Inainte, martie 1958 (Anul 15, nr. 4057-4082)
1958-03-01 / nr. 4057
ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.&1 ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL CRAIOVA ANUL XIV Nr. 4057 SÎMBATA Trăiască victoria în alegeri a Frontului Democrației Populare ? Cetățeni și cetățene, oameni ai muncii din orașele și satele regiunii Craiova . Pentru pace, pentru viața liberă și fericită pe care o construim pentru noi și copiii noștri, Consiliul regional Craiova al Frontului Democrației Populare vă cheamă ca la 2 martie 1958 să dați votul vostru candidaților vieții noi, fiii cei mai buni ai forului muncitor — candidații Frontului Democrației Populare.Din chemarea Consiiului regional Craiova al F. D. P. către alegători) 1 MARTIE 1958 4 pag. 20 bafci Tovarăși," Poporul român," sfărîmînd cătușele Înapoierii în care-1 ferecase domnia moșierilor, a burgheziei și a capitalului monopolist străin, a pășit pe drumul larg al dezvoltării economiei și culturii socialiste și a dobindit realizări de seamă în anii democrației populare. Se întărește necontenit puterea populară, a cărei temelie de nezdruncinat este alianța între clasa muncitoare și țărănimea muncitoare. Datorită politicii naționale juste, leniniste, a partidului și guvernului, o prietenie frățească unește poporul român și naționalitățile conlocuitoare din țara noastră, pe toți oamenii muncii, fără deosebire de naționalitate. Prietenia româno-maghiară, care leagă statele și popoarele noastre printr-o frăție și alianță de nezdruncinat, este o mare cucerire a oamenilor muncii din România și Ungaria. Se știe că în trecut clasele stăpînitoare—grofii maghiari și boierii români, capitaliștii din ambele țări, — duceau o politică de asuprire și învrăjbire națională, ațîțînd pe unguri și romîni anii împotriva celorlalți, menținînd un focar de Încordării neliniște în această parte a Europei. * Experiența amară a trecutului a învățat popoarele noastre că de pe urma acestei politici de învrăjbire ele s-au ales ,cu mari suferințe și jertfe de sînge, dezvoltarea lor a fost frînată. In ciuda vrajbei și dușmăniei pe care cultivau clasele exploatatoare. In istoria popoarelor noastre aui fost Înscrise multe pagini luminoase care vorbesc despre luptele duse in comun pentru libertate și dreptate socială. Țăranii iobagi români și maghiari nu odată s-au răsculat contra jugului feudal, pentru libertate socială și națională. Cei mai luminați patrioți ai popoarelor noastre au înțeles necesitatea istorică a prieteniei romîno-maghiare și au luptat pentru apropierea celor două popoare. In toate perioada dintre cele două răzmondiale și În timpul celui de al doilea război mondial, comuniștii din România și Ungaria, infruntind teroarea, au stat In fruntea luptei împotriva fascismului și a războiului, împotriva politicii șovine a guvernelor burghezo-moșierești, pentru eliberare socială. După victoria revoluției democratpopulare in Romînia și Ungaria, intre popoarele român și maghiar s-a statornicit o prietenie trainică, bazată pe stimă reciprocă, pe colaborare și intr-ajutorare frățească. Această prietenie s-a manifestat cu deosebită putere atunci când poporul maghiar a avut de înfruntat încercarea grea a rebeliunii contrarevoluționare. (Continuare in pag. 3-a) O strălucită manifestare a prieteniei romîno- ungare Marele miting al oamenilor muncii din București Cuvîntarea tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej Poporul muncitor din țara noastră Înfăptuiește cu succes politica Partidului Muncitoresc Român de industrializare socialistă și electrificare a țării, de mecanizare și transformare socialistă a agriculturii, de dezvoltare a culturii, — politică al cărei scop este progresul și înflorirea patriei, îmbunătățirea continuă a condițiilor de trai ale poporului, noi in toate regiunii țării s-au înălțat fabrici, uzine, centrale electrice, stațiuni de mașini și tractoare, institute științifice și școli de toate gradele, de care pe drept cuvînt se mindrește poporul nostru. Poporul român s-a încredințat că drumul pe care și l-a ales — drumul socialismului — este drumul cel bun. Pe acest drum el este hotărît să pășească spre noi izbinzi, mereu înainte. Tovarăși,' Dragi tovarășe Gheorghiu-Dej," Tovarăși ți tovarășa. Permiteți-mi va ia numele întregului, nostru popor. In numele Partidului Muncitoresc Român și al guvernului Republicii Populare Române, că exprim aci marea bucurie pe care ne-o prilejuiește tuturor vizita In țara noastră a delegației guvernamentale și de partid a Ungariei vecine și prietene, in frunte cu tovarășul Kadar Janoe. Cu aceleași simțăminte de bucurie și dragoste au fost Înconjurați solii poporului maghiar pretutindeni. In orașele ți satele pe care le-au vizitat, in uzine și gospodării colective, ca și in instituții de stat și universități. Suntem bucuroși, dragi oaspeți, că in contactul nemijlocit cu muncitorii, țăranii și intelectualii din patria noastră, ați putut simți căldura prieteniei sincere, frățești, pe care poporul român o poartă poporului maghiar. (Aplauze). Oamenii muncii din țara noastră, Partidul Muncitoresc Român și guvernul Republicii Populare Române își exprimă Înalta prețuire față de politica justă a Guvernului Revoluționar Muncitoresc-Țărănesc Ungar și a Partidului Muncitoresc Socialist Ungar și calda simpatie față de muncitorii, țăranii și intelectualii maghiari, care sub conducerea partidului întăresc puterea populară și obțin realizări tot mai mari in construirea societății socialiste. Planul de stat al Republicii Populare Ungare pe anul 1957 a fost Împlinit și depășit, nivelul producției industriale ajungînd și chiar intrecind într-o serie de ramuri importante nivelul producției din 1955; a sporit producția agricolă, numărul cooperativelor agricole de producție este in continuă creștere. Consolidarea regimului democrat-popular iși găsește expresia In unirea din ce in ce mai strînsă a maselor largi In jurul partidului și guvernului. In ciuda calomniilor și intrigilor cercurilor imperialiste, se întărește continuu poziția Ungariei pe plan Internațional. Republica Populară Ungară, stat suveran al oamenlor muncii, membru egal in drepturi al marii comunități a țărilor socialiste, are largi legături diplomatice și comerciale și numeroși prieteni In lumea întreagă. Cuvîntarea tovarășului Kadar Janos Dragi tovarăși, tovarășe, prieteni, oameni ai muncii din București. Toți membrii delegației noastre sunt deosebit de fericiți că au putut veni In Republica Populară Română prietenă, in frumoasa sa Capitală in plină dezvoltare. Suntem bucuroși că la acest mare miting am avut ocazia să ne intilnim personal cu reprezentanții oamenilor muncii din București și mulțumim cu recunoștință sinceră pentru primirea prietenească pe care ne-ați făcut-o. Noi am considerat misiunea noastră drept o sarcină deosebit de importantă și de mare cinste pentru noni dezvoltarea pe mai departe bunei colaborări dintre partidele, staatele și popoarele noastre. Întărirea pe mai departe a prieteniei româno-ungare. Știm cu toții că — așa cum spunea adineauri și tovarășul Gheorghiu-Dej — relațiile dintre popoarele român și ungar au fost supuse la mari încercări în decursul istoriei, dar de cînd în ambele țări poporul muncitor și-a luat soarta in propriile sale miini și a preluat cîrma țării, aceste relații au devenit cordiale și prietenești. Putem declara cu deplină convingere că prietenia noastră, atît pe linia relațiilor de partid , și de stat, cit și pe linia legăturilor directe dintre popoarele noastre — este astăzi o prietenie curată, adevărată, neumbrită. Noi personal precum și toți acei care activăm azi in Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar și în Guvernul Revoluționar Muncitoresc-Țărănesc al R. P. Ungare îi cunoaștem bine, îi stimăm și îi iubim ca pe adevărații noștri prieteni pe tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej și Chivu Stoica ca și pe ceilalți conducători cunoscuți ai oamenilor muncii din România. Relațiile noastre prietenești exprimă o încredere reciprocă deplină. Aceasta este un lucru foarte bun. Dar prietenia româno-ungară exprimă nu numai prietenia a zece, o sută sau cinci sute de conducători, ci voința și convingerea politică a milioanelor de muncitori, țărani și intelectuali români și unguri — și aceasta este principalul în prietenia noastră. In ceea ce privește convingerea noastră politică, noi suntem comuniști. Cunoaștem cit de cit tezele marxismleninismului și ne străduim să cunoaștem și mai bine această minunată știință care dezvăluie legile societății omenești. Dar în călătorie și noi suntem oameni sensibili la impresii ca orice călător și cred că aceasta nu Înseamnă o deviere de la linia principală a partidului către liberalism. (Animație, visete). Dar cum reacționează călătorul la impresii? Dacă în drumul său dă de o stincă mohorâtă, se Întunecă și ei, dar dacă are in față o priveliște frumoasă, se luminează. Dar dacă vede un om prietenos și inima lui nu Încălzește. (Aplauze). Ce am văzut noi și ce am simțit în drumul nostru spre București? In gările din R. P. Ungară, tineri, oameni maturi, bătrâni, bărbați și femei ne-au urat drum bun și succes, rugindu-ne insistent să transmitem salutul și urările de bine tovarășilor români. Pe chipurile zîmbitoare și în cuvintele calde rostite din inimă de oamenii muncii unguri care își luau rămas bun de la noi, am putut citi sentimentul puternic și adine al prieteniei frățești româno-ungare. (Aplauze, urale). Aceeași voință, voința stringerii legăturilor frățești, s-a manifestat și În acele urări da bine, cordiale și intîmpinări călduroase cu care am fost primiți în drumul nostru prin orașele și satele Republicii Populare Române, in reședințele de regiuni și raioane Arad, Timișoara, Craiova, Pitești, Iași, Roman, Bacău, Tg. Mureș, Ploești și în numeroase alte localități și care au culminat in primirea noastră de neuitat la București. (Aplauze). Mulțumim tovarășilor noștri romîni pentru felul călduros cu care am fost întîmpinați în cursul călătoriei noastre. Dvs., dragi tovarăși și frați romîni, ați întărit convingerea noastră politică și anume că noi — oameni cu munci de conducere, care am hotărît să consolidăm prietenia ungaro-romînă și să luptăm împotriva acelora care ar încerca să tulbure această prietenie — realizăm voința milioanelor de oameni ai muncii unguri și romîni. (Aplauze). Tovarășii Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica și alți tovarăși romîni cu munci de răspundere au fost la noi în noiembrie 1956 și la începutul lunii ianuarie 1957. Atunci ei ne-au adus ajutorul frățesc al clasei muncitoare române, al poporului Republicii Populare Romîne. Aceste două vizite ne-au umplut inimile de recunoștință și vor rămîne mult timp în amintirea noastră, pentru că solidaritatea tovarășilor romîni ne-a fost de mare autor. Prin faptul că poporul român a întins o mînă prietenească poporului uingar în timpul unei mari încercări, s-a dovedit că această prietenie nu este numai pentru zilele însorite, ci rezistă încercărilor și în timpul furtunei. (Aplauzel. In 1956, burghezia și moșierimea contrarevoluționară, precum și sprijinitorii săi imperialiști și trădătorii revizioniști demni de dispreț, folosinduse de greșelile grupului foștilor conducători unguri, au vrut să răstoarne Republica Popolară Ungară. La început contrarevoluționarii s-au camuflat, dar chiar după cîteva zile au trecut la masacrarea în masă a comuniștilor și a oamenilor progresiști, la instaurarea regimului fățiș contrarevoluționar. Ei au și pregătit decretele cu privire la restituirea fabricilor, a băncilor, a pămîntului, căpătase ,de acum glas și ex-cardinalul Mindszenty, una dintre căpeteniile contrarevoluției. (Continuare in pag. 3-a) Camblafî al Frontului Democrației Populare I Andrei Vasile, președintele Nicolae, președintele Floricei,Paulina,membră a Genoiu Tudor, responsabilul U.R.C.M., candidat in circum4scomitetului de întreprindere de G.A.C." „1''toții" Mfigrapura unității 105 O.C.L. Alimentara. I ■ , y . (o. uzinele „Electroputera”, canionul Calafat, canală diăjin cir candidat in circumscripția elect eripția electorala regionala ndidat in circumscripția electora- cumscripția electorală *"Ja>onală torală orășenească nr. 59 Cra 60* " - "•lă orășenească nr. 1Î5 Craiova nr. 8, Miova. sHitingul electoral de la uzinele „Electroputere“ In hala uriași a atelierului de bobina), de curind amenajată și dată in folosință la uzinele „Electroputere”, peste 4000 de oameni ai muncii din secțiile uzinei, de la Centrul mecanic Craiova, fabrica „Partizanul”, Atelierele de zonă CFR, și cursanți ai Institutului pedagogic din orașul nostru, s-au întrunit ieri după amiază intr-un însuflețit miting electoral. Mitingul a fost deschis de către tov. Dumitru Aruștei. Din rindul participanților au luat cuvintul numeroși anlegători care au vorbit despre înaltul democratism al alegerilor din anii puterii populare și au arătat felul in care colectivele de muncă din care fac parte și-au îndeplinit și depășit angajamentele luate in cinstea alegerilor de deputați in sfaturile populare. Inginerul Mihai Traian din secția mașini rotative a uzinelor „Electroputere”, a vorbit despre condițiile de învățătură create celor ce muncesc, condiții datorită cărora el însuși a putut să devină din muncitor, inginer. Chiar astăzi la orele 12, muncitorii din atelierele noastre au terminat al șaselea vagon reparat peste plan in cinstea alegerilor — a spus printre altele muncitorul Petre Barbu de la Atelierele de zonă CFR Craiova. Tot despre succesele in producție cu care cinstesc alegerile de la 2 martie au vorbit și tovarășii Iile Stancu, bobinator la „Electroputere”, Gh. Florea, strungar la Centrul Mecanic și Nicolae Ionescu, șeful secției a II-a din fabrica „Partizanul”. Maistrul electrician C. Velișcu de la „Electroputere” a relevat radicala deosebire dintre așa zisele alegeri ce aveau loc în urmă cu 20 de ani și alegerile libere din anii regimului democrat-popular. Primit cu multă căldură de către participanți, a luat apoi cuvântul, totvarășul Cornel Fulger. Cuvîntarea tovarășului Cornel Fulger (Text prescurtat) Tovarăși și tovarășe, dragi cetățeni La 2 martie Întregul nostru popor muncitor se va prezenta in fața urnelor pentru a-și alege deputații în sfaturile populare. Această zi constituie pe drept cuvînt o mare sărbătoare pentru oamenii muncii din patria noastră. Ei i-au convins în anii regimului democrat-popular de realitatea vie a faptului că, ori de cîte ori au fost chemați să-și aleagă reprezentanții în organele puterii de stat, au putut să aleagă ca deputați pe cei mai buni dintre ei, exponenți ai propriilor lor nă izuințe, constructori activi ai socialismului. Desfășurarea campaniei electorale în vederea alegerilor de la 2 martie este expresia marilor drepturi și libertăți democratice cucerite de poporul nostru muncitor sub conducerea înțeleaptă a Partidului Muncitoresc Român. Vorbind despre farsa alegerilor din timpul regimului burghezo-moșieresc, tovarășul Cornel Fulger a amintit că în acele vremuri zise, chipurile, „democratice”, cînd și morții „votau”, — femeile, tineretul, militarii, judecătorii erau lipsiți de dreptul de a vota. După ce a făcut o prezentare a principalelor evenimente internaționale, relevînd creșterea forțelor păcii și ale socialismului și prestigiul cîștigat de țara noastră la arena internațională ca membră a puterniei familii a țărilor socialiste în frunte cu Uniunea Sovietică, vorbitorul a relevat în continuare importantele succese obținute de oamenii muncii sub conducerea partidului, în opera de construire a socialismului în Republica Populară Romînă. Regiunea noastră, ca și alte regiuni din țară, rămasă cu mult în urmă în trecutele regimuri ale burghezomoșierimii, și-a schimbat structural aspectul în anii regimului de democrația populară. Ca oglindire a mizeriei din trecutul regim burghezo-moșieresc în care trăiau oamenii muncii din regiunea noastră, s-a încetățenit expresia „sărac ca un oltean”. Neavînd unde să muncească și neavind pămint, nu puțini erau cetățenii din fostul ținut al Olteniei m tinuiau aia ateu orașe ale țării unde lucrau ca hamali, ori ca vînzători ambulanți, cu cobilițele pe umeri, pe străzile diferitelor orașe din țară. Nu erau mai fericiți nici muncitorii care erau exploatați clinește de patronii întreprinderilor și atelierelor și nici pălmașii care munceau cu sudoarea frunții pe moșiile celor 754 de moșieri de pe întreg cuprinsul regiunii. Puterea populară a lichidat exploatarea omului de către om. Oltenia, acest ținut împietrit în cruntă înapoiere economică și culturală în vremea regimului burghezo-moșieresc a fost trezit la viață laolaltă cu celelalte regiuni ale țării. In regiunea noastră a fost construită și pusă în funcțiune marea uzină de mașini și aparate electrice „Electroputere”, s-au pus în exploatare zăcămintele de petrol care dau peste un sfert din întreaga producție de țiței a țării, s-a deschis mina de lignit la zi de la Rovinari, s-a creat și dezvoltat industria constructoare de mașini agricole. S-au construit de asemenea și au fost puse în funcțiune fabricile de ulei și zahăr de la Podari și s-au lărgit celelalte întreprinderi ale industriei ușoare și alimentare. Faptul că in 1957 producția industrială a regiunii Craiova a crescut cu 440 la sută față de 1938, dovedește fără putință de tăgadă progresul continuu al industrializării Olteniei. O mare grijă s-a acordat înzestrării tehnice a agriculturii regiunii noastre. Pe ogoarele țăranilor muncitori din regiune lucrează acum aproape 1700 tractoare convenționale, sute de combine,1 secerători legători și multe alte mașini agricole de înaltă productivitate. Faptul că aproape 200.000 familii de țărani muncitori din regiunea Craiova unindu-și laolaltă suprafața de peste 400.000 hectare teren, au constituit aproape 2203 gospodării agricole colective, cooperative agricole de producție curentă și întovărășiri, precum și realizările lor net superioare față de sectorul gospodăriilor individuale, dovedesc pe deplin justețea liniei politice a partidului de transformare socialistă a agriculturii. . 1 . IConținut fart.in