Inainte, aprilie 1958 (Anul 15, nr. 4083-4108)
1958-04-01 / nr. 4083
# PRODUSE DE CALITATE SUPERIOARĂ. ■A ★ ★ *.este o lozincă obișnuită în uzinele „Electroputere”. Dar pentru nou lucru asemenit trebuie pricepere și multă atenție. Sunt două calități pe care le are Teodor frezorul Nicolaescu pe care îl vedem in clișeul de față executând dispozitive pentru matrițe. 41 Vor realiza un plus de 8.000 tone țiței ȚICLENI — (De la corespondentul nostru). Dornici sa întimpine ziua de 1 Mai cu izbinzi din cele mai însemnate în întrecerea socialistă, petroliștii schelei de extracție Țicleni-Rășina obțin zi de zi o producție tot mai ridicată de țiței. Mobilizați în întrecerea pentru a evita scăparea de șabăre la puț, întrecere care se desfășoară sub semnul chemării celor de la parcul 14 — „Nici un șabăr la puț” — membrii colectivului de muncă din secția de extracție nr. 3 au hotărît ca, în întîmpinarea zilei de 1 Mai să realizeze un plus de producție de 8000 tone țiței. Avintul în muncă al brigăzilor conduse de Virgil Ciocoiu, Virgil Dragomir și Constantin Negulescu, brigăzi care lucrează sub îndrumarea inginerului Aurel Comnoiu, a făcut ca in prima jumătate a lunii martie sarcinile de plan să fie depășite cu aproape 15 la sută. Mai sunt tehnicieni agronomi care se mulțumesc să stea mai mult în birou decit să meargă pe teren. — Hai la cimp tovarășe tehnician. Oamenii vă cheamă să le dați sprijinul. — Lasă ca știu eu! Azi e Iuzii agrilie, Vrei tri mi păcălelii?. ^ ~ Rezultate bune în muncă Continuînd întrecerea socialistă în cinstea zilei de 1 Mai, muncitorii și tehnicienii fabricii de placaj din Tr. Severin au realizat sarcinile de plan pe primele 12 zile ale lunii martie cu 100 la sută la producția globală. Tot în această perioadă, ei au livrat peste plan 5 m.c. lăzi, 5 mic. doage fag și 10 m.c. calupi de fag pentru asfalt. O contribuție de seamă la obținerea acestor realizări au adus-o brigada condusă de tov. Ion Băloi, precum și Vasilica Enache, Maria Chiriță și altele. * Muncitorii și tehnicienii fabricii de bere și spirt „Banovița” s-au situat și de această dată ca întotdeauna, la înălțimea sarcinilor privind realizarea planului de producție. Astfel, pe prima decadă a lunii martie ei au îndeplinit planul de producție globală la spirt rafinat în procent de 104,6 la sută, la bere finită cu 102,5 la sută, iar la bere în tancuri cu 103,5 la sută. Pentru aceste realizări merită a fi evidențiați muncitorii Titu Cucu rafinator, Dumitru Crețescu de la fabrica de spirt, Ioana Puțescu capsatoare, Vasile Stanomir fierbător de la fabrica de bere, I. MARINESCU coresp. Angajamente privind aplicarea micii mecanizări Colectivul de muncitori tîmplari și mecanici, din secția planzichiere a întreprinderii raionale de industrie locală „11 Iunie” din Craiova și-a luat însemnate angajamente în cinstea zilei de 1 Mai. Aceste angajamente se referă la îndeplinirea și depășirea planului de producție cu 10 la sută; sporirea productivității muncii cu 10 la sută; continuarea introducerii mecanizării în secție prin aplicarea a două dispozitive la mașina de frezat lemn, care să ușureze eforturile fizice ale muncitorilor. Tot prin aplicarea acestor dispozitive, randamentul producției se va ridica la următoarele operațiuni: curățitul ramelor, curățitul și finisatul jugurilor. Un alt dispozitiv va fi aplicat la curățitul și finisatul periilor la planzichtere. Să asigurăm îmbunătățirea conținutului consfătuirilor de producție • Un sprijin prețios în realizarea planului • Propunerile muncitorilor trebuie traduse în viață In condițiile regimului nostru democrat-popular, muncitorul nu este numai producătorul bunurilor materiale, ci însuși stăpînul lor și al mașinilor și uneltelor cu care produce. De aceea, ca gospodari ai propriilor lor avuturi, muncitorii trebuie să se îngrijească de buna desfășurare a procesului de producție, de înlăturare a lipsurilor și greutăților care inevitabil apar în timpul muncii. Un rol de seamă în antrenarea muncitorilor pentru îndeplinirea sarcinilor de plan, pentru creșterea productivității muncii, îmbunătățirea calității și reducerea prețului de cost al producției, revine sindicatelor, grupelor sindicale organizate pe locul de producție. Formele cele mai importante prin care masa de muncitori ia parte activă la conducerea treburilor producției sunt consfătuirile de producție, contractul colectiv etc. Consfătuirile de producție constituie metode importante de stimulare a inițiativei creatoare a muncitorilor. De aceea plenara C.C. al P.M.R. din decembrie 1956 a subliniat importanța ce o au consfătuirile de producție și gospodărirea cu chibzuință a bunurilor. Plenara a trasat sarcini organizațiilor de partid, organizațiilor sindicale și conducerilor administrative ale întreprinderilor în vederea organizării temeinice a consfătuirilor de producție. In realizarea la timp a sarcinilor de plan, reducerea rebuturilor și îmbunătățirea calității, consfătuirile de producție au adus o reală contribuție. La fabrica de confecții „I. C. Frimu” Craiova, în numeroase consfătuiri de producție ținute in cadrul grupelor sindicale s-a discutat temeinic problema calității lucrului executat. In aceste consfătuiri s-au arătat lipsurile unor muncitori care dădeau mai puțină atenție calității, aceștia fiind criticați cu tărie. Ca urmare, s-a realizat o îmbunătățire a calității confecțiilor, lucru confirmat și de faptul că din partea clienților n-au mai fost primite reclamații. De asemenea, în sectorul turnătorie al uzinei „7 Noiembrie” din Craiova, rodul consfătuirilor de producție a fost reducerea procentului de rebuturi la piesele turnate, in unele cazuri înlăturîndu-se chiar complet. Consfătuirile de producție ale sondorilor din schelele petrolifere ale Olteniei au adus un aport incontestabil producției, mai ales în urma consfătuirii petroliștilor de la Tg. Jiu din februarie 1957. A crescut preocuparea pentru o cea mai bună organizare a acestor consfătuiri pe grupe, secții și întreprindere, dovedindu-se a fi o adevărată școală pentru toți muncitorii, tehnicienii și inginerii, în ceea ce privește acumularea de noi cunoștințe, aplicarea celor mai eficace metode de lucru etc. Deși forajul ridică numeroase probleme, a fost nevoie de multă muncă pentru a face pe unii muncitori cu experiență să ia cuvîntul in aceste consfătuiri, să împărtășească din experiența lor și celorlalți. Deși aceste consfătuiri se [Continuare în pag. 3-a), DECLARAȚIA COMUNA a delegației guvernamentale a R. P. Române și delegației guvernamentale a R. D. Vietnam La invitația guvernului Republicii Democrate Vietnam, delegația guvernamentală a Republicii Populare Romíne, condusă de tovarășul Chivu Stoica, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Române, a făcut o vizită în Republica Democrată Vietnam de la 23 la 2? martie 1958. In timpul vizitei sale în Vietnam delegația guvernamentală a Republicii Populare Bonfine a fost primită de președintele Ho Și Min și a avut s prilejul să ia cunoștință de viața politică, economică și culturală a poporului vietnamez. Convorbirile care au avut loc întredelegația guvernamentală a Republicii Populare Române și delegația guvernamentală a Republicii Democrate Vietnam s-au referit la consolidarea și la dezvoltarea relațiilor de prietenie și colaborare între cele două țări și la problemele internaționale actuale. Convorbirile s-au desfășurat într-o atmosferă de prietenie frățească și de profundă înțelegere mutuală, vădind completa identitate de vederi a celor două părți in toate problemele discutate. Au luat parte la discuții din partea Republicii Populare Românei Chivu Stoica, președintele Consiliului de Miniștri, Emil Bodastraș, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Avram Bunaciu, ministrul Afacerilor Externe, Teodor Rudenco, ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Populare Române în Republica Democrată Vietnam. Din partea Republicii Democrate Vietnam, Fam Wam Dong, prim ministru, Fan Ke Toai, prim-ministru adjunct, Fan Hung, ministru pe lingă Președinția Consiliului, Hoang Min Giam, ministrul Culturii, Nguyen Van Huyen, ministrul Educației Naționale, Hoang Tik Tri, ministrul Ocrotirii Sănătății, Wu Dinh Hae, ministrul Justiției, Ung Van Kiem, ministru adjunct al Afacerilor Externe, Dang Viet Cian, ministru adjunct al Comerțului. I. Delegația guvernamentală a Republicii Populare Române și delegația guvernamentală a Republicii Democrate Vietnam au constatat cu satisfacție că relațiile de prietenie și de colaborare frățească între cele două țări s-au dezvoltat și continuă să se dezvolte în mod favorabil pe baza principiilor de egalitate, respect reciproc și intr-ajutorare, în spiritul internaționalismului proletar. Părțile consideră că vizita făcută anul trecut de președintele Ho Și Min In Republica Populară Romînă și actuala vizită in Republica Democrată Vietnam a delegației guvernamentale a Republicii Populare Române constituie o contribuție importantă la stringerea legăturilor frățești dintre cele două țări. Părțile au constatat că intensificarea colaborării politice, economice, culturale, științi fifice și tehnice intre Republica Populară Romina și Republica Democrată Vietnam este importantă pentru opera de construcție socialistă din cele două țări și au afirmat voința de a întări prietenia dintre ele, de a dezvoltai schimburile economice și culturale, precum și schimbul de experiență în domeniile științei și tehnicii. Cele două părți vor studii măsurile concrete în vederea dezvoltării acestor relații și posibilitatea de a încheia in cel mai scurt timp un acord de colaborare tehnico-științifică între cele două țări.iI. Cele două părți și-au exprimat satisfacția pentru faptul că unitatea între țările lagărului socialist, în frunte cu Uniunea Sovietică, se întărește necontenit, că țările socialiste au obținut succese considerabile în construirea socialismului și, mai ales, pentru faptul că Uniunea Sovietică se află pe primul loc în lume In numeroase și importante domenii științifice și tehnice,ceea ce dovedește in mod elocvent superioritatea sistemului Socialist asupra celui capitalist. Consfătuirile de la Moscova din noiembrie anul trecut ale reprezentanților partidelor comuniste și muncitorești, documentele istorice adoptate la aceste consfătuiri au constituit o uriașă manifestare a coeziunii tot mai strânse a țărilor lagărului socialist și a mișcării comuniste și muncitorești mondiale. III. Delegația guvernamentală a Republicii Populare Române și delegația guvernamentală a Republicii Democrate Vietnam declară că în politica lor externă guvernele țărilor lor au drept obiectiv să mențină și să consolideze pacea, să contribuie la micșorarea încordării internaționale pe baza aplicării stricte a principiilor de coexistență pași taică între țări cu regimuri politice și sociale diferite. Cele două părți consideră că Înfăptuirea dezarmării, interzicerea armelor atomice și termonucleare ț In primul rând încetarea experiențelor cu aceste arme, desființarea blocurilor militare și a bazelor militare pe teritoriile străine, retragerea trupelor străine aflate în alte țări sunt măsuri deosebit de necesare pentru slăbirea încordării internaționale și înlăturarea primejdiei unui nou război. Părțile sunt de părere că înfăptuirea propunerilor Republicii Populare Polone referitoare la crearea unei zonei demelearizate ln Europa centrală, ca și acelea ala Uniunii Sovietice și Republicii Populare Chineze referitoare la stabilirea unei zone demelearizate și semnarea unui pact de securitate colectivă in Asia, sunt de mare insemnătata pentru menținerea și întărirea păcii. i (Continuare in pag. 4-a)' Un concurs interesant în comuna Turceni din raionul Filiași se desfășoară o bogată activitate culturală. Zilele trecute de pildă, în cadrul bibliotecii din comună s-a inițiat un concurs „Cine știe răspunde” axat pe teme din agricultură. Scopul concursului este de a populariza în rîndul țăranilor muncitori din comună regulile agrotehnice și metodele de muncă avansate din agricultură prin a căror aplicare se obțin producții sporite la hectar. In afară de aceasta concursul urmărește să atragă cît mai mulți cititori din comună la bibliotecă. O mare parte din cărțile prevăzute la concurs au și fost citite, iar numărul țăranilor muncitori care frecventează biblioteca a crescut simțitor in ultimul timp. Ar trebui însă ca și cadrele didactice din comună să sprijine desfășurarea in bune condiții a activității culturale. V. POPILIAN coresp. Cooperativa "„Arta Decorativi” din orașul nostru dispune de numeroase centre specializate pentru deservirea populației. La una din secțiile de ceasornicărie lucrează și tov. Silvia Mincescu pe care v-o prezentăm in clișeul nostru alăturat. Ea se numără printre lucrătoarele destoinice și bine pregătite ale acestei secții, acordind o deosebită atenție calității reparațiilor, Scrisoare de răspuns La scrisoarea deschisă adresată de un grup de muncitori de la fiziciele,Electroputere” oamenilor din domeniul literaturii și artei din regiunea Craiova, redacția ziarului nostru a primit citeva scrisori de răspuns. In numărul de astăzi publicăm scrisoarea tovarășului C. Arnăutu. „Dragi tovarăși. Am luat cunoștință cu deosebită plăcere și cu mult interes de scrisoarea deschisă adresată tuturor creatorilor de literatură și artă din regiunea Craiova. Socotesc că problemele dezbătute în cuprinsul ei sunt juste și oglindesc în linii mari realizările obținute pînă în prezent de toți cei ce muncesc în domeniul literaturii și artei, realizări care, așa cum afirmă scrisoarea, sunt apreciate de masele largi de oameni ai muncii. Cum e și firesc, scrisoarea dumneavoastră scoate în evidență și lipsurile care au existat și mai există în activitatea creatorilor de literatură și artă din regiunea noastră, lipsuri concretizate printr-o slabă dezvoltare a diferitelor discipline, atît in compartimentul literaturii, cît și in cel al artei. Personal, consider scrisoarea ca o chemare și în același timp ca un imbold la o muncă din ce in ce mai asiduă și mai bine organizată, de pe urma căreia să obțin rezultate cît mai apropiate de exigența cititorilor. Se înțelege că in această muncă voi urma întocmai linia trasată de partid tratind problemele cît mai veridic și punînd in centrul preocupărilor mele zugrăvirea cit mai atentă și mai plină de conținut a elementului om, care construiește cu succes socialismul, în scumpa noastră patrie, Republica Populară Romînă. Mă folosesc de acest prilej, dragi tovarăși, pentru a vă arăta un spirit autocritic, unele tendințe străine spiritului nou din poezia noastră de azi, care se vădesc în mod pregnant în multe din lucrările mele influențate de intimism și simbolism. Vă promit cu această ocazie, că voi căuta ca în cel mai scurt timp să mă debarasez de ele și totodată în viitorul cel mai apropiat să scriu un ciclu de versuri despre uzinele „Electroputere", pe care consider una din mândiunile patriei a noastre. De asemenea, vă anunț, că am la Editura Ministerului Forțelor Armate, pentru tipărit, un volum de versuri care include și ciclul „Carnet liric craiovean”, în care descriu frumusețile orașului și regiunii noastre. Cu cele mai bune sentimente tavărășești. CRISTACHE ARNAUTU“ La G. A. S. Halînga Se execută lucrări în livezile de pomi și în vii îndrumați de către organizația de bază, lucrătorii GAS Halînga execută de zor lucrările în livezile de pomi și în vii. Pînă zilele trecute ei au efectuat tăiatul, curățitul și omizitul la un număr de 28.100 pomi fructiferi pe rod. Această lucrare a fost precedată de executarea stropitului I și II cu sandolină și ulei horticol a 56.385 pomi pe rod. Lucrătorii de la GAS Halînga au aplicat 8,3 tone superfosfat și azotat de amoniu pe o suprafață unde sunt plantați 11.000 pomi fructiferi. De asemenea, ei au mai aplicat 141 tone îngrășăminte naturale pe o suprafață pe care sînt plantați 3.900 pomi fructiferi. In sectorul viticol s-au executat pînă în prezent alături cu plugul printre rînduri pe o suprafață de 52 hectare și în același timp s-au aplicat îngrășăminte chimice și naturale pe 45 hectare plantate cu viță de vie. E. RADOVICI coresp, Bilanțul unei rodnice activități In aceste zile, în cadrul cooperativelor de consum din raionul Caracal au loc adunări generale în care se expun dările de seamă asupra activității desfășurate în cursul anului 1957 și se aleg noile consilii de conducere și delegați la conferința raională a URCC. La adunarea generală a cooperativei de consum din comuna Stoenești, care a avut loc nu demult, au participat 135 reprezentanți ai celor 1246 membri ai cooperativei, precum și numeroși invitați din rîndul membrilor consiliilor de conducere ale cooperativelor vecine. Din darea de seamă prezentată în adunare s-a desprins faptul că, în cursul anului 1957 această cooperativă și-a realizat planul valoric anual la achiziții în proporție de 147 la sută. Au fost achiziționate în acest timp peste 70 tone cereale, 1250 kg. miere de stup, 2212 kg. lună etc. De asemenea s-au încheiat contracte pentru 340 tone Pe primul trimestru al acestui an au fost achiziționate mari cantități de grîu și porumb, îndeplinindu-se totodată planul la aprovizionare în procent de 111 la sută, iar la desfacere, în procent de 101 la sută. Față de această situație, fondurile cooperativei — care este de multă vreme autofinanțată — au crescut cu peste 75.000 lei comparativ cu anul 1956. La finele anului 1951 cooperativa din Stoenești a înregistrat un beneficiu de 92.460 lei, din care 13.500 lei au fost repartizați membrilor cooperatori în raport cu părțile sociale subscrise. Datorită bunei organizări a muncii și justei utilizări a fondurilor bănești, s-a reușit ca la sfîrșitul anului 1957 rentabilitatea cooperativei să crească cu 1 la sută față de cifra planificată. U? «Mifiimnd circulații militurilor să fie reduse cu 1,78 la sută față de planificarea inițială. In cursul anului trecut numărul mvmbrilor cooperatori a crescut cu încă 133, ajungindu-se astfel ca 95 la sută din locuitorii comunei să fie înscriși în cooperativă. Pe marginea dării de seamă prezentată au purtat discuții numeroși delegați, printre care Stelian Neciu, Nicolae Crîngeneanu, Maria Pîrvu etc. Ei și-au exprimat satisfacția că în anul 1957 cooperativa n-a avut cazuri de fraude sau lipsuri, angajîndu-se să sprijine bunul mers al cooperativei. Chiar în adunarea generală numeroși delegați s-au constituit în 4 asociații pentru a-și valorifica surplusul de produse agricole prin cooperativă, contractând pe loc 10.000 kg. cereale. A fost ales apoi noul consiliu de conducere al cooperativei, compus din 19 tovarăși, comisia de revizie și delegații la conferința raională ARCC. EUSTAȚIU POPESCU oprește La cooperativa din Stoenești la 92.460 lei beneficiu în 1957 • 95 în sută din locuitorii comunei sunt membri cooperatori