Inainte, martie 1958 (Anul 15, nr. 4057-4082)

1958-03-01 / nr. 4057

ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.&1 ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL CRAIOVA ANUL XIV Nr. 4057 SÎMBATA Trăiască victoria în alegeri a Frontului Democrației Populare ? Cetățeni și cetățene, oameni ai muncii din orașele și satele regiunii Craiova . Pentru pace, pentru viața liberă și fericită pe care o construim pentru noi și copiii noștri, Consiliul regional Craiova al Frontului Democrației Populare vă cheamă ca la 2 martie 1958 să dați votul vostru candidaților vieții noi, fiii cei mai buni ai forului muncitor — candidații Frontului Democrației Populare.­­Din chemarea Consi­iului regional Craiova al F. D. P. către alegători) 1 MARTIE 1958 4 pag. 20 bafci Tovarăși," Poporul român," sfărîm­înd cătușele Înapoierii în care-1 ferecase domnia mo­șierilor, a burgheziei și a capitalului monopolist străin, a pășit pe drumul larg al dezvoltării economiei și culturii socialiste și a dobindit realizări de seamă în anii democrației populare. Se întărește necontenit puterea popu­lară, a cărei temelie de nezdruncinat este alianța între clasa muncitoare și țărănimea muncitoare. Datorită po­liticii naționale juste, leniniste, a par­­tidului și guvernului, o prietenie fră­țească unește poporul român și națio­nalitățile conlocuitoare din țara noas­tră, pe toți oamenii muncii, fără deo­sebire de naționalitate. Prietenia româno-maghiară,­ care leagă statele și popoarele noastre prin­­tr-o frăție și alianță de nezdrunci­nat, este o mare cucerire a oamenilor muncii din România și Ungaria. Se știe că în trecut clasele stăpîni­­toare—grofii maghiari și boierii români, capitaliștii din ambele țări, — duceau o politică de asuprire și învrăjbire națio­nală, ațîțînd pe unguri și romîni anii împotriva celorlalți, menținînd un fo­car de Încordării neliniște în această parte a Europei. * Experiența amară a trecutul­ui a în­vățat popoarele noastre că de pe­­ urma acestei politici de învrăjbire ele s-au ales ,cu mari suferințe și jertfe de sînge, dezvoltarea lor a fost frînată.­­ In ciuda vrajbei și dușmăniei pe care cultivau clasele exploatatoare. In istoria popoarelor noastre aui fost În­scrise multe pagini luminoase care vorbesc despre luptele duse in co­mun pentru libertate și dreptate so­cială. Țăranii iobagi români și ma­ghiari nu odată s-au răsculat contra jugului feudal, pentru libertate so­cială și națională. Cei mai luminați patrioți ai popoarelor noastre au în­țeles necesitatea istorică a prieteniei rom­îno-maghiare și au luptat pentru apropierea celor două popoare. In toate perioada dintre cele două răz­mondiale și În timpul celui de al doilea război mondial, comu­niștii din România și Ungaria, in­­fruntind teroarea, au stat In fruntea luptei împotriva fascismului și a răz­boiului, împotriva politicii șovine a guvernelor burghezo-moșierești, pentru eliberare socială. După victoria revoluției democrat­­populare in Romînia și Ungaria, intre popoarele român și maghiar s-a sta­tornicit o prietenie trainică, bazată pe stimă reciprocă, pe colaborare și in­tr-ajutorare frățească.­ Această prietenie s-a manifestat cu deosebită putere atunci când poporul maghiar a avut de înfruntat încercarea grea a rebeliunii contrarevoluționare. (Continuare in pag. 3-a) O strălucită manifestare a prieteniei romîno- ungare Marele miting al oamenilor muncii din București Cuvîntarea tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej Poporul muncitor din țara noastră Înfăptuiește cu succes politica Partidului Muncitoresc Ro­mân de industrializare socialistă și electrificare a țării, de mecanizare și transformare socialistă a agriculturii, de dezvoltare a culturii, — politică al cărei scop este progresul și înflori­rea patriei, îmbunătățirea continuă a condițiilor de trai ale poporului, noi in toate regiunii țării s-au înălțat fabrici, uzine, centrale electrice, stațiuni de mașini și tractoare, insti­tute științifice și școli de toate gra­dele, de care pe drept cuvînt se min­­drește poporul nostru. Poporul român s-a încredințat că drumul pe care și l-a ales — drumul socialismului — este drumul cel bun. Pe acest drum el este hotărît să pășească spre noi izbinzi, mereu înainte. Tovarăși,' Dragi tovarășe Gheorghiu-Dej," Tovarăși ți tovarășa. Permiteți-mi va ia numele întregului, nostru popor. In numele Partidului Muncitoresc Român și al guvernului Republicii Populare Române, că exprim aci marea bucurie pe care ne-o prile­juiește tuturor vizita In țara noastră a delegației guvernamentale și de partid a Ungariei vecine și prietene, in frunte cu tovarășul Kadar Janoe. Cu aceleași simțăminte de bucurie și dragoste au fost Înconjurați solii po­porului maghiar pretutindeni. In ora­șele ți satele pe care le-au vizitat, in uzine și gospodării colective, ca și in instituții de stat și universități. Suntem­ bucuroși, dragi oaspeți, că in contactul nemijlocit cu muncitorii, ță­ranii și intelectualii din patria noastră,­ ați putut simți căldura prieteniei sin­cere, frățești, pe care poporul român o poartă poporului maghiar. (Aplauze). Oamenii muncii din țara noastră,­ Partidul Muncitoresc Român și guver­nul Republicii Populare Române își exprimă Înalta prețuire față de poli­tica justă a Guvernului Revoluționar Muncitoresc-Țărănesc Ungar și a Parti­dului Muncitoresc Socialist Ungar și cal­da simpatie față de muncitorii, țăranii și intelectualii maghiari, care sub con­ducerea partidului întăresc puterea populară și obțin realizări tot mai mari in construirea societății socialiste. Planul de stat al Republicii Populare Ungare pe anul 1957 a fost Împli­nit și depășit, nivelul producției in­dustriale ajungînd și chiar intrecind într-o serie de ramuri importante ni­velul producției din 1955; a sporit producția agricolă, numărul coopera­tivelor agricole de producție este in continuă creștere. Consolidarea regi­mului democrat-popular iși gă­sește expresia In unirea din ce in ce mai strînsă a maselor largi In jurul partidului și guvernu­lui. In ciuda calomniilor și intrigilor cercurilor imperialiste, se întărește con­tinuu poziția Ungariei pe plan Internați­onal. Republica Populară Ungară, stat suveran al oamenl­or muncii, membru egal in drepturi al marii comunități a țărilor socialiste, are largi legături di­plomatice și comerciale și numeroși prieteni In lumea întreagă. Cuvîntarea tovarășului Kadar Janos Dragi tovarăși, tovarășe, prieteni, oameni ai muncii din București. Toți membrii delegației noastre sunt deosebit de fericiți că au putut veni In Republica Populară Română prietenă, in frum­oasa sa Capitală in plină dez­voltare. Suntem bucuroși că la acest mare miting am avut ocazia să ne intilnim personal cu reprezentanții oa­menilor muncii din București și mulțu­mim cu recunoștință sinceră pentru primirea prietenească pe care ne-ați făcut-o. Noi am considerat misiunea noas­tră drept o sarcină deosebit de im­portantă și de mare cinste pentru noni dezvoltarea pe mai departe bunei colaborări dintre partidele, sta­a­tele și popoarele noastre. Întărirea pe mai departe a prieteniei româno-un­­gare. Știm cu toții că — așa cum spunea adineauri și tovarășul Gheorghiu-Dej —­ relațiile dintre popoarele român și ungar au fost supuse la mari în­cercări în decursul istoriei, dar de cînd în ambele țări poporul muncitor și-a luat soarta in propriile sale miini și a preluat cîrma țării, aceste relații au devenit cordiale și prietenești. Pu­tem declara cu deplină convingere că prietenia noastră, atît pe linia rela­țiilor de partid , și de stat, cit și pe linia legăturilor directe dintre po­poarele noastre — este astăzi o prie­tenie curată, adevărată, neumbrită. Noi personal precum și toți acei care activăm azi in Comitetul Cen­tral al Partidului Muncitoresc Socia­list Ungar și în Guvernul Revoluțio­nar Muncitoresc-Țărănesc al R. P. Un­gare îi cunoaștem bine, îi stimăm și îi iubim ca pe adevărații noștri prieteni pe tovarășii Gheorghe Gheor­ghiu-Dej și Chivu Stoica ca și pe ceilalți conducători cunoscuți ai oame­nilor muncii din România. Relațiile noastre prietenești exprimă o încredere reciprocă deplină. Aceasta este un lu­cru foarte bun. Dar prietenia româno-ungară expri­mă nu numai prietenia a zece, o sută sau cinci sute de conducători, ci vo­ința și convin­gerea politică a milioa­nelor de muncitori, țărani și intelec­tuali români și unguri — și aceasta este principalul în prietenia noastră. In ceea ce privește convingerea noas­tră politică, noi suntem comuniști. Cu­noaștem cit de cit tezele marxism­­leninismului și ne străduim să cunoaș­tem și mai bine această minunată știință care dezvăluie legile societății omenești. Dar în călătorie și noi sun­tem­ oameni sensibili la impresii ca orice călător și cred că aceasta nu În­seamnă o deviere de la linia prin­cipală a partidului către liberalism. (Animație, visete). Dar cum reacționează călătorul la impresii? Dacă în drumul său dă de o stincă mohorâtă, se Întunecă și ei,­ dar dacă are in față o priveliște frumoasă, se luminează. Dar dacă ve­de un om prietenos și inima lui nu Încălzește. (Aplauze). Ce am văzut noi și ce am simțit în drumul nostru spre București? In gă­rile din R. P. Ungară, tineri, oameni maturi, bătrâni, bărbați și femei ne-au urat drum bun și succes, rugindu-ne insistent să transmitem salutul și ură­rile de bine tovarășilor români. Pe chipurile zîmbitoare și în cuvintele calde rostite din inimă de oamenii muncii unguri care își luau rămas bun de la noi, am putut citi sentimentul puternic și adine al prieteniei frățești româno-ungare. (Aplauze, urale). Aceeași voință, voința stringerii legă­turilor frățești, s-a manifestat și În acele urări da bine, cordiale și in­­tîmpinări călduroase cu care am fost primiți în drumul nostru prin orașele și satele Republicii Populare Române, in reședințele de regiuni și raioane Arad, Timișoara, Craiova, Pitești, Iași, Roman, Bacău, Tg. Mureș, Ploești și în numeroase alte localități și care au culminat in primirea noastră de ne­uitat la București. (Aplauze). Mulțumim tovarășilor noștri romîni pentru felul călduros cu care am fost întîmpinați în cursul călătoriei noastre. Dvs., dragi tovarăși și frați romîni, ați întărit convingerea noastră politi­­că și anume că noi — oameni cu munci de conducere, care am hotărît să consolidăm prietenia ungaro-romî­­nă și să luptăm împotriva acelora care ar încerca să tulbure această prietenie — realizăm voința milioane­lor de oameni ai muncii unguri și romîni. (Aplauze). Tovarășii Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica și alți tovarăși romîni cu munci de răspundere au fost la noi în noiembrie 1956 și la începutul lunii ianuarie 1957. Atunci ei ne-au adus ajutorul frățesc al clasei muncitoare române, al poporului Republicii Popu­lare Romîne. Aceste două vizite ne-au umplut inimile de recunoștință și vor rămîne mult timp în amintirea noas­tră, pentru că solidaritatea tovarăși­lor romîni ne-a fost de mare autor. Prin faptul că poporul român a întins o mînă prietenească poporului uingar în timpul unei mari încercări, s-a do­vedit că această prietenie nu este nu­mai pentru zilele însorite, ci rezistă încercărilor și în timpul furtunei. (Aplau­zel. In 1956, burghezia și moșierimea contrarevoluționară, precum și sprijini­torii săi imperialiști și trădătorii re­vizioniști demni de dispreț, folosindu­­se de greșelile grupului foștilor con­ducători unguri, au vrut să răstoarne Republica Popolară Ungară. La înce­put contrarevoluționarii s-au camu­flat, dar chiar după cîteva zile au trecut la masacrarea în masă a comu­niștilor și a oamenilor progresiști, la instaurarea regimului fățiș contrare­voluționar. Ei au și pregătit decretele cu privire la restituirea fabricilor, a băncilor, a pămîntului, căpătase ,de acum glas și ex-cardinalul Mindszenty, una dintre căpeteniile contrarevoluției. (Continuare in pag. 3-a) Camb­lafî al Frontului Democrației Populare I Andrei Vasile, președintele Nicolae, președintele Floricei­,Paulina,­­membră a Genoiu Tudor, responsabilul­­ U.R.C.M., candidat in circ­um4­­scomitetului de întreprindere de G.A.C." „1''toții" Mfigrapu­­ra­ unității 105 O.C.L. Alimentara. I ■ , y . (o. uzinele „Electroputera”, can­­ionul Calafat, canală diăjin cir­ candidat in circumscripția elec­t eripția electorala regionala n­­didat in circumscripția electora- cumscripția electorală *"Ja>onală torală orășenească nr. 59 Cra­­­ 60* " - "•­lă orășenească nr. 1Î5 Craiova nr. 8, M­iova. sHitingul electoral de la uzinele „Electroputere“ In hala uriași a atelierului de bo­bina), de curind amenajată și dată in folosință la uzinele „Electroputere”, peste 4000 de oameni ai muncii din secțiile uzinei, de la Centrul mecanic Craiova, fabrica „Partizanul”, Atelie­rele de zonă CFR, și cursanți ai In­­­stitutului pedagogic din orașul nostru, s-au întrunit ieri după amiază intr-un însuflețit miting electoral. Mitingul a fost deschis de către tov. Dumitru Aruștei. Din rindul partici­panților au luat cuvintul numeroși an­legători care au vorbit despre înaltul democratism al alegerilor din anii puterii populare și au arătat felul in care colectivele de muncă din care fac parte și-au îndeplinit și depășit angajamentele luate in cinstea alegeri­lor de deputați in sfaturile populare. Inginerul Mihai Traian din­­ secția mașini rotative a uzinelor „Electropu­­tere”, a vorbit despre condițiile de în­­vățătură create celor ce muncesc, con­diții datorită cărora el însuși a putut să devină din muncitor, inginer. Chiar astăzi la orele 12, muncitorii din atelierele noastre au terminat al șaselea vagon reparat peste plan in cinstea alegerilor — a spus printre altele muncitorul Petre Barbu de la Atelierele de zonă CFR Craiova. Tot despre succesele in producție cu care cinstesc alegerile de la 2 martie au vorbit și tovarășii Iile Stancu, bobi­nator la „Electroputere”, Gh. Florea, strungar la Centrul Mecanic și Nico­lae Ionescu, șeful secției a II-a din fabrica „Partizanul”. Maistrul electri­cian C. Velișcu de la „Electroputere” a relevat radicala deosebire dintre așa zisele alegeri ce aveau loc în urmă cu 20 de ani și alegerile libere din anii regimului democrat-popular. Primit cu multă căldură de către participanți, a luat apoi cuvântul, tot­varășul Cornel Fulger. Cuvîntarea tovarășului Cornel Fulger (Text prescurtat) Tovarăși și tovarășe, dragi cetățeni La 2 martie Întregul nos­tru popor muncitor se va pre­zenta in fața urnelor pentru a-și alege deputații în sfaturile popu­lare. Această zi constituie pe drept cuvînt o mare sărbătoare pentru oa­menii muncii din patria noastră. Ei i-au convins în anii regimului demo­crat-popular de realitatea vie a fap­tului că, ori de cîte ori au fost che­mați să-și aleagă reprezentanții în or­ganele puterii de stat, au putut să a­­leagă ca deputați pe cei mai buni din­tre ei, exponenți ai propriilor lor nă­ i­zuințe, constructori activi ai socialis­mului. Desfășurarea campaniei electorale în vederea alegerilor de la 2 martie este expresia marilor drepturi și libertăți democratice cucerite de poporul nostru muncitor sub conducerea înțeleaptă a Partidului Muncitoresc Român. Vorbind despre farsa alegerilor din timpul regimului burghezo-moșieresc, tovarășul Cornel Fulger a amintit că în acele vremuri zise, chipurile, „de­mocratice”, cînd și morții „votau”, — femeile, tineretul, militarii, judecă­torii erau lipsiți de dreptul de a vota. După ce a făcut o prezentare a prin­cipalelor evenimente internaționale, re­­levînd creșterea forțelor păcii și ale socialismului și prestigiul cîștigat de țara noastră la arena internațională ca membră a puterni­ei familii a țărilor socialiste în frunte cu Uniunea Sovie­tică, vorbitorul a relevat în continuare importantele succese obținute de oa­menii muncii sub conducerea partidu­lui, în opera de construire a socialis­mului în Republica Populară Rom­înă. Regiunea noastră, ca și alte regiuni din țară, rămasă cu mult în ur­mă în trecutele regimuri ale burghezo­­moșierimii, și-a schimbat structural as­pectul în anii regimului de democrația populară.­­ Ca oglindire a mizeriei din trecutul regim burghezo-moșieresc în care tră­iau oamenii muncii din regiunea noas­tră, s-a încetățenit expresia „sărac ca un oltean”. Neavînd unde să muncească și neavind pămint, nu puțini erau cetățenii din fostul ținut al Olteniei m t­i­n­u­ia­u a­­ia ateu orașe ale țării unde lucrau ca hamali,­ ori ca vînzători ambulanți, cu cobili­­țele pe umeri, pe străzile diferitelor orașe din țară. Nu erau mai fericiți nici muncitorii care erau exploatați clinește de patronii întreprinderilor și atelierelor și nici pălmașii care munceau cu sudoarea frunții pe moșiile celor 754 de moșieri de pe întreg cuprinsul regiunii. Puterea populară a lichidat exploa­­tarea omului de către om. Oltenia, a­­cest ținut împietrit în cruntă înapoiere economică și culturală în vremea regi­mului burghezo-m­oșieresc a fost trezit la viață laolaltă cu celelalte regiuni ale țării. In regiunea noastră a fost cons­truită și pusă în funcțiune marea uzină de mașini și aparate electrice „Electro­putere”, s-au pus în exploatare zăcă­mintele de petrol care dau peste un sfert din întreaga producție de țiței a țării, s-a deschis mina de lignit la zi de la Rovinari, s-a creat și dezvoltat industria constructoare de mașini agri­cole. S-au construit de asemenea și au fost puse în funcțiune fabricile­­ de ulei și zahăr de la Podari și s-au lărgit celelalte întreprinderi ale industriei u­­șoare și alimentare. Faptul că in 1957 producția indus­­­trială a regiunii Craiova a crescut cu 440 la sută față de 1938, dovedește fără putință de tăgadă progresul continuu al industrializării Olteniei. O mare grijă s-a acordat înzestrării tehnice a agriculturii regiunii noastre. Pe ogoarele țăranilor muncitori din re­giune lucrează acum aproape 1700 trac­toare convenționale, sute de combine,1 secerători legători și multe alte ma­șini agricole de înaltă productivitate.­ Faptul că aproape 200.000 familii de țărani muncitori din regiunea Craiova unindu-și laolaltă suprafața de peste 400.000 hectare teren, au constituit a­­proape 2203 gospodării agricole colec­tive, cooperative agricole de producție cu­rentă și întovărășiri, precum și re­alizările lor net superioare față de sec­torul gospodăriilor individuale, dove­desc pe deplin justețea liniei politice a partidului de transformare socialistă a agriculturii. . 1 . IConținut fart.in

Next