Inainte, noiembrie 1956 (Anul 13, nr. 3645-3670)
1956-11-01 / nr. 3645
O nouă dovadă a grijii pentru bunăstarea poporului Hotărîrea Comitetului Central al P.M.R., a Consiliului de Miniștri și a Consiliului Central al Sindicatelor, cu privire la aplicarea în continuare, a îmbunătățirii sistemului actual de salarizare, și a sistemului de pensii este viu discutată de oamenii muncii din regiunea noastră. Ziarele care cuprind textul integral al Hotărîrii, sînt nelipsite fiecărui muncitor și pensionar, care studiază cu atenție fiecare aliniat. In jurul agitatorilor se adună muncitori de toate vîrstele, care își exprimă deplina lor mulțumire față de această Hotărîre — expresie a grijii regimului nostru democrat-popular față de nevoile celor ce muncesc. Agitatorii scot la iveală faptul că, recenta Hotărîre este o expresie vie a înfăptuirii Directivelor trasate de cel de al II-lea Congres al partidului. Pe adresa redacției sosesc numeroase scrisori ale oamenilor muncii care-și arată adîncul lor sentiment de mulțumire. In grupajul de față, publicăm unele aspecte din prelucrarea în mase a Hotărîrii, precum și o parte din scrisorile sosite ieri la redacție. Citesc cu însuflețire Hotărîrea Ieri, in vastele hale ale uzinelor ,Electroputere" din Craiova, grupuri, grupuri, muncitori virstnici și tineri citeau cu însuflețire Hotărîrea partidului, guvernului și a CCS referitoare la Îmbunătățirea sistemului actual de salarizare al muncitorilor și a sistemului de pensii. Unul din aceste grupuri, a fost surprins de fotoreporterul nostru, în momentul in care muncitorii ascultau Hotărîrea pe care le-o citea comunistul Nicolae Budianu. Lăcătușii Arca Grigore, Colcea Teodor, Gheorghe Vacalidis, Ion Urziceanu, sudorițele: Nicu Dorina, Ciobanu Lucreția și alții, ascultau cu atenție. Figurile lor exprimau mulțumirea și recunoștința pentru grija pe care partidul și guvernul o poartă celor ce muncesc. — Vedeți tovarăși, a întrerupt citirea fruntașul în producție Colcea Teodor, — vom avea de acum încolo salarii mai mari, care ne vor da posibilitatea să trăim mai bine. Pentru copiii noștri parti tidul s-a gindit să ne dea o indemnizație specială. Grijii ce ne-o poartă partidul și guvernul trebuie însă, să-i răspundem printr-un nou avânt în muncă. — Așa vom face tovarăși, s-a angajat comunistul Arca Grigore. Trebuie să ne ridicăm continuu calificarea, astfel ca, intre noi să nu existe nici un tovarăș care să dea vreo piesă necorespunzătoare. Să înlăturăm complet rebuturile, să ne întărim tot mai mult disciplina in muncă, pentru realizarea cu succes a planului de producție, pentru a sprijini Hotărîrea prin fapte. Voi sprijini prin fapte Hotărîrea Hotărîrea luată de Comitetul Central al P.M.R., de Consiliul de Miniștri și de Consiliul Central al Sindicatelor, cu privire la îmbunătățirea sistemului actual de salarizare a muncitorilor și a sistemului de pensii dovedește, odată mai mult, grija ce ni se poartă nouă, oamenilor muncii. In urma aplicării acestei Hotărîri, salariul meu de bază de 208 lei brut, se va ridica la 350 lei salariu lunar net, la care se vor adăuga compensația de cartelă, acordul pentru depășirea planului și alocația de stat de 100 lei pentru copil. Acest spor simțitor de salariu ne va ajuta să ne facem multe lucruri în gospodărie, să creștem și să educăm în condiții mai bune copilul nostru. In dorința de a-mi aduce contribuția la opera de îmbunătățire continuă a nivelului de viață al poporului muncitor, îmi iau angajamentul ca, de acum înainte să lupt cu și mai mult elan pentru depășirea zilnică a planului de producție, pentru ridicarea productivității muncii, precum și pentru îmbunătățirea calității produselor, împreună cu familia mulțumesc partidului și guvernului pentru grija ce ne-o poartă. LAULEANU VICTORIA muncitoare la cooperativa mea„Flamura roșie”, Craiova. teșugă ească Crește nivelul de trai Grija partidului și a guvernului, pentru continua ridicare a nivelului de trai, material și cultural, al celor ce muncesc, s-a manifestat din plin prin recenta Hotărîre, care aduce o îmbunătățire simțitoare sistemului actual de salarizare a muncitorilor și a sistemului de pensii. Prin cuvinte, ar fi greu să-mi pot exprima bucuria pe care am resimțit-o la apariția acestei Hotărîri. Muncitorii din sectorul meu de muncă care cunoșteau că eu am 9 copii dintre care 6 sub 14 ani, m-au felicitat cu căldură tovărășească. Ca lăcătuș mecanic, în cei 320 de ani de muncă, mi-am însușit calificare superioară, care-mi permite să depășesc planul cu cel puțin 100 la sută lunar. Cu această depășire, am ridicat salariul în medie la 800—900 lei. Prin noua Hotărîre se mai adaugă suma de 600 lei pentru cei 6 copii sub 14 ani. Adunând sumele la un joc am constatat că voi primi lunar, cel puțin 1500 lei. Nu aș putea să mulțumesc altfel conducerii partidului și statului nostru decit prin fapte. In afară că voi continua să depășesc și pe viitor planul de producție, mă voi strădui, alături de ceilalți muncitori mai tineri din secția presat, unde lucrez, să dăm piese de cea mai bună calitate. Consider o sarcină principală a noastră, de a lupta continuu pentru economisirea de materiale și materii prime, energie, etc., în scopul realizării a cât mai multe economii bănești, care să asigure o reducere sistematică a prețului de cost al produselor. Eu voi depune eforturi pentru ca să reduc la zero procentul de rebuturi, să nu fac risipă de materiale și să realizez cât mai multe economii complexe, dar fără a influența cu ceva asupra calității produselor. GILA PETRE - lăcătuș, uzina „7 Noiembrie”. Grijă față de pensionari La vîrsta mea de peste 65 de ani, am cunoscut și alte vremuri, cînd la putere erau partidele capitaliștilor și moșierilor. Pe nu-mi amintesc să fi trăit atunci, evenimente, ca acela pe care l-am citit de curînd în ziare: Hotărîrea partidului, guvernului și a C.C.S. cu privire la aplicarea în continuare, a îmbunătățirii sistemului actual de salarizare a muncitorilor și pensionarilor titulari și cu pensii mici. Cu multă atenție am citit Hotărîrea de la un capăt la altul. Din cuprinsul ei am putut desprinde grija deosebită pe care o poartă regimul nostru, atît oamenilor muncii, cît și pensionarilor. Important este acel aliniat în care se prevede să se acorde o alocație de stat pentru fiecare copil pînă la vîrsta de 14 ani, în sumă de 100 lei — salariaților cap de familie cu un salariu tarifar pînă la 1200 lei. Mulțumirea mea față de Hotărîrea partidului și guvernului care vine în sprijinul ridicării pe o treaptă tot mai înaltă a nivelului nostru de trai, este de nedescris. In anii care vor urma, sunt sigur că voi avea posibilitatea să văd multe alte înfăptuiri ale partidului și guvernului, îndreptate spre bunăstarea poporului muncitor din țara noastră. I. MUNTEANU pensionar calea Stalingrad 1 nr. 207, Craiova Proletari din toate țările, culti-vătORGAN AL COMITETULUI REGIONAL PMR Și AL SFATULUI POPULAR REGIONAL CRAIOVA ANUL XII NR. 3645 JOI 1 NOIEMBRIE 1956 4 pagini, 20 bani Oamenii muncii primesc cu bucurie Hotărîrea C. C. a P. M. R., a Consiliului de Miniștri și a Consiliului Central al Sindicatelor La uzina „7 Noiembrie“ Sirena uzinei de mașini agricole „7 Noiembrie“ din Craiova, a anunțat încetarea lucrului. Colectivele de muncitori, ingineri, tehnicieni, și funcționari, plini de voie bună, au pornit în grabă spre locul de adunare, prelucra unde se anunțase, că se ia Hotărîrea CC al PMR, a Consiliului de Miniștri și a Consiliului Central al Sindicatelor. Cînd tov. Florea Antonie, șeful sectorului II prelucrător, a început să citească Hotărîrea, s-a așternut o liniște deplină. Fiecare cuvînt, fiecare frază, erau ascultate cu multă atenție. Toți participanții erau interesați direct de prevederile acestui nou document. O mare parte dintre muncitori au copii sub 14 ani, pentru care se prevede în Hotărîre o alocație de 100 lei. Cînd vorbitorul a terminat de prelucrat Hotărîrea, numeroși muncitori au luat cuvîntul, exprimîndu-și mulțumirea pentru grija părintească a partidului și guvernului față de oamenii muncii. — Măsurile prevăzute de această Hotărîre — a declarat tov. Ion Bălcescu, lăcătuș mecanic în echipa de întreținere, vin direct în sprijinul muncitorilor. Eu am doi copii sub 14 ani, pentru care voi primi, începînd cu luna noiembrie, suma de 200 lei. Pentru acest nou sprijin din partea partidului și a guvernului, îmi iau angajamentul să depun toată capacitatea mea de muncă, pentru a da o întreținere cît mai bună mașinilor din sectorul II prelucrător. Strungarul Dumitru Iordache a arătat, printre altele, că partidul guvernul nostru au venit în nenumășirate rînduri cu măsuri concrete care au contribuit la ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. Vedem cu toții și simțim binefacerile noii Hotărîri. Au mai luat cuvîntul și alți muncitori printre care: Victor Dobre, Constantin Nedea, Ion Gîlă și alții. Asemenea adunări au mai avut loc și la celelalte sectoare ale uzinei „7 Noiembrie“. Răspundem grijii ce ne-o poartă partidul prin intensificarea eforturilor în producție . După terminarea lucrului muncitorii, tehnicienii și funcționarii Atelierelor de zonă CFR din Craiova, s-au adunat în ședință unde s- a prelucrat Hotărîrea CC al PMR, a Consiliului de Miniștri și a Consiliului Central al Sindicatelor. După ce tovarășul Grigore Topan a prelucrat Hotărîrea, tov. Ilie Margineanu, sudor fruntaș în producție, în cuvîntul său a spus printre altele : Eu am patru copii și deci voi primi peste salariu în plus 400 lei. Pe lîngă acești bani, muncind în acord și realizînd în medie lunar o normă și jumătate, voi primi un salariu de cel puțin 1.100 lei. De aceea, mă angajez ca, în cinstea lui 7 Noiembrie să îndeplinesc jumătate din sarcina de plan ce-mi revine pe luna noiembrie, să execut lucrări de bună calitate. La fel tov. Dumitru Pera, fierar, maistrul Criveanu Aristotel și alții, și-au luat angajamente concrete dovedind în mod concret că răspund grijii ce le-o poartă partidul, pentru îmbunătățirea condițiilor lor de viață. In încheiere, participanții, la această ședință, au adresat o telegramă CC al PMR și guvernului RPR prin care s-au angajat să îndeplinească sarcinile de plan pe acest an în 11 luni și 25 zile. s Și-au exprimat recunoștința față de partid și guvern iori, după încetarea lucrului, la fabrica de textile „Independența” din Craiova, a avut loc o adunare a muncitorilor, în cadrul căreia au dezbătut Hotărîrea Comitetului Central al PMR, a Consiliului de Miniștri și a Consiliului Central al Sindicatelor, cu privire la îmbunătățirea sistemului actual de salarizare muncitorilor și a sistemului de penusti. După ce tov. Dobrescu Elena, directoarea fabricii, a prelucrat Hotărîrea, muncitorii au luat cuvîntul, arătîndu-și mulțumirile și devotamentul față de partid și guvern, pentru măsurile ce le-au luat spre a îmbunătăți nivelul de trai al oamenilor muncii. — Eu mulțumesc partidului și guvernului pentru grija ce o are față de noi și copiii noștri — a spus muncitoarea Vulpescu Elena, mamă a 5 copii și îmi iau angajamentul să dau produse cît mai multe și mai bune. — Mă simt mîndră — a spus muncitoarea Cîrstea Elena — că partidul și guvernul au luat această hotărîre, prin care vin în ajutorul nostru și mă voi strădui să îndeplinesc și să depășesc planul, să îmbunătățesc în mod simțitor calitatea produselor. S-a dat apoi citire telegramelor adresate partidului și guvernului prin care muncitorii își exprimă mulțumiMuncitorii de la fabrica de confecții „I.C. Frimu“ din Craiova, au primit cu multă bucurie Hotărîrea Comitetului Central al PMR, a Consiliului de Miniștri și a Consiliului Central al Sindicatelor. După prelucrarea Hotărîrii de către tovarășul Amza Constantin, membru în biroul organizației de bază PMR, numeroși muncitori și-au exprimat recunoștința față de partid și guvern, luîndu-și importante angajamente pe linie de producție. „Multă bucurie ne-a cuprins pe noi, cei care avem copii, a spus tov. Boghianu Alexandru. Trebuie să răspundem și noi acestei griji prin a da produse de mai bună calitate, prin a înlătura unele defecțiuni din timpul lucrului. Eu personal ca ajutor de maistru, îmi iau angajamentul să controlez cu și mai multă răspundere calitatea muncii, să lupt pentru o productivitate mărită. Stoian Nicolae ajutor de mastru, care are 4 copii, și-a exprimat bucuria față de măsura luată de partid și guvern, spunînd: — Partidul Vine cu noi măsuri, care vor face din ce în ce mai fericită, viața noastră și a familiilor noastre. De aceea, eu alături de ceilalți tovarăși, voi căuta ca prin munca mea, să contribui la scăderea continuă a prețului de cost. In încheierea adunării, muncitorii de la fabrica de confecții „I. C. Frimu“ din Craiova, au trimis Comitetului Central al Partidului și Consiliului de Miniștri, o telegramă prin care aduc mulțumiri, și în care își iau o serie de angajamente printre care : îmbunătățirea calității produselor cu 1 la sută față de plan ; creșterea productivității muncii cu 2 la sută față de sarcina de plan; realizarea sarcinilor privind reducerea prețului de cost și realizarea pînă la sfîrșitul anului în curs a unei economii în valoare de 320.000 lei, prin reducerea consumului specific la materia primările față de această Hotărîre și își iau angajamentul de a îndeplini planul anual de producție pe întreaga fabrică, cu 20 de zile înainte de termen. Angajamentele muncitorilor de la „I. C. Frimu“ confecții Bine ar fi dacă toate s-ar întîmpla în viață, așa cum ar vrea brigadierul Nicolae Berceanu, de la oficiul de foraj al Trustului , Oltenia. Să nu credei cumva că, Nicolae Berceanu e un om care ar vrea ca toate să-i vină de a gata. Nu! E numai un om tare grăbit. Se cunoaște asta din fiecare mișcare a lui, din fiecare vorbă pe care o scoate. Cînd începe forajul unei noi sonde, Nicolae Berceanu e atit de atent, cercetează cu atîta grijă prăjinile și sapa, de parcă chiar în ziua aceea s-ar aștepta să năvălească prin capul de erupție, țițeiul. Așa e omul nostru. De ce să nu meargă înainte, cînd la capătul drumului el așteaptă o viață mai bună decit cea de la care a pornit ? — Iacă! — zice Berceanu. Sub nasul burgheziei, țițeiul a stat atita vreme in pămînturile Olteniei și nu s-a grăbit nimeni să-l scoată. Și uite că in Oltenia, a răsărit acum a treia Vale a Prahovei. * Căutînd să grăbească continuu ritmul forării Nicolae Berceanu și alți brigadieri fruntași din Oltenia, folosesc fiecare clipă și orice posibilitate. Cu viteză maximă spre adine! Atît de grăbiți sunt, incit Nicolae Berceanu declară că el ar pune la „bătaie" premiul lui pe un trimestru (și puteți fi siguri că nu-i o sumă de lepădat) dacă cineva l-ar invita cum să facă să nu oprească sonda nici o cllipă, de cum a intrat sapa în rădăcinile buruienilor de la suprafață și pînă ajunge să-și răcorească metalul, ca intr-o apă neîncepută, în țițeiul ascuns ln adâncuri. Berceanu e sigur că o să-i vină și ziua aceea. Dar, deocamdată, oricît s-ar zbate, oricît s-ar strădui, cu turbaburul, cu apă, cu cărbune, cu orice ar fura, sonda își cere dreptul ei la odihnă. Și Nicolae Berceanu e obligat să oprească din cînd In cind forajul , trebuie pusă o nouă prăjină, e nevoie să se schimbe sapa, sau s-a intimplat un accident neașteptat. In clipele acelea sapa se odihnește. Dar tocmai in clipele acelea Nicolae Berceanu se agită mai mult. E timpul manevrelor... — Unii, spune Berceanu, disprețuiesc manevrele. „Să forezi repede , asta-i principalul" — spun ei. Se mai intimplă citeodată, ca un brigadier care cîștigă două ore la foraj, să piardă una din ele la manevrare. Asta-i treabă gospodărească ? Nicolae Berceanu, ca un om gospodar, s-a gindit bine la problema aceasta, a manevrelor. A socotit cît timp se pierde la înșurubarea sau deșurubarea unei prăjini, extragerea și introducerea garnilaturii de foraj cind se schimbă sapa, sau cînd se intimplă un accident. S-a gindit apoi, pe baza propriei sale experiențe, ce poate face spre a reduce cu mai mult timpul acesta, ca să poată porni din nou, cit mai repede, forajul. Prima măsură a fost aceea de a prelungi viața sapei. O sapă rezistă, de pildă, in anumite condiții ale terenului, 20 de ore. Dacă forajul acestei sonde durează, să zicem, numai două săptămîni, sapa trebuie schimbată de 16 ori. La primele schimbări, se pierde mai puțin timp, că-i adîncime mai mică, la ultimile, făcute la adîncime mare, se pierde mai mult. Ce se intîmplă dacă durata de funcționare a unei sape se prelungește, să zicem, cu 5 ore ? In loc să facem atunci 16 schimburi de sapă, in loc să extragem și să introducem garnitura, din nou, de 16 ori, facem lucrul acesta de numai 13 ori. Deci, cîștigăm aproape 20 ore pentru foraj. Pentru aceasta trebuie să respectăm cu strictețe prescripțiile tehnice de funcționare a sapelor, să avem grijă ca viteza cu care se invertește sapa să fie reglată, ținîndu-se seama de rezistența diferitelor roci, să nu forțăm sapa ca să nu provocăm uzura prea timpurie. Timpul manevrelor poate fi însă scurtat, nu numai prin folosirea rațională a sapei. Organizarea muncii în sondă în timpul manevrelor, este o grijă permanentă a sondorilor brigadierului Berceanu. De cum a început extragerea, Berceanu are grijă ca munca să se desfășoare cît mai repede. — In primul rînd să folosim rațional vitezele de lucru ale graficului — spune el. Pentru fiecare adîncime să lucrăm cu viteza cea mai potrivită că atunci n-o să pierdem timp Cind extragem la adîncime mare, la peste 1.400 de metri, folosim viteza I-a. Intre 1.200—1.400 metri folosim viteza II-a, între 400 și 1.200 viteza III-a, iar de la 400 spre suprafață, putem lucra in condiții bune cu viteza IV-a. Pe platforma sondei toate sculele sunt pregătite din vreme. „Căeaua” elevatorului, cea care prinde capetele prăjinilor, e totdeauna unsă și în perfectă stare de funcționare. La fel și cleștele cu fălci mobile, este întotdeauna uns cu grijă în clipa cînd încep operațiile de manevrare și nu uităm să avem întotdeauna la Indemina pene de rezervă. Troliul, roțile geamblacului, benzile de toate trebuie să funcționeze frînă, perfect. Și atunci, operațiile de manevrare se vor desfășura intr-un ritm rapid, uniform, fără întreruperi sau pierderi de timp. Munca sondorilor lui Berceanu e ușurată și de micile mecanisme introduse in ultima vreme in producție și care înlocuiesc efortul fizic la numeroase operații. Iată, de pildă, cleștele Zalchind: înainte, înșurubarea prăjinilor era o muncă grea. Vechile clești trebuiau împinse cu brațele, de sondorii care se invîrteau în jurul prăjinii. Cleștele circular Zalchind prinde perfect prăjina și, acționat prin lanțuri de granit, înșurubează prăjinile automat și repede, fără să ceară din partea sondorilor vreun efort. La cele 10 ore câștigate prin folosirea rațională a sapei și deci prin reducerea numărului de „marșuri", sondorii lui Berceanu adaugă la fiecare manevră, cite o jumătate de oră cîștigată pentru foraj. — Cînd eram copil, spune Berceanu, am învățat o zicală: „graba strică treaba". Graba asta a noastră insă, făcută cu socoteală, gospodărește, nu numai că nu ne strică treburile, dar ne ajută să muncim mai bine, mai cu spor. ’ P. DINESCU Din succesele petroliștilor — ÎN TIMP CE SAPA SE ODIHNEȘTE