Inainte, martie 1956 (Anul 13, nr. 3438-3464)

1956-03-01 / nr. 3438

Adunările generale—eveniment de seamă în viața cooperativelor de consum In prezent se desfășoară în regiunea noastră adunările gene­­rale ale cooperativelor de con­sum. De buna pregătire și des­­­fășurare a adunărilor sătești și a adunărilor generale ale coope­­­rativelor depinde în mare mă­­­sură întărirea continuă a coope­rației de consumi, a cărei sarcină este să lupte pentru intensifica­rea schimbului de mărfuri dintre o­­­raș și sat, să facă educația sti­bilistă a țăranilor muncitori. In acele comune și raioane vunde comitetele executive ale coo­­­perativelor și conducerile uniunilor raionale, sub îndrumarea organelor, și organizațiilor de partid s-au preocupat cu spirit de răspundere ,de buna pregătire și desfășurare a adunărilor, s-au putut obține re­­zultate satisfăcătoare. In comuna Izvoru din raionul Craiova, de exemplu, pregătirea adunării ge­­­neral­e s-a desfășurat în strînsă legătură cu munca pentru înde­­­plinirea sarcinilor de plan ale cooperativei atît la achiziții, cît și la aprovizionarea cu mărfuri industriale. Sprijinit de organizai­ția de bază și de sfatul popular comunal, consiliul de conducere al acestei cooperative a antrenat consiliile sătești și activele pe circumscripții, pentru cea unei largi munci desfășura­de lămu­rire în vederea convingerii țăra­­­nilor muncitori asupra importan­ței dezvoltării și întăririi coope­­­rativei, a îndeplinirii sarcinilor ei. Iată de ce nu întîmplător, în întîmpinarea adunării generale, cooperativa din Izvoru și-a în­­­deplinit planul de achiziții la gnu pe luna ianuarie a.c., în propor­ție de 162 la sută, iar planul de aprovizionare cu mărfuri in­dustriale —, în procent de 110 la sută. Se constată însă că în unele locuri, adunările generale s-au desfășurat în mod cu totul ne­­satisfăcător. In cadrul unor a­­dunări generale, s-au analizat în mod superficial sau nu s-au a­­nalizat de loc lipsurile care au frînat buna desfășurare a acti­vității cooperativei respective. Din această cauză, nu s-au putut a­­dopta cele mai juste măsuri me­­­nice să ducă la lichidarea cu de­­săvîrșire a lipsurilor din activi­­­tatea cooperativei. In ciuda posi­bilităților pe care le-a avut ,și le are, cooperativa din comuna Coțofenii din Față, raionul Fi­­liași nu și-a realizat planul ,la achiziții, contractări, aproviziona­rea și desfacerea mărfurilor in­dustriale, înscrierea de noi mem­bri și încasarea părților sociale subscrise nici în anul 1954 și nici în anul 1955. Pe de altă parte, unii gestionari ai acestei cooper­rative au vândut unele mărfuri industriale cu suprapreț, iar alții au comis mari fraude. De aceea era de așteptat ca adunarea ge­­­nerală a cooperativei care s-a ții­nut de curînd să fi analizat te­meinic rădăcina tuturor acestor lipsuri și să fi ales în fruntea cooperativei pe acei țărani mun­citori care au dat dovadă că luptă pentru continua îmbunătățire a activității cooperativei, oameni cinstiți, buni gospodari, devotați cu trup și suflet intereselor po­­­porului nostru muncitor. Fără a ține însă seama de aceste serioase lipsuri, delegatul U.R.C.C. Fiiiași, tov. Smadu, n-a ajutat adunarea generală să aleagă în funcția de președinte și ca membri în con­siliul de conducere pe acei țărani muncitori dornici să lupte pen­tru continua dezvoltare și întă­rire a cooperativei, pentru ren­­­tabilitatea ei. Din păcate aseme­nea exemple negative se mai pot intîlni și la alte cooperative de consum din regiunea noastră. Organele cooperației de con­sum, cu sprijinul și sub îndru­marea organizațiilor de partid, pot și trebuie să lichideze cu de­săvârșire lipsurile care au frînat buna desfășurare a adunărilor ge­nerale. In cadrul adunărilor este necesar să se creeze o atmosferă critică și autocritică a activității cooperativei. Atît din dările de seamă cît și din discuții trebuie să reiese clar felul cum unitățile cooperatiste au contribuit la în­tărirea alianței economice dintre clasa muncitoare și țărănimea muncitoare pe calea dezvoltării schimbului de mărfuri dintre o­­raș și sat, cum și-au îndeplinit sarcina de a aproviziona țăranii muncitori cu cantități sporite de mărfuri, și de a achiziționa un cât mai mare volum de produse agro-alimentare. Adunările gene­rale trebuie să analizeze temeinic felul cum au muncit consiliile de conducere pentru apărarea avutu­lui obștesc, pentru reducerea chel­tuielilor de circulație, pentru or­ganizarea unui comerț civilizat Consiliile de conducere se fac răs­punzătoare în fața adunărilor ge­nerale de felul cum au desfășurat munca politică de educare a mem­brilor cooperatori în spiritul coo­perării și intr-ajutorării în muncă a țăranilor muncitori, de felul cum au sprijinit gospodăriile colective, întovărășirile agricole și asociațiile simple de producție în vederea obținerii de recolte bogate. Cons­tituind organul superior de con­ducere al cooperativei, adunările generale vor trebui să tragă la răspundere consiliile de conducere de felul cum s-au preocupat de buna aprovizionare a magazine­lor cooperativelor cu cele nece­sare țăranilor muncitori în vede­rea executării la timp și în bune condiții a muncilor agricole de primăvară. Experiența a dovedit că acolo unde în fruntea cooperativelor au fost aleși oameni capabili, cu dra­goste și interes pentru bunul mers al cooperativei, cooperativele au putut să-și îndeplinească sarcinile ce le-au stat în față. Iată de ce adunările generale trebuie să dea dovadă de exigență în ceea ce pri­vește alegerea consiliilor de con­ducere. In fruntea cooperativelor să fie aleși cei mai devotați ță­rani muncitori, oameni care au dovedit că sunt capabili să-și în­deplinească sarcinile ce le-au stat în față, dornici să lupte pentru rentabilitatea cooperativelor. De asemenea în cadrul adună­rilor generale va trebui să se dez­bată și să se aprobe planul de activitate economică și planul de venituri și cheltuieli al coopera­­­tivelor pe anul 1956. Să facem din adunările generale un puternic mijloc de îmbunătă­țire a activității cooperativelor de consum, astfel ca acestea să-și în­deplinească cu cinste sarcinile ce le revin din hotărârile celui de-al II-lea Congres al P.M.R.t întoarcerea delegației Partidului Muncitoresc Român care a participat la lucrările Congresului al XX lea al P. C. U. S. Marți la amiază s-a înapoiat in Capitală, venind de la Mos­cova, delegația Partidului Munci­toresc Român care a participat ca invitată la lucrările celui de-al XX-lea Congres al Partidului Co­munist al Uniunii Sovietice. Din delegație au făcut parte to­varășii: Gh. Gheorghiu-Dej, Chișinevschi, Miron Constantin­escu­­ și Petre Borilă. La sosire, pe aeroportul Bă­ jgm jnogfeni áálesftási m ístó întâmpinați de tovarășii: Chivu Stoica, Ah Moghioroș, Emil Bod­­năraș, C. Pirvulescu, Al. Drăghici, N. Ceaușescu, D. Coliu, L. Sălă­­jan, L. Răutu, Șt. Voitec, Al. Bîr­­lădeanu, J. Fazekaș, I. Cozma, Ghizela Vass, FI. Dănălache, A. Mălnășan și alții. Au asistat I. I. Horoșilov, în­sărcinat cu afaceri ad interim al Uniunii Sovietice la București, și Bagateri și­­ Rawsîf ANUL XII NR. 343$ J­O­I 1 MARTIE 1956 4 pagini, 20 bani Mai sînt 10 zile pînă la alegeri Ziua alegerilor se apropie. Au mai rămas 10 zile pină cînd cetățenii psihiei noastre vor vota pentru alegerea deputaților în sfolurile populare regionale, orășenești, raionale și comunale. Verificați fără intirziere dacă ați fost înscriși în lis­tele de alegători. Dacă din greșeală ați fost omiși din aceste liste, faceți deîndată întîmpinare la comitetul exe­cutiv al sfatului popular respectiv, cerind să fiți înscriși. Realizări ale brigăzilor de foraj Urm­înd exemplul brigăzii de foraj condusă de Ion Potecă, frun­taș în întrecerea socialistă, numeroase alte brigăzi din cadrul tres­­tului­­ au reușit să obțină în cinstea alegerilor de deputați în sfa­turile populare, importante realizări. Folosind elementele de mică mecanizare și forajul cu apă și no­roi ușor, brigada de foraj condusă de Iov. Ion Iacobescu a reușit să dea în exploatare sonda nr. 385 cu 25 de zile înainte de termen. Pentru acest succes important obținut în producție, membrii acestei brigăzi au primit premii în valoare de 22.000 lei. De asemenea, briga­da condusă de tov. Ion Dobre a dat în folosință sonda nr. 275 cu 20 de zile înainte de termen. Urmînd exemplul colectiviștilor In cinstea alegerilor de la 11 martie membrii gospodăriilor agri­cole colective și întovărășirilor a­­gricole din raionul Caracal, acordă o deosebită atenție pregătirii pen­tru însămînțările de primăvară. Datorită bunei organizări a mun­cii, ei au terminat repararea uti­lajelor agricole încă de la sfîrși­tul lunii ianuarie. Urmînd exem­plul harnicilor colectiviști și în­tovărășiți, țăranii muncitori cu gospodării individuale au terminat reparațiile mașinilor și uneltelor agricole. Fruntași s-au situat țăra­nii muncitori din comunele Cezieni, Apele Vii și Dobrotești. ENE POPA, coresp. In fruntea membrilor brigăzii a 6-a, tovarășa Teodora Georges­­cu a reușit ca în cinstea alege­rilor de la 11 martie să-și depă­șească sarcina de plan pe luna februarie cu 40 la sută, făcînd lucrări de bună calitate. .In clișeu, tovarășa Teodora Georgescu de la fabrica de con­fecții „I. C. Frimu“ din Craio­va, candidată în circumscripția electorală orășenească nr. 23. ------ * * -----­ De vorbă cu candidații F. D. P. Zilele trecute, sala de festivi­tăți a școlii medii de băieți nr. 2 din orașul Craiova a cunoscut freamătul a sute de cetățeni, muncitori, funcționari, femei și tineri, veniți pentru a se întâlni cu candidatul circumscripției e­­lectorale regionale nr. 152, tova­rășul Gheorghiu Vladimir, mem­bru al Comitetului Central al P.M.R., prim secretar al Comite­tului regional P.M R. Craiova.­Luînd cuvîntul tov. Savu Ma­ria, gospodină din cartierul „1 Mai”, în cuvinte pline de bucurie, a arătat realizările dobîndite în ultimii ani în acest cartier. „Printre înfăptuirile de seamă care pentru cartierul nostru con­stituie o legitimă mîndrie — a spus tovarășa Savu — este și teatrul de vară. Această cons­trucție măreață a fost ridicată cu ajutorul gospodinelor și cetățeni­­lor din cartierul nostru, care au răspuns cu dragoste la chemarea comitetului executiv al sfatului popular orășenesc". In numele gospodinelor din acest cartier, " La „Casa alegătorului" din co­muna Siliștea Crucii, raionul Băilești, se adunaseră numeroși cetățeni din circumscripția elec­torală comunală nr. 11, pentru a discuta cu tov. Lângă Gheor­­ghița, candidată a F.D.P. în a­­ceastă circumscripție. Au luat cuvîntul mulți alegă­tori. Marin Ghiță, fruntaș al re­coltelor bogate, și-a luat ca an­gajament, pentru a cinsti alegeri­le de la 11 martie, de a efectua la timp toate lucrările agricole de primăvară și de a împărtăși tovarășa Savu Maria și-a luat angajamentul de a sprijini pe mai departe toate acțiunile ob­ștești inițiate de sfatul popular al orașului Craiova. Tot la fel au vorbit: Badea A­­lexandrina, Mihai Condrea, Toroj­­man Alexandru și alții. A luat apoi cuvîntul to­varășul Gheorghiu Vladimir care a arătat mărețele realizări înfăptuite în anii puterii popu­lare în regiunea noastră. Prin­tre altele, v­orb­torul a scos în evidență dezvoltarea industriei petrolifere și carbonifere în regi­unea Craiova. Acest lucru, a spus el, ne face să avem mai multă încredere în perspectivele mari ce se deschid oamenilor muncii din regiunea noastră, în viitorii ani ai cincinalului. In încheiere, vorbitorul a a­­­sigurat alegătorii că nu va pre­cupeți nimic din ce-i va sta în putință pentru a fi la înălți­mea încrederii acordate de ei, străduindu-se să sprijine tradu­cerea în viață a năzuințelor lor,­­ și altor țărani muncitori din ex­periența sa. Ioniță Florea, se­cretarul sfatului popular comu­nal, a arătat că va sprijini ini­țiativele cetățenilor privind gos­podărirea comunei și în special electrificarea acesteia. Candidata Lângă Gheorghița, după ce a vorbit despre realiză­rile înfăptuite pe plan local în ultimii ani, a îndemnat pe alegă­tori să pășească pe calea agricul­turii socialiste, formînd și alta întovărășiri în afară de cele pa­tru existente în comună. Pe drumul cel bun După ce s-au prelucrat docu­mentele celui de al II-lea Congres al partidului, țăranii muncitori din comuna Grojdibod, raionul Corabia, s-au anga­jat ca în cinstea alegerilor de deputați în sfaturile populare să înființeze o noua întovărășire agricolă. Datorită muncii politice desfășurată de către co­muniști și deputați s-a reușit ca 29 de familii de ță­rani muncitori să-și unească la un loc suprafața de 20,78 hectare teren arabil, constituind o nouă în­tovărășire agricolă cu denumirea de „11 Martie”. C. SALCEANU coresp. - --------------- In ultimul timp. Construcții în slujba la depoul de la­producției­comotive C.F.R. ------- ------ Tr. Severin au fost date în folosință noi construcții feroviare, care au­ făcut posibilă creșterea producției globale cu 4,2 la sută, și a productivității muncii cu 8,62 la sută. Printre construcțiile realizate se află construirea și amenajarea integrală a sub­ depoului Șim­an, con­struirea unei clădiri pentru elevatorul Keiser, con­struirea unei instalații complete pentru alimenta­rea cu apă potabilă și altele. A. BAGHINA coresp. In secția de lăcătușerie a uzinei „7 Noiembrie”, munca este în toi. Nu e de mirare că nimeni n-are timp de vorbă: fiecare muncitor e ocupat cu ceva anumit, așa că orice minut de întrerupere înseamnă «!orA&r&o al fror inimi + o nrP­ -----­țioase necesare reluării o­­perațiunilor migăloase ce se execută în această sec­­ție. In mijlocul sălii se află o piesă curioasă , are pes­te 4 m. lungime și vreo 300 kg. greutate. Această piesă este o parte a proto­tipului noii mașini de îm­prăștiat îngrășăminte T.R.l care urmează a se fabrica în serie la uzina „7 No­iembrie” din Craiova. Cine a văzut acționînd pe ogor o secerătoare, de pildă, își poate da seama cîtă bătaie de cap necesită elaborarea fiecărui tip nou, mai bun decît cel pre­cedent, care să aducă un randament sporit în mun­că. Așa este cazul acum, cu confecționarea prototi­pului noului sort care va fi „multiplicat” de mii de ori de către uzina „7 No­iembrie”. In secție lucrează peste 30 de muncitori. Deși fie­care execută câte o piesă a prototipului, un model încă nu există ; acești oa­meni se conduc după schi­țe, desene, explicații. Ace­la însă care are răspun­derea întregii munci este maistrul lăcătuș Constantin Buică.­­ Maistrul Buică este în­că tînăr. Cu suplerul în­tr-o mînă și cu rigla în­­tr-alta, el măsoară, dimen­sionează, probează. Aple­cat asupra proiectului, maistrul făurește în minte piese noi și complicate. El cheamă un tînăr muncitor și-i arată desenul: „Aici, diametrul interior trebuie să fie de 12. Brațul acesta îl lași mai lung cu 22 mm„ apoi mă întrebi pe mine. Trebuie să-l pro­băm, poate îi dăm o încli­nare mai mare”... Maistrul nu este un e­­xecutant automat. Nici vorbă de așa ceva. Mintea lui scormonitoare combină, calculează, își imaginea­ză fiecare amănunt al pie­sei așa cum se va pre­zenta ea gata confecționa­tă. Este o adevărată mun­că de creație și acest lu­cru î!­știu toți aceia ca­re-l cunosc pe Constantin Buică ...Cu 25 de ani în urmă, Constanti Buică, în vîr­­stă de 18 ani, se prezen­ta la birourile de angaja­re ale fabricii „Leonida” din București. Omul pa­tronului, însărcinat cu re­crutarea de brațe de mun­it n I­­vT4 î­n a­irfi'm /lîri + r n va ICIUIU.J v­ui­ u uuii -n privire că are de-a face cu un tînăr lipsit de expe­riență. — Tu ce mai dorești ? — îl întrebă funcționarul răstit. Mai încăpea vorbă ce doreștie ! Cine venea aci pentru altceva decît ca să solicite să fie angajat ?... — V-ași ruga... dacă aveți nevoie de un lăcă­tuș, izbuti să îngîne Buică. — N-avem locuri dar, uite mai avem un post la secția IV-a, cam slăbuț plătit Cum crezi!... Cu cîtă cruzime era pus în fața alternativei să moară de foame, sau să aleagă postul. Salariul lu­nar era tocmai cît prețul unei perechi de pantofi modești... Și cînd te gîn­­dești că tînărul avea cinci ani de lăcătușerie ! • Trei ani grei, d­esfîrșit de lungi, s-a luptat Buică­tu­l fismei «j mizeria. S-au rupt și hainele cu care venise în București, s-au scîlciat bocancii, s-au stins speranțele... Intr-o bună zi și-a luat cufărul și s-a reîntors la Craiova ca s-o ia din nou de la capăt. In suflet sim­lin mn<«n C­­­v In țm mu­gut muj v. wv iu­pise definitiv iluzia în minciuna cîștigurilor cu care rechinii capitaliști a­­demeneau pe bieții mun­citori cinstiți. ...De atunci au trecut mulți, foarte mulți ani. La răsărit s-a ivit o goană de lumină și speranța a început să pîlpîie din nou în sufletul tînărului. 23 August 1944 i-a adus și lui Constantin Buică, ca și întregului nostru popor, libertatea și nădejdea în­­tr-un viitor măreț. Tînă­rul lăcătuș s-a aruncat cu puteri sporite în viitoarea vieții, de astă dată po­porul era stăpîn în țară și Constantin Buică era fiul poporului. Munca lui își primi locul cel mai de cinste așa cum nu-l avu­sese nici cînd. * Maistrul Constantin Buică este zgîrcit la vor­bă, mai ales cînd vine discuția despre succesele lui ic munci Nu tot A fel sînt elevii de la școa­la profesională, cînd vorba despre acela care le­­ împărtășește cu dragoste și răbdare, cunoștințele și experiența lui. Ei vorbesc cu multă căldură și admi­rație despre maistrul lor. J o fűi YQ.j­jjgjțrj despre toți muncitorii din uzină. Mai mult, munca mais­trului Constantin Buică este cunoscută și aprecia­tă în mod deosebit în a­­fara porților fabricii : ce­tățenii circumscripției sectorale nr. 153 din Cra­­­­iova au hotărît să-l propu­nă pe maistrul Constantin Buică drept candidat al lor. Cînd a avut consfătui­rea cu alegătorii, comu­nistul Constantin Buică și-a adus aminte de zilele amare pe care le-a îndu­rat cu mulți ani în urmă. In ochi i s-a aprins o lu­mină neobișnuită. S-a ri­dicat însuflețit de planuri mărețe și a vorbit,înflăcă­rat, cum nu e obiceiul lui. Cetățenii l-au ascultat cu nesaț, iar cînd consfătui­rea s-a terminat, pretutin­deni s-a auzit: Buică e omul nostru ! Bine l-am nimerit !... SILVIU FAUR Candidați ai F. D. P. MAISTRUL CONSTANTIN B­UIC­Ă

Next