Inainte, martie 1956 (Anul 13, nr. 3438-3464)
1956-03-01 / nr. 3438
Adunările generale—eveniment de seamă în viața cooperativelor de consum In prezent se desfășoară în regiunea noastră adunările generale ale cooperativelor de consum. De buna pregătire și desfășurare a adunărilor sătești și a adunărilor generale ale cooperativelor depinde în mare măsură întărirea continuă a cooperației de consumi, a cărei sarcină este să lupte pentru intensificarea schimbului de mărfuri dintre oraș și sat, să facă educația stibilistă a țăranilor muncitori. In acele comune și raioane vunde comitetele executive ale cooperativelor și conducerile uniunilor raionale, sub îndrumarea organelor, și organizațiilor de partid s-au preocupat cu spirit de răspundere ,de buna pregătire și desfășurare a adunărilor, s-au putut obține rezultate satisfăcătoare. In comuna Izvoru din raionul Craiova, de exemplu, pregătirea adunării generale s-a desfășurat în strînsă legătură cu munca pentru îndeplinirea sarcinilor de plan ale cooperativei atît la achiziții, cît și la aprovizionarea cu mărfuri industriale. Sprijinit de organizaiția de bază și de sfatul popular comunal, consiliul de conducere al acestei cooperative a antrenat consiliile sătești și activele pe circumscripții, pentru cea unei largi munci desfășurade lămurire în vederea convingerii țăranilor muncitori asupra importanței dezvoltării și întăririi cooperativei, a îndeplinirii sarcinilor ei. Iată de ce nu întîmplător, în întîmpinarea adunării generale, cooperativa din Izvoru și-a îndeplinit planul de achiziții la gnu pe luna ianuarie a.c., în proporție de 162 la sută, iar planul de aprovizionare cu mărfuri industriale —, în procent de 110 la sută. Se constată însă că în unele locuri, adunările generale s-au desfășurat în mod cu totul nesatisfăcător. In cadrul unor adunări generale, s-au analizat în mod superficial sau nu s-au analizat de loc lipsurile care au frînat buna desfășurare a activității cooperativei respective. Din această cauză, nu s-au putut adopta cele mai juste măsuri menice să ducă la lichidarea cu desăvîrșire a lipsurilor din activitatea cooperativei. In ciuda posibilităților pe care le-a avut ,și le are, cooperativa din comuna Coțofenii din Față, raionul Filiași nu și-a realizat planul ,la achiziții, contractări, aprovizionarea și desfacerea mărfurilor industriale, înscrierea de noi membri și încasarea părților sociale subscrise nici în anul 1954 și nici în anul 1955. Pe de altă parte, unii gestionari ai acestei cooperrative au vândut unele mărfuri industriale cu suprapreț, iar alții au comis mari fraude. De aceea era de așteptat ca adunarea generală a cooperativei care s-a țiinut de curînd să fi analizat temeinic rădăcina tuturor acestor lipsuri și să fi ales în fruntea cooperativei pe acei țărani muncitori care au dat dovadă că luptă pentru continua îmbunătățire a activității cooperativei, oameni cinstiți, buni gospodari, devotați cu trup și suflet intereselor poporului nostru muncitor. Fără a ține însă seama de aceste serioase lipsuri, delegatul U.R.C.C. Fiiiași, tov. Smadu, n-a ajutat adunarea generală să aleagă în funcția de președinte și ca membri în consiliul de conducere pe acei țărani muncitori dornici să lupte pentru continua dezvoltare și întărire a cooperativei, pentru rentabilitatea ei. Din păcate asemenea exemple negative se mai pot intîlni și la alte cooperative de consum din regiunea noastră. Organele cooperației de consum, cu sprijinul și sub îndrumarea organizațiilor de partid, pot și trebuie să lichideze cu desăvârșire lipsurile care au frînat buna desfășurare a adunărilor generale. In cadrul adunărilor este necesar să se creeze o atmosferă critică și autocritică a activității cooperativei. Atît din dările de seamă cît și din discuții trebuie să reiese clar felul cum unitățile cooperatiste au contribuit la întărirea alianței economice dintre clasa muncitoare și țărănimea muncitoare pe calea dezvoltării schimbului de mărfuri dintre oraș și sat, cum și-au îndeplinit sarcina de a aproviziona țăranii muncitori cu cantități sporite de mărfuri, și de a achiziționa un cât mai mare volum de produse agro-alimentare. Adunările generale trebuie să analizeze temeinic felul cum au muncit consiliile de conducere pentru apărarea avutului obștesc, pentru reducerea cheltuielilor de circulație, pentru organizarea unui comerț civilizat Consiliile de conducere se fac răspunzătoare în fața adunărilor generale de felul cum au desfășurat munca politică de educare a membrilor cooperatori în spiritul cooperării și intr-ajutorării în muncă a țăranilor muncitori, de felul cum au sprijinit gospodăriile colective, întovărășirile agricole și asociațiile simple de producție în vederea obținerii de recolte bogate. Constituind organul superior de conducere al cooperativei, adunările generale vor trebui să tragă la răspundere consiliile de conducere de felul cum s-au preocupat de buna aprovizionare a magazinelor cooperativelor cu cele necesare țăranilor muncitori în vederea executării la timp și în bune condiții a muncilor agricole de primăvară. Experiența a dovedit că acolo unde în fruntea cooperativelor au fost aleși oameni capabili, cu dragoste și interes pentru bunul mers al cooperativei, cooperativele au putut să-și îndeplinească sarcinile ce le-au stat în față. Iată de ce adunările generale trebuie să dea dovadă de exigență în ceea ce privește alegerea consiliilor de conducere. In fruntea cooperativelor să fie aleși cei mai devotați țărani muncitori, oameni care au dovedit că sunt capabili să-și îndeplinească sarcinile ce le-au stat în față, dornici să lupte pentru rentabilitatea cooperativelor. De asemenea în cadrul adunărilor generale va trebui să se dezbată și să se aprobe planul de activitate economică și planul de venituri și cheltuieli al cooperativelor pe anul 1956. Să facem din adunările generale un puternic mijloc de îmbunătățire a activității cooperativelor de consum, astfel ca acestea să-și îndeplinească cu cinste sarcinile ce le revin din hotărârile celui de-al II-lea Congres al P.M.R.t întoarcerea delegației Partidului Muncitoresc Român care a participat la lucrările Congresului al XX lea al P. C. U. S. Marți la amiază s-a înapoiat in Capitală, venind de la Moscova, delegația Partidului Muncitoresc Român care a participat ca invitată la lucrările celui de-al XX-lea Congres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Din delegație au făcut parte tovarășii: Gh. Gheorghiu-Dej, Chișinevschi, Miron Constantinescu și Petre Borilă. La sosire, pe aeroportul Bă jgm jnogfeni áálesftási m ístó întâmpinați de tovarășii: Chivu Stoica, Ah Moghioroș, Emil Bodnăraș, C. Pirvulescu, Al. Drăghici, N. Ceaușescu, D. Coliu, L. Sălăjan, L. Răutu, Șt. Voitec, Al. Bîrlădeanu, J. Fazekaș, I. Cozma, Ghizela Vass, FI. Dănălache, A. Mălnășan și alții. Au asistat I. I. Horoșilov, însărcinat cu afaceri ad interim al Uniunii Sovietice la București, și Bagateri și Rawsîf ANUL XII NR. 343$ JOI 1 MARTIE 1956 4 pagini, 20 bani Mai sînt 10 zile pînă la alegeri Ziua alegerilor se apropie. Au mai rămas 10 zile pină cînd cetățenii psihiei noastre vor vota pentru alegerea deputaților în sfolurile populare regionale, orășenești, raionale și comunale. Verificați fără intirziere dacă ați fost înscriși în listele de alegători. Dacă din greșeală ați fost omiși din aceste liste, faceți deîndată întîmpinare la comitetul executiv al sfatului popular respectiv, cerind să fiți înscriși. Realizări ale brigăzilor de foraj Urmînd exemplul brigăzii de foraj condusă de Ion Potecă, fruntaș în întrecerea socialistă, numeroase alte brigăzi din cadrul trestului au reușit să obțină în cinstea alegerilor de deputați în sfaturile populare, importante realizări. Folosind elementele de mică mecanizare și forajul cu apă și noroi ușor, brigada de foraj condusă de Iov. Ion Iacobescu a reușit să dea în exploatare sonda nr. 385 cu 25 de zile înainte de termen. Pentru acest succes important obținut în producție, membrii acestei brigăzi au primit premii în valoare de 22.000 lei. De asemenea, brigada condusă de tov. Ion Dobre a dat în folosință sonda nr. 275 cu 20 de zile înainte de termen. Urmînd exemplul colectiviștilor In cinstea alegerilor de la 11 martie membrii gospodăriilor agricole colective și întovărășirilor agricole din raionul Caracal, acordă o deosebită atenție pregătirii pentru însămînțările de primăvară. Datorită bunei organizări a muncii, ei au terminat repararea utilajelor agricole încă de la sfîrșitul lunii ianuarie. Urmînd exemplul harnicilor colectiviști și întovărășiți, țăranii muncitori cu gospodării individuale au terminat reparațiile mașinilor și uneltelor agricole. Fruntași s-au situat țăranii muncitori din comunele Cezieni, Apele Vii și Dobrotești. ENE POPA, coresp. In fruntea membrilor brigăzii a 6-a, tovarășa Teodora Georgescu a reușit ca în cinstea alegerilor de la 11 martie să-și depășească sarcina de plan pe luna februarie cu 40 la sută, făcînd lucrări de bună calitate. .In clișeu, tovarășa Teodora Georgescu de la fabrica de confecții „I. C. Frimu“ din Craiova, candidată în circumscripția electorală orășenească nr. 23. ------ * * ----- De vorbă cu candidații F. D. P. Zilele trecute, sala de festivități a școlii medii de băieți nr. 2 din orașul Craiova a cunoscut freamătul a sute de cetățeni, muncitori, funcționari, femei și tineri, veniți pentru a se întâlni cu candidatul circumscripției electorale regionale nr. 152, tovarășul Gheorghiu Vladimir, membru al Comitetului Central al P.M.R., prim secretar al Comitetului regional P.M R. Craiova.Luînd cuvîntul tov. Savu Maria, gospodină din cartierul „1 Mai”, în cuvinte pline de bucurie, a arătat realizările dobîndite în ultimii ani în acest cartier. „Printre înfăptuirile de seamă care pentru cartierul nostru constituie o legitimă mîndrie — a spus tovarășa Savu — este și teatrul de vară. Această construcție măreață a fost ridicată cu ajutorul gospodinelor și cetățenilor din cartierul nostru, care au răspuns cu dragoste la chemarea comitetului executiv al sfatului popular orășenesc". In numele gospodinelor din acest cartier, " La „Casa alegătorului" din comuna Siliștea Crucii, raionul Băilești, se adunaseră numeroși cetățeni din circumscripția electorală comunală nr. 11, pentru a discuta cu tov. Lângă Gheorghița, candidată a F.D.P. în această circumscripție. Au luat cuvîntul mulți alegători. Marin Ghiță, fruntaș al recoltelor bogate, și-a luat ca angajament, pentru a cinsti alegerile de la 11 martie, de a efectua la timp toate lucrările agricole de primăvară și de a împărtăși tovarășa Savu Maria și-a luat angajamentul de a sprijini pe mai departe toate acțiunile obștești inițiate de sfatul popular al orașului Craiova. Tot la fel au vorbit: Badea Alexandrina, Mihai Condrea, Torojman Alexandru și alții. A luat apoi cuvîntul tovarășul Gheorghiu Vladimir care a arătat mărețele realizări înfăptuite în anii puterii populare în regiunea noastră. Printre altele, vorbtorul a scos în evidență dezvoltarea industriei petrolifere și carbonifere în regiunea Craiova. Acest lucru, a spus el, ne face să avem mai multă încredere în perspectivele mari ce se deschid oamenilor muncii din regiunea noastră, în viitorii ani ai cincinalului. In încheiere, vorbitorul a asigurat alegătorii că nu va precupeți nimic din ce-i va sta în putință pentru a fi la înălțimea încrederii acordate de ei, străduindu-se să sprijine traducerea în viață a năzuințelor lor, și altor țărani muncitori din experiența sa. Ioniță Florea, secretarul sfatului popular comunal, a arătat că va sprijini inițiativele cetățenilor privind gospodărirea comunei și în special electrificarea acesteia. Candidata Lângă Gheorghița, după ce a vorbit despre realizările înfăptuite pe plan local în ultimii ani, a îndemnat pe alegători să pășească pe calea agriculturii socialiste, formînd și alta întovărășiri în afară de cele patru existente în comună. Pe drumul cel bun După ce s-au prelucrat documentele celui de al II-lea Congres al partidului, țăranii muncitori din comuna Grojdibod, raionul Corabia, s-au angajat ca în cinstea alegerilor de deputați în sfaturile populare să înființeze o noua întovărășire agricolă. Datorită muncii politice desfășurată de către comuniști și deputați s-a reușit ca 29 de familii de țărani muncitori să-și unească la un loc suprafața de 20,78 hectare teren arabil, constituind o nouă întovărășire agricolă cu denumirea de „11 Martie”. C. SALCEANU coresp. - --------------- In ultimul timp. Construcții în slujba la depoul de laproducțieicomotive C.F.R. ------- ------ Tr. Severin au fost date în folosință noi construcții feroviare, care au făcut posibilă creșterea producției globale cu 4,2 la sută, și a productivității muncii cu 8,62 la sută. Printre construcțiile realizate se află construirea și amenajarea integrală a sub depoului Șiman, construirea unei clădiri pentru elevatorul Keiser, construirea unei instalații complete pentru alimentarea cu apă potabilă și altele. A. BAGHINA coresp. In secția de lăcătușerie a uzinei „7 Noiembrie”, munca este în toi. Nu e de mirare că nimeni n-are timp de vorbă: fiecare muncitor e ocupat cu ceva anumit, așa că orice minut de întrerupere înseamnă «!orA&r&o al fror inimi + o nrP -----țioase necesare reluării operațiunilor migăloase ce se execută în această secție. In mijlocul sălii se află o piesă curioasă , are peste 4 m. lungime și vreo 300 kg. greutate. Această piesă este o parte a prototipului noii mașini de împrăștiat îngrășăminte T.R.l care urmează a se fabrica în serie la uzina „7 Noiembrie” din Craiova. Cine a văzut acționînd pe ogor o secerătoare, de pildă, își poate da seama cîtă bătaie de cap necesită elaborarea fiecărui tip nou, mai bun decît cel precedent, care să aducă un randament sporit în muncă. Așa este cazul acum, cu confecționarea prototipului noului sort care va fi „multiplicat” de mii de ori de către uzina „7 Noiembrie”. In secție lucrează peste 30 de muncitori. Deși fiecare execută câte o piesă a prototipului, un model încă nu există ; acești oameni se conduc după schițe, desene, explicații. Acela însă care are răspunderea întregii munci este maistrul lăcătuș Constantin Buică. Maistrul Buică este încă tînăr. Cu suplerul într-o mînă și cu rigla într-alta, el măsoară, dimensionează, probează. Aplecat asupra proiectului, maistrul făurește în minte piese noi și complicate. El cheamă un tînăr muncitor și-i arată desenul: „Aici, diametrul interior trebuie să fie de 12. Brațul acesta îl lași mai lung cu 22 mm„ apoi mă întrebi pe mine. Trebuie să-l probăm, poate îi dăm o înclinare mai mare”... Maistrul nu este un executant automat. Nici vorbă de așa ceva. Mintea lui scormonitoare combină, calculează, își imaginează fiecare amănunt al piesei așa cum se va prezenta ea gata confecționată. Este o adevărată muncă de creație și acest lucru î!știu toți aceia care-l cunosc pe Constantin Buică ...Cu 25 de ani în urmă, Constanti Buică, în vîrstă de 18 ani, se prezenta la birourile de angajare ale fabricii „Leonida” din București. Omul patronului, însărcinat cu recrutarea de brațe de munit n IvT4 în airfi'm /lîri + r n va ICIUIU.J vui u uuii -n privire că are de-a face cu un tînăr lipsit de experiență. — Tu ce mai dorești ? — îl întrebă funcționarul răstit. Mai încăpea vorbă ce doreștie ! Cine venea aci pentru altceva decît ca să solicite să fie angajat ?... — V-ași ruga... dacă aveți nevoie de un lăcătuș, izbuti să îngîne Buică. — N-avem locuri dar, uite mai avem un post la secția IV-a, cam slăbuț plătit Cum crezi!... Cu cîtă cruzime era pus în fața alternativei să moară de foame, sau să aleagă postul. Salariul lunar era tocmai cît prețul unei perechi de pantofi modești... Și cînd te gîndești că tînărul avea cinci ani de lăcătușerie ! • Trei ani grei, desfîrșit de lungi, s-a luptat Buicătul fismei «j mizeria. S-au rupt și hainele cu care venise în București, s-au scîlciat bocancii, s-au stins speranțele... Intr-o bună zi și-a luat cufărul și s-a reîntors la Craiova ca s-o ia din nou de la capăt. In suflet simlin mn<«n Cv In țm mugut muj v. wv iupise definitiv iluzia în minciuna cîștigurilor cu care rechinii capitaliști ademeneau pe bieții muncitori cinstiți. ...De atunci au trecut mulți, foarte mulți ani. La răsărit s-a ivit o goană de lumină și speranța a început să pîlpîie din nou în sufletul tînărului. 23 August 1944 i-a adus și lui Constantin Buică, ca și întregului nostru popor, libertatea și nădejdea într-un viitor măreț. Tînărul lăcătuș s-a aruncat cu puteri sporite în viitoarea vieții, de astă dată poporul era stăpîn în țară și Constantin Buică era fiul poporului. Munca lui își primi locul cel mai de cinste așa cum nu-l avusese nici cînd. * Maistrul Constantin Buică este zgîrcit la vorbă, mai ales cînd vine discuția despre succesele lui ic munci Nu tot A fel sînt elevii de la școala profesională, cînd vorba despre acela care le împărtășește cu dragoste și răbdare, cunoștințele și experiența lui. Ei vorbesc cu multă căldură și admirație despre maistrul lor. J o fűi YQ.jjjgjțrj despre toți muncitorii din uzină. Mai mult, munca maistrului Constantin Buică este cunoscută și apreciată în mod deosebit în afara porților fabricii : cetățenii circumscripției sectorale nr. 153 din Craiova au hotărît să-l propună pe maistrul Constantin Buică drept candidat al lor. Cînd a avut consfătuirea cu alegătorii, comunistul Constantin Buică și-a adus aminte de zilele amare pe care le-a îndurat cu mulți ani în urmă. In ochi i s-a aprins o lumină neobișnuită. S-a ridicat însuflețit de planuri mărețe și a vorbit,înflăcărat, cum nu e obiceiul lui. Cetățenii l-au ascultat cu nesaț, iar cînd consfătuirea s-a terminat, pretutindeni s-a auzit: Buică e omul nostru ! Bine l-am nimerit !... SILVIU FAUR Candidați ai F. D. P. MAISTRUL CONSTANTIN BUICĂ