleme pot fi rezolvate astăzi prin tratative. Opinia publică mondială s-a ridicat împotriva politicii de forță, împotriva blocurilor militare, împotriva cursei înarmărilor și a îns­păimântătoarei primejdii a războiului atomic. Acordurile de la Geneva, încetarea războiului în Indochina, con­ferința de la Bandung, neutralitatea Austriei consfințită printr-un tratat, declarația de la Belgrad — toate acestea sînt roade ale trezirii opiniei publice care și-a găsit expresia în poziția guvernelor, nu problema dezarmării și a armelor atomice care a rămas nerezol­vată din cauza unor contradicții ireductibile pînă în prezent punc­tele de vedere s-au apropiat atît de mult încît un acord nu mai este decît o chestiune de bunăvoință. In problema securității principiile a­­doptate la conferința de la Bandung au arătat că pe un întreg con­tinent colaborarea pașnică între țări cu orînduiri sociale diferite poate fi întemeiată pe concepții de felul acelora care au fost procla­mate de China și India. Adunarea de la Helsinki a demonstrat că, dacă conferința celor patru va ține seama de opinia publică, ea va constitui o primă eta­pă în construirea unei Europe în care să fie garantată securitatea tuturor statelor europene, în care acestea să pășească pe calea unei­ strînse colaborări economice și culturale. Această operă este legată de reunificarea Germaniei, în afara oricărei coaliții militare, a unei Germanii ferite de renașterea militarismului. Tot în acest spirit, con­ferința­ celor patru puteri are misiunea de a pregăti prin tratative evacuarea trupelor străine de pe insula­ chineză Taiwan (Formoza). Conferința trebuie să vegheze la stricta respectare a acordurilor de la Geneva cu privire la Indochina. Ea trebuie să dea Organi­zației Națiunilor Unite posibilitatea de a dobîndi un caracter cu ade­vărat universal, prin includerea Republicii Populare Chineze. Mai există însă forțe cărora le convine războiul rece și acțio­­nează împotriva unei apropieri între cele patru mari puteri. Aduna­rea de la Helsinki cheamă opinia publică a tuturor națiunilor lumii să se împotrivească acestor forțe și să sprijine pe participanții la tra­tative. Cauza păcii va fi pînă în cele din urmă încununată de succes dacă forțele iubitoare de pace, care au țeluri comune, și îndeosebi diferitele mișcări pentru apărarea păcii, marile organizații pacifiste de orientare creștină și social-democrată vor întreprinde acțiuni u­­nite pentru a risipi neîncrederea și a apăra pacea. Contradicțiile internaționale pot fi rezolvate, pas cu pas. Spe­ranțele popoarelor pot fi împlinite. PE ÎNTINSUL REGIUNII NOASTRE Fruntași la recoltarea orzului Timpul călduros din ultima săp­­­tămînă a contribuit mult la coace­rea lanurilor de orz. La îndemnul tehnicienilor agronomi, colectiviștii și țăranii muncitori din raionul Caracal au pornit în masă la se­ceriș. Fruntași în aceste munci sînt colectiviștii din comuna Amă­­răștii de Sus, care au terminat în întregime secerișul pe 25 ha. Din această gospodărie colectivă, cele mai bune rezultate au fost obținute de echipele a V-a și a IlI-a, conduse de colectiviștii Du­mitru Mihali­escu și Ioana Diaconu. Și colectiviștii din comuna Dră­­­ghiceni au început recoltatul orzu­lui. La executarea acestor munci ei folosesc o combină a stațiunii de mașini și tractoare Caracul. Dintre țăranii muncitori cu gos­podării individuale, în fruntea muncilor de recoltare se află cei din comuna Amărăștii de Jos.­ Pe suprafețele secerate, colecti­viștii și țăranii muncitori au și pornit să execute dezmiriștitul. ENE POPA coresp. Membrii gospodăriei agricole co­lective „23 August” din comuna Grojdibod, satul Gura Padinii, din raionul Corabia au fost primii care au ieșit la seceratul orzului. Da­torită unei bune organizări a mun­cii în campania de secerat, treie­rat și dezmiriștit, aceștia au reușit ca numai într-o singură zi să re­colteze orzul pe o suprafață de 5 ha. C. SALCEANU coresp.* Țăranii muncitori din comuna Radovan, raionul Segarcea, au în­ceput zilele acestea seceratul or­­­zului. Intr-o singură zi, s-au se­cerat 3 ha, executîndu-se totodată dezmiriștitul și însămînțatul cu po­r­rumb furajer. Fruntași sînt țăranii muncitori Dumitru Georgescu, Se­­gărceanu Vasle, Ștefan Firulescu și Fira Bărdan. ION CIOBANU coresp. Pregătiți din timp în vederea e­­xecutării secerișului, avînd cele și secerătorile-legături combi­repa­rate, muncitorii de la gospodăria de stat Românești au început re­coltatul rapiței și orzului date în pîrgă. La secțiile Malu Mare și Po­dari, într-o singură zi au fost re­coltate 16 ha. orz, evidențiindu-se combinerii M. Ștefan și I. Șerban, care au depășit norma cu peste 32 la sută. Desfășurînd larg întrece­rea socialistă, muncitorii de la a­­ceastă gospodărie de stat au re­coltat pînă în seara zilei de 28 iu­nie peste 30 ha. orz, terminînd de secerat întreaga suprafață cultiva­tă cu rapiță, pe care au început s-o treiere. Pînă la aceeași dată, în cadrul gospodăriilor de stat din regiunea Craiova, orzul a fost recoltat de pe o suprafață de peste 800 ha. In raionul Caracal au fost recol­tate 543 ha., iar în raionul Segar­cea 392 ha., etc. Pînă în dimineața zilei de 29 iu­nie, în regiunea Craiova au fost recoltate peste 3.500 ha., din care 576 ha. rapiță. Pînă la aceeași dată, în gospodăriile de stat, recoltatul rapiței a luat sfîrșit, iar treierișul este pe terminate. Au achitat cotele de carne Țăranii muncitori din comuna Poiana Mare, raionul Calafat, își predau cu însuflețire cotele de car­­­ne datorate statului pe acest an.­ Numai într-o singură zi, la baza de recepționare au fost predate peste 600 de kg. carne vită, zeci de kg. de lapte și lînă. .< Printre cei care și-au achitat co­tele se numără țăranii muncitori Petre Gh. Palici, Ștefan Dudo­­­rin, Ion Barbu, Florea Buzatu, Bei­­­că Ion, Mirea Alion și alții. EMIL COCORA corespu­ nt Peste 3.500 ha. orz și rapiță recoltate în regiunea noastră Muncă rodnică Datorită organizării locului de muncă și bunei deserviri a con­sumatorilor, unitățile magazinului O.C.L. „Alimentara”, din orașul Craiova au reușit ca numai în de­cursul celor 15 zile ale lunii iunie să distribuie marfă în greutate totală de 8 tone.­ La magazinul alimentar nr. 5 al cărui gestionar este tov. Genoiu Tudor planul de desfacere a fost îndeplinit în proporție de 70 la sută, distribuindu-se în total peste 4 tone preparate de carne, 2 tone făină și altele. R. NICOL4E coresp. Succesele tinerilor de Cu­cit se apropie marea sărbă­toare a tineretului, Festivalul Mon­dial de la Varșovia, activitatea ti­neretului de pe șantierul național Cerna—Jiu devine tot mai intensă. Desfășurînd larg întrecerea socia­listă, tinerii de pe acest șantier își depășesc normele de la o zi la alta, fiind hotărîți ca această mare lucrare să fie terminată în cinstea zilei de 7 Noiembrie. Atît la gazeta de perete cît și la panoul de onoare din sectorul Tis­­mana, stau scrise cu litere mari numele tinerilor fruntași în pro­ducție Pîrlogea Florea și Dineu­­silă Nicolae, candidați de partid, care în fiecare zi dau cîte 4 nor­me. Tot în acest sector, graficul producției oglindește rezultatul în­trecerii socialiste între brigăzi și echipe. La loc de cinste se află brigada II­-a, care în zilele de 13 pe șantierul Cerna-Jiu și 14 iunie, a depășit norma cu 25—30 la sută. Rezultate demne de remarcat au fost obținute și în sectorul Bistrița. Aci, datorită muncii pline de ab­negație a celor 97 atemiști, în frunte cu secretarul comitetului U.T.M. de sector, Mitu Ștefan, nor­­mele sînt continuu depășite. O vie activitate o desfășoară ti­­­nerii de pe șantierul național Cer­na-Jiu și în ce privește munca culturală. De pildă, la sectorul „Pod-Jiu” au fost organizate 2 brigăzi artistice de agitație, ca­re dau programe săptămînal. Tot aci, cu concursul comitetului sindi­cal, s-a organizat o bibliotecă cen­trală cu 5000 de volume ce sînt puse la dispoziția muncitorilor și tehnicienilor de pe întreg șantierul­ DINU CONSTANTIN coresp. Se dezvoltă creșterea oilor Ca urmare a măsurilor luate de organele locale de partid și de stat, în ultimii ani, numărul ovi­nelor în regiunea noastră a crescut cu aproape 21 la sută, ajungând în acest an la peste 1.000.000 de capete. Numărul ovinelor cu lină fină și semifină a sporit simțitor. Numărul oilor de rasă merinos, spancă și țigae, existente în pre­zent în regiunea Craiova, repre­zintă în acest an o creștere de peste 19 la sută, față de anul 1953. Procentul creșterii oilor cu lună fină și semifină în raionul Cala­i­fat reprezintă în acest an o creș­tere de 35 la sută față de anul 1953, iar în raionul Băilești, de a­­proape 45 la sută. Mergînd pe linia îmbunătățirii raselor de oi, în vederea obținerii a cît mai multe ovine cu lină fină și semifină, anul acesta, în regiu­­nea Craiova au luat ființă la sta­­țiuni de montă artificială, urm­înd la pină la sfîrșitul anului, ca urmare a măsurilor luate în urma apariției Hotărîrii Consiliului de Miniștri al R.P.R. cu privire la dezvoltarea creșterii oilor, să mai ia ființă încă 20 de stațiuni de montă artificială. In scopul ameliorării raselor de oi, în raioanele din sudul regiunii, cum ar fi Băilești, se vor înființa în acest an 13 stațiuni de montă arti­ficială, iar în raioanele Segarcea și Cura Jiului vor lua ființă 7 stațiuni. Pînă la sfirșitul anului 1955, e­­fectivul de berbeci cu lină fină și semifină va spori cu încă 4600, ast­fel ca la sfîrșitul anului acesta, nu­mărul lor să sporească la peste 20.000. Dispunînd de o bază furajeră, ce reprezintă 217.253 ha. pășuni și finețe naturale, oamenii muncii din regiunea Craiova, ce se îndeletni­cesc cu creșterea oilor, sînt hotă­rîți să sporească numărul ovinelor pînă in anul 1960, cu cel puțin încă 500.000 de­ capete. Primii la dezmiriștii Hotărîți să obțină și în anii vii­­­tori o recoltă bogată, muncitorii și tehnicienii de la ferma Acade­m­miei R.P.R. din Dîrvari, raionul Cujmir, au trecut la dezmiriștit după ce orzul a fost secerat. Nu­­­mai într-o singură zi, au fost dez­­miriștite peste 20 ha. Exemplul lor este urmat de colectiviștii din raionul Cujmir și de numeroși ță­­răni muncitori. BARZA ION coresp. Vie activitate intrînd în curtea gospodăriei a­­gricole colective „Octombrie roșu’) din Mîrșani, observi diverși butuci din lemn de stejar și salcîm cărei își așteaptă rîndul să intre în bani fie spre a fi prelucrați. In apro­­­piere se află atelierul de lemnărie, iar în altă parte, cel de fierărie. Aici muncesc meșteri fierari și tîmplari, specialiști în lucratul caj­relor și căruțelor. Pină acum, în aceste ate­­liere, în afară de reparațiile la uneltele agricole și atelajele gos­­­podăriei, au fost lucrate zeci de care și căruțe, atît pentru gospo­­dăria respectivă, cît și pentru d­­­i­ferite instituții și întreprinderi. Nu­­­mai anul acesta au fost lucrate 6 care pentru gospodăriile agricole colective din raioanele Gura Jiului și Corabia, și s-a încasat suma de 41.000 lei. îmbunătățesc ac­tivi­tă­tea colțului roșu Activitatea cultural-educativă a colțului roșu din gospodăria co­­­lect­ivă, Olari, raionul Balș, stag­­­nașe în ultimul timp. Această pro­­­blemă a fost pusă în di­scuția a­­­dunării generale a gospodăriei. In cadrul adunării, colectiviștii au fă­­­cut prețioase propuneri și au luat măsuri menite să ducă la îmbună­­­tățirea activității colțului roșu. Ast­­­fel, ei au reorganizat colectivul de muncă, din care fac parte An­­­drei Nicolae, Dumitru Eftimiu,­ Vlad Antonie și alții. Noul colectiv, și-a întocmit un plan de muncă ih­ipo­­ jarg.ci vo SC 11\1­­­a tca| C. GHENE4 £ 2ÎS?E»

Next