Inainte, mai 1957 (Anul 14, nr. 3801-3825)

1957-05-03 / nr. 3801

ASPECTE 1 Mai 1957 — al 13-lea 1 Mai liber pe care-1 sărbătorește poporul nostru. Zi de mare sărbă­toare, ziua solidarității internaționale a celor ce muncesc. Peste întinsul patriei noastre, strălucește soa­rele libertății. In alte părți ale lumii e încă noapte, sau poate se inserează, dar peste tot,­ muncitorii își desfășoară roșiile drapele, sim­bol al luptei revoluționare. Cînd soarele se va urca pe cer,­ mîini vînjoase de muncitori se vor strînge cu putere și acordurile solemne ale internaționalei vor răsuna peste văzduhuri, ca un mesaj al solidarității tuturor celor ce muncesc de pe întregul glob pămîntesc, în lupta lor pentru libertate, pentru o viață demnă. In­ țările­­ socialiste, unde popoarele libere își croiesc drum pe calea unei vieți tot mai fericite, mai îmbelșugate, oamenii muncii sărbătoresc ziua de 1 Mai plini de mindria minunatelor realizări înfăptuite sub conducerea partidelor comuniste și muncitorești, reafirmîndu-și hotărîrea de a merge neabătut, mereu înainte, pe calea glorioasă a socialismului, a păcii și prieteniei între popoare. In această zi de măreață sărbătoare, ei trimit un cald și frățesc salut popoarelor care încă mai sunt încătușate în lanțurile robiei capitaliste și co­loniale, care gem sub crunta exploatare a mo­nopolurilor. * In dimineața zilei de 1 Mai, Craiova a îmbrăcat haină de sărbătoare. Peste tot flutură predomi­­nînd drapele roșii, simbol al luptei revoluționare. Ghirlande de verdeață împodobesc frontispiciile clădirilor. La loc de cinste, sunt așezate portre­tele marilor dascăli ai proletariatului internațio­nal, Marx­ Engels? Lenin. Alături de portretele membrilor Prezidiului C.C. al P.C.U.S., au fost așezate portretele membrilor Biroului Politic al C.C. al P.M.R. Pe pînzele roșii, strălucesc lite­rele albe ale lozincilor care cheamă la luptă pen­tru socialism și pace, pentru solidaritate mun­citorească internațională. încă de dimineață, mii de oameni ai muncii se îndreptau șuvoi spre piața 1 Mai, unde urma să se desfășoare mitingul consacrat sărbătoririi zilei de 1 Alai. Era atita veselie și voie bună, răsunau atîtea cintece muncitorești, fluturau a­­tîtea steaguri in vînt, străluceau atît de aprins decorațiile de pe piepturile celor ce se aflau în fruntea coloanelor, nicit­ nu știai încotro să-ți mai îndrepți privirea. ...E ora 9. Fanfara intonează imnurile de stat ale R.P.R. și U.R.S.S. Tov. Ivanovici Dumitru, prim secretar al Co­mitetului orășenesc de partid Craiova, deschide mitingul oamenilor muncii. Ia cuvîntul apoi tov. Cornel Fulger? mem­bru supleant al C­C, al P.M.R., prim secretar al Comitetului de partid regional Craiova, care vorbește despre importanța internațională a zilei de 1 Mai. Tov. Stancoveanu Ioana? vicepreședinte al co­mitetului executiv al Sfatului popular regional Craiova dă citire telegramei adresată C.C. al P.C.U.S. și guvernului sovietic. Tov. Petre Ion, prim secretar al Comitetului regional U. T. M. Craiova, citește apoi telegrama adresată C.C. al P.M.R. și guvernului R.P.R. începe apoi marea demonstrație de 1 Mai a oamenilor muncii din orașul Craiova. DESCHIDEREA DEMONSTRAȚIEI A început marea demonstrație de 1 Mai. In acordurile fanfarei se apro­pie de tribună un grup compact de muncitori care poartă trei drapele, unul roșu și două tricolore, marcînd deschiderea manifestației. Momentul este sărbătoresc și emoționant. Pub­licul, instalat cu multe ore înainte pe trotuare, aclamă deschiderea mani­festației la care luăm parte. Un grup de manifestanți poartă acum prin fața tribunei un medalion al marelui Le­nin. Un alt grup duce pe brațe pu­ternice un uriaș medalion pe care stă scris :Trăiască " Mai". Apar apoi sute de drapele ro­șii și tricolore. 480 muncitori fruntași in productie in cinstea zilei de 1 Mai poartă tot a­­titea drapele care arată atmosferat de mare sărbătoare a acestei zile. * Ca în fiecare an, primii care defi­lează sunt pionie­rii. Sunetul trompe­telor, ritmul tobelor bistute de pionie­ri, că­ anunță solemn peste câteva clipe, prin­ fața tri­bunei vin trece pri­mele valu­ri din ma­rele rîu al crava­telor roșii. Și iată, in fruntea coloa­nei pariind cu cinste stema pionieri­lor și steagul organizației orășenești trece primul grup. După ei trec cei 120 de trompetiști și toboșari. Fluturindu-și faldurile roșii în bă­taia viatului de primăvară, trec, in­tr-o impresionantă desfășurare, stea­gurile unităților. Parcă trece un stol uriaș de păsări roșii. Fiecare steag reprezintă mindria și gloria detașa­mentului. Fiecare steag este doar, o frîntură din marele steag leninist. In fîlfîirire steagurilor se văd dragostea și recunoștința pionierilor pentru grija ce le-o poartă partidul. Răsună acum, sub albastrul cer al lui 1 Mai, cîntecul pionieresc execu­tat de orchestra pionierilor. Apoi, prin fața­ tribunei trec 50 de pionieri îmbrăcați în minunate costume na­ționale. Și coloana pionierilor își poartă mai departe prin fața tribu­nei, valul tinereții, entuziasmul și bucuria copilăriei lor fericite. (Continuare în pag. 2-a) Cuvîntarea tovarășului Cornel Fulger Dragi tovarăși și tovarășe? Cu prilejul sărbătoririi zilei de 1 Mai — ziua solidarității internaționale a oa­menilor muncii, ziua frăției muncitori­lor din lumea întreagă — în numele Comitetului regional de partid, transmit muncitorilor, țăranilor muncitori, inte­lectualilor din orașul și regiunea Cra­iova, un fierbinte și călduros salut și vă felicit pentru succesele obținute în în­deplinirea h­otărîrilor partidului și gu­vernului, urîndu-vă dumneavoastră și familiilor dumneavoastră fericire, bu­curie și noi succese în munca de viitor. Ziua de 1 Mai constituie un deosebit prilej de trecere în revistă a forțelor mereu crescînde ale clasei muncitoare, ale oamenilor muncii și de afirmare a noi succese dobîndîte de mișcarea mun­citorească mondială. In ziua de 1 Mai, snunca Lenin, muncitorii sărbătoresc deșteptarea lor la lumină și știință,­ fi­nirea lor frățească în vederea luptei împotriva oricărei samavolnicii, împo­triva oricărei exploatări, pentru o nouă orînduire, fără exploatarea omului de cătr­e om. Cuvintele lui Lenin s-au confirmat pe deal în an de ani datorită faptului că oamenii muncii din lumea întreabă în­­timpină ! Mai cu tot mai multe suc­cese în lupta împotriva eanttaMsmului, pentru un trai mai bun și o viață mai fericită, sub semnul solidarității, frăției și al întăririi Juntei pentru pace, de­mocrație și socialism. Pentru poporul muncitor din țara noastră, a devenit o tradiție scumpă ca­ ziua de 1 Mai să fie întîmpinată cu noi succese în muncă. Eroica noastră clasă muncitoare, harnica țărănime munci­toare, intelectualitatea legată de popor, luată cu hotărîre pentru realizarea pla­nului de producție și ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc din țara noastră. Datorită înaltului patriotism socialist al oamenilor muncii și planului lor re­voluționar, nivelul producției indus­triale în anii regimului de democrație populară a întrecut cu mult cea mai înaltă productie de sub regimul bur­­ghezo-moșieresc, fiind de avioane trei ori mai marc fată de anul 1938. Cu sprijinul acordat de Unniunea So­vietică și celelalte țări socialite, au fost obținute succese importante in crearea bazei economice a socialismul­i. S-au creat noi ramuri industriale. Nu­mai în anul 1956 au fost puse in func­țiune noi obiective industriale, ca de pildă furnalul de 700 metri cubi și bateria a II-a de cocs și semicocs la Hunedoara, 3 unități de prelucrare a țițeiului la Borzești și Teleajen, al pa­trulea grup electrogen de 25 mii ki­­lowati la termocentrala «,Steaua Roșie” de la­­ Sîngeorgiu de Pădure, linii de înaltă tensiune și alte asemenea obiec­tive. Pe zi ce trecem prind viață sarcinile mărețe trasate de cel de al doilea Con­­gres­ al Partidului Muncitoresc Român și de plenara C. C. al P. M. R. din decembrie 1956. Muncitorii, tehnicienii și inginerii, avîntați în întrecerea so­cialistă, raportează cu mîndrie parti­dului îndeplinirea planului și anga­jamentelor luate în cinstea zilei de 1 Mai. Astfel, oțelarii de la Reșița au dat peste plan în cinstea acestei mărețe sărbători peste 10.000 tone oțel, depă­­șindu­-și propriul lor angajament cu peste 2.000 tone. Siderurgiștii de la Hu­nedoara, în cinstea acestei zile, au de­pășit angajamentul, dînd peste plan 2.000 tone* laminate, iar muncitorii u­­zinelor „Steagul Roșu” Orașul Stalin au dat patriei ultimul autocamion din se­ria celor 10000. Ca urmare a dezvoltării industriei socialiste și a măsurilor înate de partid și guvern, agricultura cunoaște o creș­tere permanentă. Pro*l*M*rîîi agricolă a depășit aiv­e­l anului 1933, considerat ca anul cu cea mai înaltă producție de cereale-marfă. Un factor hotărîtor în ridicarea agriculturii îl constituie meca­nizarea agriculturii și convingerea țără­nimii muncitoare de a păși pe drumul transformării socialiste a agriculturii. Socialismul a cucerit însemnate poziții la sate. In momentul de față avem în țară 11 raioane com­pl­et cooperativi­­zate. Tovarăși? Ca urmare a sprijinului prim­­it din par­tea partidului și guvernului, în regiunea Craiova, s-au ridicat în ultimii ani­ nu­meroase obiective industriale ca: uzi­nele „Electroputere”, uzinele de ma­șini și unelte agricole „7 Noiembrie”, fabrica de zahăr ,,Livezi”, Depoul C.F.R. Craiova, iar Șantierul naval Tr. Severin, Depoul C.F.R. Tr. Severin și altele, au fost mult dezvoltate, in regiunea Craiova se dezvoltă un vast bazin petrolifer, industria carboniferă, industria bunurilor de larg consum­, industria ușoară, etc. In întîmpilarea zilei de 1 Mai, oa­menii muncii din unitățile industriale și-au luat numeroase angajamente me­nite să contribuie la creșterea produc­ției și productivității muncii, la redu­cerea prețului de cost, la îmbunătățirea nivelului de trai al poporului muncitori Cu mîndrie au raportat muncitorii, tehnicienii și inginerii uzinelor „Elec­troputere” că angajamentele luate în cinstea zilei de 1 Mai au fost îndepli­nite și depășite. In cursul lunii apri­lie, producția globală a fost îndeplinită în proporție de 112 la sută, productivi­tatea muncii a crescut in proporție de 110 la sută, iar prețul de cost a scăzut față de plan cu 14,3 la sută. In în­trecerea socialistă s-a evidențiat colec­tivul secției mașini rotative, în care lu­crează echipa condusă de Alexandrina Buzdugeanu, ce a realizat economii în valoare de peste 73.090 lei. De la 1 ianuarie 1957 pina în pre­zent, muncitorii uzinelor „Electropu­tere” au obținut economii in valoare de 1.600.090 lei. In lupta pentru creșterea producției­­ și productivității muncii și pentru realizarea de economii cit mai mari, s-au evidențiat inginerul Enă­­chescu Anton, lăcătușul Voica Nicolae, sudorul Voicilă Constantin, Balint A­­dalbert și alții. Rezultate însemnate a obținut colecti­vul de muncitori, tehnicieni și ingineri de la uzinele de mașini și unelte a­­gricole „7 Noiembrie” care a îndeplinit planul de producție încă de la 22 a­­prilie a.c. dînd peste plan un însem­nat număr de mașini și unelte agricole, realizînd economii în valoare de lei 259.000. La Trustul de extracția petrolului Ol­tenia, muncitorii antrenați în întrecerea socialistă în cinstea zilei de 1 Mai, au obținut beneficii în valoare de 3 mili­oane lei. Pentru succesele lor deosebite li s-a decernat drapelul roșu de întreprindere fruntașă pe țară. Bravii noștri mineri de la Rovinari au dat patriei peste pre­vederile planului 25.000 tone cărbune. Printre aceștia se pot scoate in evi­dență inovatorul Popescu Grigore, mi­nerul Onca Petre și alții. In schimburile de onoare organizate în cinstea măreței zile de 1 Mai în toate întreprinderile din regiunea noas­tră, colectivele de muncitori, spri­­­niți de ingineri și tehnicieni, au atins cel mai înalt vîrf de producție, reușind să depășească normele de la 125 pină la 530 la sută, așa cum de exemplu sunt muncitorii: Nisipeanu Mih­ai, Pădureanu Florea, Buzărnescu­ Viorel și Lupu Ilit*, de la uzinele „7 Noiembrie” ca­re au depășit normele de la 257 la "suta pina la 539 la sută Brigada de sudori "con­­dusa de Virgil Soșoi de la Șantierul naval Tr. Severin, a depășit norma cu 150 la sută, iar echipa de lăcătuși condusă de Vin­iani Ion a depășit norma zilnică cu 214 la sută, evidențiindu-se în mod deosebit muncitorii: Capătă Pa­vel, Giubega Constantin și Gurana Constantin. Muncitorii de la fanii­c „Independența” Craiova, din, la fabrica de țigarete Tg. Jiu, de la fabricile fi­nite „Partizanul” și celelalte întreprin­deri au dat peste plan cantități însem­nate de produse, contribuind astfel la o mai bună aprovizionare a oamenilor muncii. Trebuie scos în evidență ero­smul de care au dat dovadă muncitorii pe­troliști Cătănescu Vasile, Bond­eru Mier­cea și alți muncitori și tehnicieni de la Trustul de extracție petrolifer Oltenia, care cu sacrificiul vieții au salvat de pericol sonda nr. 153. CINSTE ACES­TOR MUNCITORI care cu sacrifici­u vieții au adus patriei un serviciu pre­țios. Tovarăși? Congresul al II-lea al P. M. R., hotă­­ririle plenarei C. C. al P. M. R. din decembrie 1956, au subliniat necesitatea creșterii producției de cereale la hectar și, în primul rînd, a producției de ce­reale marfă, în toate sectoarele, pen­tru asigurarea fondului central al sta­tului. In realizarea acestor mărețe sar­cini, un rol deosebit l-a avut întrecereri socialistă și patriotică în agricul­tură, pentru terminarea la tin­p și în bune condiții a cam­pani­i însă anunță­­rilor de primăvară. Harnica țărănime muncitoare din re­giunea noastră, conștientă că îndrumă­rile date de către partid o duc pe ca­lea bunăstării și fericirii, și-a înzecit eforturile, terminînd campania de în­­sămințări înainte de termen și în con­diții agrotehnice înaintate. In fruntea întrecerii socialiste și patriotice s-au situat țăranii muncitori din raioa­nele: Filiași, Tr. Severin, Amarattia, Gilort și altele. Succese însemnate au fost dobîndite și în transformarea socialistă a agricul­turii. Sub îndrumarea organelor și or­ganizațiilor de partid și a sfaturilor populare, țăranii muncitori pășesc cu încredere pe făgașul socialismului. Rit­mul transformării socialiste a agres­­­­turii s-a intensificat continuu, ceea ce a făcut ca în regiunea Craiova să avem 1912 unități socialist-cooperativte, cu o suprafață de 198.403 hectare, care cu­prind 138.065 familii de țărani munci­tori. Pînă în prezent sectorul socialist cooperatist cuprinde 17,6 la sută din totalul suprafeței cooperati­viz­abile și 36,4 la sută din numărul familiilor de țărani muncitori. Printr-o mai bună organizare a mun­cii politice de masă, în anul 1956 s-au creat tot atîtea unități cooperative care au fost create în ultimii șase ani, iar în primele patru luni ale anului 1957, au fost constituite tot atâtea u­­­nități cooperatiste cate, s-au cons­ti­u­it în anul 1956. Fruntașe în munca de transformare socialistă a agricult­­r­ă sunt raioanele: Băilești, Caracal, Se­­garcea și în mod deosebit trebuie scos în evidență raionul Gura Jiului care, în primele luni ale acestui an, a coope­­rativizat circa 12.000 hectare, cons­tituind 7 cooperative agricole de pro­ducție cu­rentă și un număr însemnat de întovărășiri agricole. Tovarăși.r­ uptărîrile plenarei C. C. al V. M. R. din decembrie 1956, dovedesc grija per­­m­anentă pe care o au partidul și gu­vernul pentru îmbunătățirea condiții­­lor de trai ale oamenilor muncii. N Noul sistem de normare și salarizare, o mai jus­ă folosire a forțelor de muncă și a fondurilor întreprinderilor, cit și lăr­girea atribuțiilor in­­cepții deifilira­ți a sfaturilor populare, toate acestea vor duce la creșterea continua a salariului real al oamenilor mun­cii. (Continuare in pac. 3 a)]

Next