Inainte, noiembrie 1956 (Anul 13, nr. 3645-3670)

1956-11-01 / nr. 3645

O nouă dovadă a grijii pentru bunăstarea poporului Hotărîrea Comitetului Central al P.M.R., a Consiliului de Miniștri și a Consiliului Central al Sindicatelor, cu privire la aplicarea în continuare, a îmbunătățirii sistemului actual de salarizare, și a sistemului de pensii este viu discutată de oamenii muncii din regiunea noastră. Ziarele care cuprind textul integral al Hotărîrii, sînt nelipsite fiecărui muncitor și pensionar, care studiază cu atenție fiecare aliniat. In jurul agitatorilor se adună muncitori de toate vîrstele, care își exprimă deplina lor mulțumire față de această Hotărîre — expresie a grijii regimului nostru de­mocrat-popular față de nevoile celor ce muncesc. Agitatorii scot la iveală faptul că, recenta Hotărîre este o expresie vie a înfăptuirii Directivelor trasate de cel de al II-lea Congres al partidului. Pe adresa redacției sosesc numeroase scrisori ale oamenilor muncii care-și arată adîncul lor sentiment de mulțumire. In grupajul de față, publicăm unele aspecte din prelucrarea în mase a Ho­tărîrii, precum și o parte din scrisorile sosite ieri la redacție. Citesc cu însuflețire Hotărîrea Ieri, in vastele hale ale uzinelor ,Electroputere" din Craiova, gru­puri, grupuri, muncitori virstnici și tineri citeau cu însuflețire Hotărî­rea partidului, guvernului și a CCS referitoare la Îmbunătățirea sistemului actual de salarizare al muncitorilor și a sistemului de pen­sii. Unul din aceste grupuri, a fost sur­prins de fotoreporterul nostru, în momentul in care muncitorii as­cultau Hotărîrea pe care le-o ci­tea comunistul Nicolae Budianu. Lăcătușii Arca Grigore, Colcea Teodor, Gheorghe Vacalidis, Ion Urziceanu, sudorițele: Nicu Dori­na, Ciobanu Lucreția și alții, ascul­tau cu atenție. Figurile lor expri­mau mulțumirea și recunoștința pen­tru grija pe care partidul și guver­nul o poartă celor ce muncesc. — Vedeți tovarăși, a întrerupt citirea fruntașul în producție Col­cea Teodor, — vom avea de acum încolo salarii mai mari, care ne vor da posibilitatea să trăim mai bine. Pentru copiii noștri par­ti tidul s-a gindit să ne dea o indem­nizație specială. Grijii ce ne-o poartă partidul și guvernul trebuie însă, să-i răspundem printr-un nou avânt în muncă. — Așa vom face tovarăși, s-a angajat comunistul Arca Grigore. Trebuie să ne ridicăm continuu calificarea, astfel ca, intre noi să nu existe nici un tovarăș care­ să dea vreo piesă necorespunzătoare. Să înlăturăm complet rebuturile, să ne întărim tot mai mult disci­plina in muncă, pentru realizarea cu succes a planului de producție, pentru a sprijini Hotărîrea prin fapte. Voi sprijini prin fapte Hotărîrea Hotărîrea luată de Comitetul Central al P.M.R., de Consiliul de­­ Miniștri și de Consiliul Central al Sindicatelor, cu privire la îmbu­nătățirea sistemului actual de sa­larizare a muncitorilor și a siste­mului de pensii dovedește, odată mai mult, grija ce ni se poartă nouă, oamenilor muncii. In urma aplicării acestei Hotă­­rîri, salariul meu de bază de 208 lei brut, se va ridica la 350 lei salariu lunar net, la care se vor adăuga compensația de cartelă, a­­cordul pentru depășirea planului și alocația de stat de 100 lei pen­tru copil. Acest spor simțitor de salariu ne va ajuta să ne facem multe lucruri în gospodărie, să creștem și să educăm în condiții mai bune copilul nostru. In dorința de a-mi aduce contribuția la opera de îm­bunătățire continuă a nivelului de viață al poporului muncitor, îmi iau angajamentul ca, de acum îna­inte să lupt cu și mai mult elan pentru depășirea zilnică a planului de producție, pentru ridicarea pro­ductivității muncii, precum și pen­tru îmbunătățirea calității produ­selor, împreună cu familia mul­țumesc partidului și guvernului pentru grija ce ne-o poartă. LAULEANU VICTORIA muncitoare la cooperativa mea­­„Flamura roșie”, Craiova. teșugă ească Crește nivelul de trai Grija partidului și a guvernului, pentru continua ridicare a nivelului de trai, material și cultural, al celor ce muncesc, s-a manifestat din plin prin recenta Hotărîre, care aduce o îmbunătățire simțitoare sistemului actual de salarizare a muncitorilor și a sistemului de pensii. Prin cuvinte, ar fi greu să-mi pot exprima bucuria pe care am resimțit-o la apariția acestei Ho­­tărîri. Muncitorii din sectorul meu de muncă care cunoșteau că eu am 9 copii dintre care 6 sub 14 ani, m-au felicitat cu căldură to­vărășească. Ca lăcătuș mecanic, în cei 32­0 de ani de muncă, mi-am însușit calificare superioară, care-mi permite să depășesc planul cu cel puțin 100 la sută lunar. Cu această depășire, am ridicat salariul în medie la 800—900 lei. Prin noua Hotărîre se mai adaugă suma de 600 lei pentru cei 6 copii sub 14 ani. Adunând sumele la un joc am constatat că voi primi lunar, cel puțin 1500 lei. Nu aș putea să mulțumesc altfel conducerii partidului și statului nostru decit prin fapte. In afară că voi continua să depășesc și pe viitor planul de producție, mă voi strădui, alături de ceilalți muncitori mai tineri din secția presat, unde lucrez, să dăm piese de cea mai bună calitate. Consider o sarcină principală a noastră, de a lupta con­tinuu pentru economisirea de ma­teriale și materii prime, energie, etc., în scopul realizării a cât mai multe economii bănești, care să asigure o reducere sistematică a prețului de cost al produselor. Eu voi depune eforturi pentru ca să reduc la zero procentul de rebu­turi, să nu fac risipă de materiale și să realizez cât mai multe e­­conomii complexe, dar fără a in­fluența cu ceva asupra calității produselor. GILA PETRE -­­ lăcătuș, uzina „7 Noiembrie”. Grijă față de pensionari La vîrsta mea de peste 65 de ani, am cunoscut și alte vremuri, cînd la putere erau partidele capi­taliștilor și moșierilor. Pe nu-mi amintesc să fi trăit atunci, eveni­mente, ca acela pe care l-am citit de curînd în ziare: Hotărîrea par­tidului, guvernului și a C.C.S. cu privire la aplicarea în continuare, a îmbunătățirii sistemului actual de salarizare a muncitorilor și pensionarilor titulari și cu pensii mici. Cu multă atenție am citit Hotă­rîrea de la un capăt la altul. Din cuprinsul ei am putut desprinde grija deosebită pe care o poartă regimul nostru, atît oamenilor muncii, cît și pensionarilor. Im­portant este acel aliniat în care se prevede să se acorde o alocație de stat pentru fiecare copil pînă la vîrsta de 14 ani, în sumă de 100 lei — salariaților cap de fa­milie cu un salariu tarifar pînă la 1200 lei. Mulțumirea mea față de Hotă­rîrea partidului și guvernului care vine în sprijinul ridicării pe o treaptă tot mai înaltă a nivelului nostru de trai, este de nedescris. In anii care vor urma, sunt si­gur că voi avea posibilitatea să văd multe alte înfăptuiri ale par­tidului și guvernului, îndreptate spre bunăstarea poporului munci­tor din țara noastră. I. MUNTEANU pensionar calea Stalingrad 1 nr. 207, Craiova Proletari din toate țările, culti-văt­ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL PMR­ Și AL SFATULUI POPULAR REGIONAL CRAIOVA ANUL XII NR. 3645 J­O­I 1 NOIEMBRIE 1956 4 pagini, 20 bani Oamenii muncii primesc cu bucurie Hotărîrea C. C. a­ P. M. R., a Consiliului de Miniștri și a Consiliului Central al Sindicatelor La uzina „7 Noiembrie“ Sirena uzinei de mașini agricole „7 Noiembrie“ din Craiova, a anun­țat încetarea lucrului. Colectivele de muncitori, ingineri, tehnicieni, și funcționari, plini de voie bună, au pornit în grabă spre locul de adu­nare, prelucra unde se anunțase, că se ia Hotărîrea CC al PMR, a Consiliului de Miniștri și a Consi­liului Central al Sindicatelor. Cînd tov. Florea Antonie, șeful sectorului II prelucrător, a început să citească Hotărîrea, s-a așternut o liniște deplină. Fiecare cuvînt, fie­care frază, erau ascultate cu multă atenție. Toți participanții erau in­teresați direct de prevederile acestui nou document. O mare parte dintre muncitori au copii sub 14 ani, pen­tru care se prevede în Hotărîre o alo­cație de 100 lei. Cînd vorbitorul a terminat de pre­lucrat Hotărîrea, numeroși munci­tori au luat cuvîntul, exprimîndu-și mulțumirea pentru grija părintească a partidului și guvernului față de oamenii muncii. — Măsurile prevăzute de aceas­tă Hotărîre — a declarat tov. Ion Bălcescu, lăcătuș mecanic în echi­pa de întreținere, vin direct în spri­jinul muncitorilor. Eu am doi copii sub 14 ani, pentru care voi primi, începînd cu luna noiembrie, suma de 200 lei. Pentru acest nou sprijin din partea partidului și a guvernu­lui, îmi iau angajamentul să de­pun toată capacitatea mea de mun­că, pentru a da o întreținere cît mai bun­ă mașinilor din sectorul II prelu­crător. Strungarul Dumitru Iordache a a­­rătat, printre altele, că partidul guvernul nostru au venit în nenumă­și­rate rînduri cu măsuri concrete care au contribuit la ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. Vedem cu toții și simțim binefacerile noii Ho­­tărîri. Au mai luat cuvîntul și alți mun­citori printre care: Victor Dobre, Constantin Nedea, Ion Gîlă și alții. Asemenea adunări au mai avut loc și la celelalte sectoare ale uzinei „7 Noiembrie“. Răspundem grijii ce ne-o poartă partidul prin intensificarea eforturilor în producție . După terminarea lucrului munci­torii, tehnicienii și funcționarii Ate­lierelor de zonă CFR din Craiova, s-au adunat în ședință unde s- a prelucrat Hotărîrea CC al PMR, a Consiliului de Miniștri și a Con­siliului Central al Sindicatelor. După ce tovarășul Grigore Topan a prelucrat Hotărîrea, tov. Ilie Margi­­neanu, sudor fruntaș în producție, în cu­vîntul său a spus printre altele : Eu am patru copii și deci voi primi peste sala­riu în plus 400 lei. Pe lîngă acești bani, muncind în acord și realizînd în me­die lunar o normă și jumătate, voi primi un salariu de cel puțin 1.100 lei. De aceea, mă angajez ca, în cinstea lui 7 Noiembrie să îndepli­nesc jumătate din sarcina de plan ce-mi revine pe luna noiembrie, să execut lucrări de bună calitate. La fel tov. Dumitru Pera, fierar, maistrul Criveanu Aristotel și alții, și-au luat angajamente concrete do­vedind în mod concret că răspund grijii ce le-o poartă partidul, pen­­­tru îmbunătățirea condițiilor lor de viață. In încheiere, participanții, la a­­­­ceastă ședință, au adresat o tele­­­gramă CC al PMR și guvernului RPR prin care s-au angajat să înde­plinească sarcinile de plan pe acest an în 11 luni și 25 zile. s Și-au exprimat recunoștința față de partid și guvern iori, după încetarea lucrului, la fabrica de textile „Independența” din Craiova, a avut loc o adunare a muncitorilor, în cadrul căreia au dezbătut Hotărîrea Comitetului Cen­tral al PMR, a Consiliului de Miniș­tri și a Consiliului Central al Sin­dicatelor, cu privire la îmbunătățirea sistemului actual de salarizare muncitorilor și a sistemului de pen­u­sti. După ce tov. Dobrescu Elena, di­rectoarea fabricii, a prelucrat Hotă­rîrea, muncitorii au luat cuvîntul, a­­rătîndu-și mulțumirile și devotamen­tul față de partid și guvern, pentru măsurile ce le-au luat spre a îmbu­nătăți nivelul de trai al oamenilor muncii. — Eu mulțumesc partidului și gu­vernului pentru grija ce o are față de noi și copiii noștri — a spus muncitoarea Vulpescu Elena, mamă a 5 copii și îmi iau angajamentul să dau produse cît mai multe și mai bune. — Mă simt mîndră — a spus mun­citoarea Cîrstea Elena — că partidul și guvernul au luat această hotărîre, prin care vin în ajutorul nostru și mă voi strădui să îndeplinesc și să depășesc planul, să îmbunătățesc în mod simțitor calitatea produselor. S-a dat apoi citire telegramelor a­­dresate partidului și guvernului prin care muncitorii își exprimă mulțumi­Muncitorii de la fabrica de confec­ții „I.C. Frimu“ din Craiova, au pri­mit cu multă bucurie Hotărîrea Co­mitetului Central al PMR, a Consi­liului de Miniștri și a Consiliului Central al Sindicatelor. După prelucrarea Hotărîrii de către tovarășul Amza Constantin, membru în biroul organizației de ba­ză PMR, numeroși muncitori și-au exprimat recunoștința față de par­tid și guvern, luîndu-și importante angajamente pe linie de producție. „Multă bucurie ne-a cuprins pe noi, cei care avem copii, a spus tov. Bo­­ghianu Alexandru. Trebuie să răs­pundem și noi acestei griji prin a da produse de mai bună calitate, prin a înlătura unele defecțiuni din timpul lucrului. Eu personal ca aju­tor de maistru, îmi iau angajamen­tul să controlez cu și mai multă răs­pundere calitatea muncii, să lupt pentru o productivitate mărită. Stoian Nicolae ajutor de ma­stru, care are 4 copii, și-a exprimat bucu­ria față de măsura luată de par­­tid și guvern, spunînd: — Partidul Vine cu noi măsuri, care vor face din ce în ce mai feri­cită, viața noastră și a familiilor noas­tre. De aceea, eu alături de ceilalți tovarăși, voi căuta ca prin munca mea, să contribui la scăderea conti­­nuă a prețului de cost. In încheierea adunării, muncitorii de la fabrica de confecții „I. C. Frimu“ din Craiova, au trimis Comi­tetului Central al Partidului și Con­siliului de Miniștri, o telegramă prin care aduc mulțumiri, și în care își iau o serie de angajamente printre care : îmbunătățirea calității produ­­­selor cu 1 la sută față de plan ; creș­­terea productivității muncii cu 2 la sută față de sarcina de plan; reali­zarea sarcinilor privind reducerea prețului de cost și realizarea pînă la sfîrșitul anului în curs a unei econo­mii în valoare de 320.000 lei, prin reducerea consumului specific la ma­teria primă­­rile față de această Hotărîre și își iau angajamentul de a îndeplini pla­nul anual de producție pe întreaga fabrică, cu 20 de zile înainte de ter­men. Angajamentele muncitorilor de la „I. C. Frimu“ confecții Bine ar fi dacă toate s-ar întîm­­pla în viață, așa cum ar vrea bri­gadierul Nicolae Berceanu, de la oficiul de foraj al Trustului , Ol­tenia. Să nu crede­i cumva că, Nico­lae Berceanu e un om care ar vrea ca toate să-i vină de a gata. Nu! E numai un om tare grăbit. Se cu­noaște asta din fiecare mișcare a lui, din fiecare vorbă pe care o scoate. Cînd începe forajul unei noi sonde, Nicolae Berceanu e a­­tit de atent, cercetează cu atîta gri­jă prăjinile și sapa, de parcă chiar în ziua aceea s-ar aștepta să nă­vălească prin capul de erupție, ți­țeiul. Așa e omul nostru. De ce să nu meargă înainte, cînd la capătul drumului el așteaptă o viață mai bună decit cea de la care a por­nit ? — Iacă! — zice Berceanu. Sub nasul burgheziei, țițeiul a stat ati­­ta vreme in pămînturile Olteniei și nu s-a grăbit nimeni să-l scoată. Și uite că in Oltenia, a răsărit a­­cum a treia Vale a Prahovei. * Căutînd să grăbească continuu ritmul forării Nicolae Berceanu și alți brigadieri fruntași din Ol­tenia, folosesc fiecare clipă și ori­ce posibilitate. Cu viteză maximă spre adine! Atît de grăbiți sunt, in­cit Nicolae Berceanu declară că el ar pune la „bătaie" premiul lui pe un trimestru (și puteți fi siguri că nu-i o sumă de lepădat) dacă ci­neva l-ar invita cum să facă să nu oprească sonda nici o cllipă, de cum a intrat sapa în rădăcinile buru­ienilor de la suprafață și pînă ajun­ge să-și răcorească metalul, ca in­tr-o apă neîncepută, în țițeiul as­cuns ln adâncuri. Berceanu e si­gur că o să-i vină și ziua aceea. Dar, deocamdată, oricît s-ar zbate, oricît s-ar strădui, cu turbaburul, cu apă, cu cărbune, cu orice ar fura, sonda își cere dreptul ei la odih­nă. Și Nicolae Berceanu e obligat să oprească din cînd In cind fora­jul , trebuie pusă o nouă prăjină, e nevoie să se schimbe sapa, sau s-a intimplat un accident neaș­teptat. In clipele acelea sapa se o­­dihnește. Dar tocmai in clipele a­­celea Nicolae Berceanu se agită mai mult. E timpul manevrelor... — Unii, spune Berceanu, dispre­țuiesc manevrele. „Să forezi repe­de , asta-i principalul" — spun ei. Se mai intimplă citeodată, ca un brigadier care cîștigă două ore la foraj, să piardă una din ele la ma­nevrare. Asta-i treabă gospodă­rească ? Nicolae Berceanu, ca un om gos­podar, s-a gindit bine la problema aceasta, a manevrelor. A socotit cît timp se pierde la înșurubarea sau deșurubarea unei prăjini, extragerea și introducerea garni­la­turii de foraj cind se schimbă sa­pa, sau cînd se intimplă un acci­dent. S-a gindit apoi, pe baza pro­priei sale experiențe, ce poate face spre a reduce cu­ mai mult timpul acesta, ca să poată porni din nou, cit mai repede, forajul. Prima măsură a fost aceea de a prelungi viața sapei. O sapă rezis­tă, de pildă, in anumite condiții ale terenului, 20 de ore. Dacă fo­rajul acestei sonde durează, să zi­cem, numai două săptămîni, sapa trebuie schimbată de 16 ori. La pri­mele schimbări, se pierde mai pu­țin timp, că-i adîncime mai mică, la ultimile, făcute la adîncime ma­re, se pierde mai mult. Ce se in­­tîmplă dacă durata de funcționare a unei sape se prelungește, să zi­cem, cu 5 ore ? In loc să facem a­­tunci 16 schimburi de sapă, in loc să extragem și să introducem gar­nitura, din nou, de 16 ori, facem lucrul acesta de numai 13 ori. Deci, cîștigăm aproape 20 ore pentru fo­raj. Pentru aceasta trebuie să res­pectăm cu strictețe prescripțiile tehnice de funcționare a sapelor, să avem grijă ca viteza cu care se invertește sapa să fie reglată, ținîndu-se seama de rezistența di­feritelor roci, să nu forțăm sapa ca să nu provocăm uzura prea timpurie. Timpul manevrelor poate fi în­să scurtat, nu numai prin folosi­rea rațională a sapei. Organizarea muncii în sondă în timpul mane­vrelor, este o grijă permanentă a sondorilor brigadierului Berceanu. De cum a început extragerea, Ber­­ceanu are grijă ca munca să se desfășoare cît mai repede. — In primul rînd să folosim ra­țional vitezele de lucru ale grafi­­cului — spune el. Pentru fiecare adîncime să lucrăm cu viteza cea mai potrivită că atunci n-o să pierdem timp Cind extragem la a­­dîncime mare, la peste 1.400 de metri, folosim viteza I-a. Intre 1.200—1.400 metri folosim viteza II-a, între 400 și 1.200 viteza III-a, iar de la 400 spre suprafață, pu­tem lucra in condiții bune cu viteza IV-a. Pe platforma sondei toate sculele sunt pregătite din vreme. „Că­eaua” elevatorului, cea care prinde capetele prăjinilor, e totdea­una unsă și în perfectă stare de funcționare. La fel și cleștele cu fălci mobile, este întotdeauna uns cu grijă în clipa cînd încep ope­rațiile de manevrare și nu uităm să avem întotdeauna la Indemina pene de rezervă. Troliul, roțile geamblacului, benzile de toate trebuie să funcționeze frînă, per­fect. Și atunci, operațiile de mane­vrare se vor desfășura intr-un ritm rapid, uniform, fără întreruperi s­au pierderi de timp. Munca sondorilor lui Bercea­nu e ușurată și de micile mecanis­me introduse in ultima vreme in producție și care înlocuiesc efortul fizic la numeroase operații. Iată, de pildă, cleștele Zalchind: înainte, înșurubarea prăjinilor era o mun­că grea. Vechile clești trebuiau împinse cu brațele, de sondorii care se invîrteau în jurul prăjinii. Cleș­tele circular Zalchind prinde per­fect prăjina și, acționat prin lan­țuri de granit, înșurubează prăjini­le automat și repede, fără să cea­ră din partea sondorilor vreun e­­fort. La cele 10 ore câștigate prin fo­losirea rațională a sapei și deci prin reducerea numărului de „mar­șuri", sondorii lui Berceanu adau­gă la fiecare manevră, cite o ju­mătate de oră cîștigată pentru fo­raj. — Cînd eram copil, spune Ber­ceanu, am învățat o zicală: „graba strică treaba". Graba asta a noas­tră insă, făcută cu socoteală, gos­podărește, nu numai că nu ne stri­că treburile, dar ne ajută să mun­cim mai bine, mai cu spor.­ ­ ’ P. DINESCU Din succesele petroliștilor — ÎN TIMP CE SAPA SE ODIHNEȘTE

Next