Inainte, aprilie 1958 (Anul 15, nr. 4083-4108)

1958-04-01 / nr. 4083

# PRODUSE DE CALITATE SUPERIOARĂ. ■A ★ ★ *.este o lozin­că obișnuită în uzinele „Elec­­troputere”. Dar pentru nou lucru aseme­nit trebuie pricepe­re și multă a­­tenție. Sunt două ca­lități pe care le are Teodor frezorul Nico­­laescu pe care îl vedem in cli­șeul de față e­­xecutând dispo­zitive pentru matrițe. 41 Vor realiza un plus de 8.000 tone țiței Ț­IC­LENI — (De la corespondentul nostru). Dornici sa întimpine ziua de 1 Mai cu izbinzi din cele mai însem­nate în întrecerea socialistă, petroliștii schelei de extracție Țicleni-Ră­șina obțin zi de zi o producție tot mai ridicată de țiței. Mobilizați în întrecerea pentru a evita scăparea de șabăre la puț, în­trecere care se desfășoară sub semnul chemării celor de la parcul 14 — „Nici un șabăr la puț” — membrii colectivului de muncă din secția de ex­tracție nr. 3 au hotărît ca, în în­­tîmpinarea zilei de 1 Mai să reali­zeze un plus de producție de 8000 tone țiței. Avintul în muncă al brigăzilor con­duse de Virgil Ciocoiu, Virgil Dra­­gomir și Constantin Negulescu, bri­găzi care lucrează sub îndrumarea in­ginerului Aurel Comnoiu, a făcut ca in prima jumătate a lunii martie sar­cinile de plan să fie depășite cu a­­proa­pe 15 la sută. Mai sunt tehnicieni agro­nomi care se mulțumesc să stea mai mult în birou decit să meargă pe teren. — Hai la cimp tovarășe tehnician. Oamenii vă cheamă să le dați spri­jinul. — Lasă ca știu eu! Azi e Iuzii a­­grilie, Vrei tri mi păcălelii?. ^ ~ Rezultate bune în muncă Continuînd întrecerea socialistă în cinstea zilei de 1 Mai, munci­torii și tehnicienii fabricii de pla­caj din Tr. Severin au realizat sar­cinile de plan pe primele 12 zile ale lunii martie cu 100 la sută la producția globală. Tot în această perioadă, ei au­ livrat peste plan 5 m.c. lăzi, 5 mic. doage fag și 10 m.c. calupi de fag pentru asfalt. O contribuție de seamă la obți­nerea acestor realizări au adus-o brigada condusă de tov. Ion Bă­­loi, precum și Vasilica Enache, Ma­ria Chiriță și altele. * Muncitorii și tehnicienii fabricii de bere și spirt „Banovița” s-au si­tuat și de această dată ca întotdea­una, la înălțimea sarcinilor privind realizarea planului de producție. Astfel, pe prima decadă a lunii mar­tie ei au îndeplinit planul de pro­ducție globală la spirt rafinat în procent de 104,6 la sută, la bere finită cu 102,5 la sută, iar la bere în tancuri cu 103,5 la sută. Pentru aceste realizări merită a fi evidențiați muncitorii Titu Cu­­cu rafinator, Dumitru Crețescu de la fabrica de spirt, Ioana Puțescu capsatoare, Vasile Stanomir fierbă­­tor de la fabrica de bere, I. MARINESCU coresp. Angajamente privind aplicarea micii mecanizări Colectivul de muncitori tîmplari și mecanici, din secția planzichiere a întreprinderii raionale de indus­trie locală „11 Iunie” din Craiova și-a luat însemnate angajamen­te în cinstea zilei de 1 Mai. Aceste angajamente se referă la îndeplinirea și depășirea planului de producție cu 10 la sută; spori­rea productivității muncii cu 10 la sută; continuarea introducerii me­canizării în secție prin aplicarea a două dispozitive la mașina de frezat lemn, care să ușureze efor­turile fizice ale muncitorilor. Tot prin aplicarea acestor dispozitive, randamentul producției se va ridi­ca la următoarele operațiuni: cu­rățitul ramelor, curățitul și finisa­tul jugurilor. Un alt dispozitiv va fi aplicat la curățitul și finisatul periilor la planzichtere. Să asigurăm îmbunătățirea conținutului consfătuirilor de producție • Un sprijin prețios în realizarea planului • Propunerile muncitorilor trebuie traduse în viață In condițiile regimului nostru de­mocrat-popular, muncitorul nu este nu­mai producătorul bunurilor materiale, ci însuși stăpînul lor și al mașinilor și uneltelor cu care produce. De aceea, ca gospodari ai propriilor lor avu­­turi, muncitorii trebuie să se îngri­jească de buna desfășurare a procesu­lui de producție, de înlăturare a lipsu­rilor și greutăților care inevitabil apar în timpul muncii. Un rol de seamă în antrenarea muncitorilor pentru îndeplinirea sarci­nilor de plan, pentru creșterea pro­ductivității muncii, îmbunătățirea cali­tății și reducerea prețului de cost al producției, revine sindicatelor, gru­pelor sindicale organizate pe locul de producție. Formele cele mai impor­tante prin care masa de muncitori ia parte activă la conducerea trebu­rilor producției sunt consfătuirile de producție, contractul colectiv etc. Consfătuirile de producție constituie metode importante de stimulare a ini­țiativei creatoare a muncitorilor. De a­­ceea plenara C.C. al P.M.R. din decem­brie 1956 a subliniat importanța ce o au consfătuirile de producție și gos­podărirea cu chibzuință a bunurilor. Plenara a trasat sarcini organizațiilor de partid, organizațiilor sindicale și conducerilor administrative ale între­prinderilor în vederea organizării te­meinice a consfătuirilor de producție. In realizarea la timp a sarcinilor de plan, reducerea rebuturilor și îm­bunătățirea calității, consfătuirile de producție au adus o reală contribu­ție. La fabrica de confecții „I. C. Frimu” Craiova, în numeroase consfătuiri de producție ținute in cadrul grupelor sindicale s-a discutat temeinic proble­ma calității lucrului executat. In aceste consfătuiri s-au arătat lipsurile unor muncitori care dădeau mai puțină a­­tenție calității, aceștia fiind criticați cu tărie. Ca urmare, s-a realizat o îmbunătățire a calității confecțiilor, lucru confirmat și de faptul că din partea clienților n-au mai fost pri­mite reclamații. De asemenea, în sectorul turnătorie al uzinei „7 Noiembrie” din Craiova, rodul consfătuirilor de producție a fost reducerea procentului de rebuturi la piesele turnate, in unele cazuri înlă­­turîndu-se chiar complet. Consfătuirile de producție ale son­dorilor din schelele petrolifere ale Olteniei au adus un aport incontes­tabil producției, mai ales în urma consfătuirii petroliștilor de la Tg. Jiu din februarie 1957. A crescut preocupa­rea pentru o cea mai bună organizare a acestor consfătuiri pe grupe, secții și întreprindere, dovedindu-se a fi o adevărată școală pentru toți munci­torii, tehnicienii și inginerii, în ceea ce privește acumularea de noi cu­noștințe, aplicarea celor mai eficace metode de lucru etc. Deși forajul ri­dică numeroase probleme, a fost ne­voie de multă muncă pentru a face pe unii muncitori cu experiență să ia cuvîntul in aceste consfătuiri, să împărtășească din experiența lor și celorlalți. Deși aceste consfătuiri se [Continuare în pag. 3-a), DECLARAȚIA COMUNA a delegației guvernamentale a R. P. Române și delegației guvernamentale a R. D. Vietnam La invitația guvernului Republicii Democrate Vietnam­,­ delegația guvernamentală a Republicii Populare Romíne, condusă de tovarășul Chivu Stoica, președintele Consiliu­lui de Miniștri al Republicii Populare Române, a făcut o vizită în Republica Democrată Vietnam de la 23 la 2? martie 1958. In timpul vizitei sale în Vietnam­ delegația guvernamen­tală a Republicii Populare Bonfine a fost primită de pre­ședintele Ho Și Min și a avut s prilejul să ia cunoștință de viața politică, economică și culturală a poporului viet­namez. Convorbirile care au avut loc între­­delegația gu­vernamentală a Republicii Populare Române și delegația guvernamentală a Republicii Democrate Vietnam s-au re­ferit la consolidarea și la dezvoltarea relațiilor de prie­tenie și colaborare între cele două țări și la problemele internaționale actuale. Convorbirile s-au desfășurat într-o­ atmosferă de prietenie frățească și de profundă înțelegere mutuală, vădind completa identitate de vederi a celor două părți in toate problemele discutate. Au luat parte la discuții­ din partea Republicii Popu­lare Românei Chivu Stoica, președintele Consiliului de Miniștri, Emil Bodastraș, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Avram Bunaciu, ministrul Afacerilor Externe,­ Teodor Rudenco, ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Populare Române în Republica Democrată Vietnam. Din partea Republicii Democrate Vietnam, Fam Wam­ Dong, prim ministru, Fan Ke Toai, prim-ministru adjunct, Fan Hung, ministru pe lingă Președinția Consiliului,­ Hoang Min Giam, ministrul Culturii, Nguyen Van Huyen,­ ministrul Educației Naționale, Hoang Tik Tri, ministrul Ocrotirii Sănătății, Wu Dinh Hae, ministrul Justiției, Ung Van Kiem, ministru adjunct al Afacerilor Externe, Dang Viet Cian, ministru adjunct al Comerțului. I. Delegația guvernamentală a Republicii Popul­are Române și delegația guvernamentală a Republicii Demo­crate Vietnam au constatat cu satisfacție că relațiile de prietenie și de colaborare frățească între cele două țări s-au dezvoltat și continuă să se dezvolte î­n mod favora­bil pe baza principiilor de egalitate, respect reciproc și intr-ajutorare, în spiritul internaționalismului proletar. Părțile consideră că vizita făcută anul trecut de preșe­dintele Ho Și Min In Republica Populară­­ Romînă și ac­tuala vizită in Republica Democrată Vietnam a delega­ției guvernamentale a Republicii Populare Române con­stituie o contribuție importantă la stringerea legăturilor frățești dintre cele două țări. Părțile au­­ constatat că in­tensificarea colaborării politice, economice,­ culturale,­ științi fifice și tehnice intre Republica Populară Romina și Re­publica Democrată Vietnam este importantă pentru opera de construcție socialistă din cele două țări și au afir­mat voința de a întări prietenia dintre ele, de a­­ dezvoltai schimburile economice și culturale, precum și schimbul de experiență în domeniile științei și tehnicii. Cele două părți vor studii măsurile concrete în vederea dezvoltării aces­tor relații și posibilitatea de a încheia in cel mai scurt timp un acord de colaborare tehnico-științifică între­­ cele două țări.­­­iI. Cele două părți și-au exprimat satisfacția pentru faptul că unitatea între țările lagărului socialist, în frunte cu Uniunea Sovietică, se întărește necontenit, că țările socialiste au obținut succese considerabile în cons­truirea socialismului și, mai ales, pentru faptul că Uni­unea Sovietică se află pe primul loc în lume In nume­­­roase și importante domenii științifice și tehnice,­­ceea ce dovedește in mod elocvent superioritatea sistemului So­cialist asupra celui capitalist. Consfătuirile de la Moscova din noiembrie anul trecut ale reprezentanților partidelor comuniste și muncitorești, documentele istorice adoptate la aceste consfătuiri au constituit o uriașă manifestare a coeziunii tot mai strânse a țărilor lagărului­­ socialist și a mișcării comuniste și muncitorești mondiale. III. Delegația guvernamentală a Republicii Populare Române și delegația guvernamentală a Republicii Demo­crate Vietnam declară că în politica lor externă guvernele țărilor lor au drept obiectiv să mențină și să consolideze­ pacea, să contribuie la micșorarea încordării internaționale­ pe baza aplicării stricte a principiilor de coexistență pași taică între țări cu regimuri politice și sociale diferite. Cele două părți consideră că Înfăptuirea dezarmării, in­­terzicerea armelor atomice și termonucleare ț­ In primul rând încetarea experiențelor cu aceste arme, desființarea blocurilor militare și a bazelor militare pe teritoriile stră­ine, retragerea trupelor străine aflate în alte țări sunt măsuri deosebit de necesare pentru slăbirea încordării in­­ternaționale și înlăturarea primejdiei unui nou război. Părțile sunt de părere că înfăptuirea propunerilor­­ Repu­blicii Populare Polone referitoare la crearea unei zonei dem­elearizate ln Europa centrală, ca și acelea­ ala Uniunii Sovietice și Republicii Populare Chineze referitoare la sta­bilirea unei zone dem­elearizate și semnarea unu­i pact de securitate colectivă in Asia, sunt de­­ mare insemnătata pentru menținerea și întărirea păcii. i (Continuare in pag. 4-a)' Un concurs interesant în comuna Turceni din raionul Fi­­liași se desfășoară o bogată activitate culturală. Zilele trecute de pildă, în cadrul bibliotecii din comună s-a ini­țiat un concurs „Cine știe răspunde” axat pe teme din agricultură. Scopul concursului este de a popu­lariza în rîndul țăranilor muncitori din comună regulile agrotehnice și metodele de muncă avansate din agricultură prin a căror aplicare se obțin producții sporite la hectar. In afară de aceasta concursul urmărește să atragă cît mai mulți cititori din comună la bibliotecă. O mare parte din cărțile prevăzute la concurs au și fost citite, iar numărul țăranilor muncitori care frecventează biblioteca a crescut simțitor in ultimul timp. Ar trebui însă ca și cadrele didactice din comună să sprijine desfășurarea in bune condiții a activității culturale. V. POPILIAN coresp. Cooperativa "„Arta Decorativi” din orașul nostru dispune de numeroase centre specializate pentru deservi­rea populației. La una din secțiile de ceasornicărie lucrează și tov. Sil­via Mincescu pe care v-o prezentăm in clișeul nostru alăturat. Ea se nu­mără printre lucrătoarele destoinice și bine pregătite ale acestei secții, acordind o deosebită atenție cali­tății reparațiilor, Scrisoare de răspuns La scrisoarea deschisă adresată de un grup de muncitori de la fiziciele­­,Electroputere” oamenilor din domeniul literaturii și artei din regiunea Craiova, redacția ziarului nostru a primit citeva scrisori de răspuns. In nu­mărul de astăzi publicăm scrisoarea tovarășului C. Arnăutu. „Dragi tovarăși. Am luat cunoștință cu deosebită plăcere și cu mult interes de scri­soarea deschisă adresată tuturor creatorilor de literatură și artă din regiunea Craiova. Socotesc că problemele dezbătu­te în cuprinsul ei sunt juste și o­­glindesc în linii mari realizările ob­ținute pînă în prezent de toți cei ce muncesc în domeniul literaturii și artei, realizări care, așa cum a­­firmă scrisoarea, sunt apreciate de masele largi de oameni ai muncii. Cum e și firesc, scrisoarea dum­neavoastră scoate în evidență și lipsurile care au existat și mai e­­xistă în activitatea creatorilor de literatură și artă din regiunea noastră, lipsuri concretizate prin­­tr-o slabă dezvoltare a diferitelor discipline, atît in compartimentul literaturii, cît și in cel al artei. Personal, consider scrisoarea ca o chemare și în același timp ca un imbold la o muncă din ce in ce mai asiduă și mai bine organizată, de pe urma căreia să obțin rezultate cît mai apropiate de exigența citi­torilor. Se înțelege că in această muncă voi urma întocmai linia trasată de partid tratind proble­mele cît mai veridic și punînd in centrul preocupărilor mele zugrăvi­rea cit mai atentă și mai plină de conținut a elementului om, care construiește cu succes socialismul, în scumpa noastră patrie, Repu­blica Populară Romînă. Mă folo­sesc de acest prilej, dragi tovarăși, pentru a vă arăta un spirit autocri­tic, unele tendințe străine spiritului nou din poezia noastră de azi, care se vădesc în mod pregnant în multe din lucrările mele influențate de intimism și simbolism. Vă promit cu această ocazie, că voi căuta ca în cel mai scurt timp să mă debarasez de ele și totodată în viitorul cel mai apropiat să scriu un ciclu de versuri despre u­­zinele „Electroputere", pe care consider una din mândiunile patriei a noastre. De asemenea, vă anunț, că am la Editura Ministerului Forțe­lor Armate, pentru tipărit, un vo­lum de versuri care include și ci­clul „Carnet liric craiovean”, în ca­re descriu frumusețile orașului și regiunii noastre. Cu cele mai bune sentimente ta­­vărășești. CRISTACHE ARNAUTU“ La G. A. S. Halînga Se execută lucrări în livezile de pomi și în vii îndrumați de către organizația de bază, lucrătorii GAS Halînga execută de zor lucrările în livezile de pomi și în vii. Pînă zilele trecute ei au efec­tuat tăiatul, curățitul și omizitul la un număr de 28.100 pomi fructiferi pe rod. Această lucrare a fost precedată de executarea stropitului I și II cu sandolină și ulei horticol a 56.385 pomi pe rod. Lucrătorii de la GAS Halînga au a­­plicat 8,3 tone superfosfat și azotat de amoniu pe o suprafață u­nde sunt plantați 11.000 pomi fructiferi. De a­­semenea, ei au mai aplicat 141 tone în­grășăminte naturale pe o suprafață pe care sînt plantați 3.900 pomi fructiferi. In sectorul viticol s-au executat pînă în prezent alături cu plugul printre rînduri pe o suprafață de 52 hectare și în același timp s-au aplicat îngră­șăminte chimice și naturale pe 45 hec­tare plantate cu viță de vie. E. RADOVICI coresp, Bilanțul unei rodnice activități In aceste zile, în cadrul cooperative­lor de consum din raionul Caracal au loc adunări generale în care se ex­pun dările de seamă asupra activității desfășurate în cursul anului 1957 și se aleg noile consilii de conducere și delegați la conferința raională a URCC. La adunarea generală a cooperativei de consum din co­muna Stoenești, care a avut loc nu de­mult, au participat 135 reprezentanți ai celor 1246 membri ai cooperativei, precum și numeroși invitați din rîndul membrilor consiliilor de conducere ale cooperativelor vecine. Din darea de seamă prezentată în a­­dunare s-a desprins faptul că, în cursul anului 1957 această cooperativă și-a realizat planul valoric anual la achi­ziții în proporție de 147 la sută. Au fost achiziționate în acest timp peste 70 tone cereale, 1250 kg. miere de stup, 2212 kg. lună etc. De asemenea s-au încheiat contracte pentru 340 tone Pe primul trimestru al acestui an au fost achiziționate mari cantități de grîu și porumb, îndeplinindu-se tot­odată planul la aprovizionare în procent de 111 la sută, iar la desfacere, în procent de 101 la sută. Față de această situație, fondurile cooperativei — care este de multă vreme autofinanțată — au crescut cu peste 75.000 lei compa­rativ cu anul 1956. La finele anului 1951 cooperativa din Stoenești a în­registrat un beneficiu de 92.460 lei, din care 13.500 lei au fost repartizați membrilor cooperatori în raport cu părțile sociale subscrise. Datorită bunei organizări a muncii și justei utilizări a fondurilor bănești, s-a reușit ca la sfîrșitul anului 1957 rentabilitatea cooperativei să crească cu 1 la sută față de cifra planificată. U? «Mifiimnd circulații­ militurilor să fie reduse cu 1,78 la sută față de planificarea inițială. In cursul anului trecut numărul mv­m­­brilor cooperatori a crescut cu încă 133, aj­ungindu-se astfel ca 95 la sută din locuitorii comunei să fie înscriși în cooperativă. Pe marginea dării de seamă pre­­zentată au purtat discuții numeroși delegați, printre ca­­re Stelian Neciu,­ Nicolae Crîngenea­­nu, Maria Pîrvu etc. Ei și-au exprimat satisfacția că în anul 1957 cooperativa n-a avut cazuri de fraude sau lipsuri, angajîndu-se să spri­jine bunul mers al cooperativei. Chiar în adunarea generală numeroși delegați s-au constituit în 4 asociații pentru a-și valorifica surplusul de produse agricole prin cooperativă, contractând pe loc 10.000 kg. cereale. A fost ales apoi noul consiliu de conducere al cooperativei, compus din 19 tovarăși, comisia de revizie și de­­legații la conferința raională ARCC. EUSTAȚIU POPESCU oprește La cooperativa din Stoenești l­a 92.460 lei beneficiu în 1957 • 95 în sută din locuitorii comunei sunt membri coope­ratori

Next