Inainte, iunie 1958 (Anul 15, nr. 4134-4158)
1958-06-01 / nr. 4134
rraietarl din leats iMntíu' «"i|l-vä> ORGAN AE COMITETULUI REGIONAL P.M.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL De la I — 10 Iunie Decada culturii republicilor sovietice baltice în Întreaga țară. Începe astăzi Decada culturii republicilor sovietice baltice, eveniment de o deosebită Însemnătate în viața culturală a poporului nostru. Decada culturii republicilor sovietice baltice ne va da prilejul să cunoaștem și mai profund viața și înfăptuirile popoarelor Uniunii Sovietice. Timp de mai multe veacuri, țările baltice au fost sub stăpinirea multor țări străine, iar începînd din secolul al XVIII-lea țările baltice au fost integrate in imperiul rus. Sub influența proletariatului rus, mișcarea muncitorească din țările baltice s-a încadrat în avîntul revoluționar. Mișcarea muncitorească din țările baltice a ridicat din rîndurile sale luptători devotați pentru cauza poporului, ca scriitorul leton Jan Rainis. Forțele reacțiunii n-au lăsat însă popoarele baltice să meargă pe drumul ales de ele. In Iunie 1940, In republicile baltice au loc manifestații împotriva guvernelor exploatatoare, proclamîndu-se reinstaurarea puterii sovietice. Războiul dezlănțuit de Germania fascistă a provocat și acestor republici, ca și pe toate teritoriile ocupate de hitleriști, pagube mari. Infrlngerea mașinii de război fasciste de către armatele sovietice dat posibilitatea și acestor țări să-și ia soarta în propriile lor mîini. Economia republicilor sovietice baltice se caracterizează astăzi printr-o vertiginoasă dezvoltare a industriei constructoare de mașini, a diferitelor ramuri ale industriei ușoare și alimentare. S-au dezvoltat industria de prelucrare a lemnului și o largă rețea de căi de transport. In anii puterii sovietice, în republicile baltice s-a format și dezvoltat cultura socialistă, care îmbogățește vechile tradiții culturale ale acestor popoare. Poemele „Kalevipoeg” sau „Laciplexis”, numele lui Vilis Lațis, August Iacobsohn, Andrei Upic, Solomeia Meris, Piotras Tvirka și ale altor scriitori și poeți ne sunt bine cunoscute. Republicile sovietice de pe țărmurile Mării Baltice participă astăzi alături de celelalte republici ale Uniunii Sovietice la construirea comunismului. • Manifestările ce se desfășoară cu prilejul decadei culturii constituie • pentru poporul nostru un minunat prilej de a cunoaște și mai adunc S popoarele Uniunii Sovietice. Decada culturii republicilor sovietice baltice , va constitui o nouă confirmare a dragostei pe care poporul nostru o nutrește pentru familia popoarelor sovietice. In regiunea noastră, ca și în întreaga țară, vor avea loc numeroase manifestări cultural-artistice prin care oamenii muncii au posibilitatea să cunoască îndeaproape realizările înfăptuite în cele 3 republici sovietice din ținuturile Balticei. In orașul Craiova, începînd cu ziua de astăzi, pînă la 10 iunie a.c. ț vor avea loc simpozioane pe tema: „Cultura R.S.S. Estone, Letone și Lituane”. La fabrica de confecții „I. C. Frimu” va avea loc expunerea „Pagini din proza lui Vilis Lațis”, iar la teatrul de vară „23 August” i se va ține conferința „Riga, Vilnius, Talin, importante centre culturale și economice ale U.R.S.S.’,’. In întreprinderi, cluburi, la colțurile roșii, Casa pionierilor, vor avea loc conferințe, jurnale vorbite, festivaluri artistice, recenzii, care vor contribui la cunoașterea în profunzime a republicilor sovietice baltice, Asemenea manifestări culturale vor avea loc și în orașele, comunele. și satele regiunii noastre. In ziua de 5 iunie, la toate casele raionale de cultură și la cămine culturale se va expune conferința „Dezvoltarea economică și culturală a celor 3 țări baltice”, ce va fi urmată de spectacole prezentate de formațiile artistice de amatori. in secția turnătorie a uzinei „7 Noiembrie“ Candidatul de partid Savu Cluceru din secția turnătorie, uzina „7 Noiembrie" lucrînd împreună cu elevul Dorin Corbu la colții pentru mașina de îngrășăminte, își depășește sarcinile cu 10—20 % Canagiul Mihai Țîrcovnicu de la restaurantul „Amaradia" din Craiova obișnuiește să servească consumatorilor halbe de bere umplute numai pe jumătate. Canagiul la frizer: — De ce m-ai ras numai pe jumătate ? — Pentru că aseară m-ai servit numai cu o jumătate halbă, ANUL XIV NR. 4134 DUMINICĂ 1 IUNIE 1958 20 bani ADUNAREA FESTIVĂ cu prilejul Zilei internaționale a copilului In după amiazia zilei de 30 mai a.c. a avut loc în sala Filarmonicii I de Stat „Oltenia” adunarea festivă cu prilejul zilei de 1 Iunie — Ziua internațională a copilului. Adunarea festivă a fost deschisă de tov. Ioana Stancoveanu, vicepreședinte al comitetului executiv al Sfatului popular regional Craiova care a adus salutul mamelor și copiilor din orașul și regiunea Craiova. A luat apoi cuvîntul tov. Galeni Pușcașu, secretara Comitetului regional al femeilor, care a vorbit despre însemnătatea mondială a zilei de 1 Iunie. Subliniind faptul că în țara noastră copiii se bucură de o deosebită grijă din partea partidului, vorbitoarea a scos în evidență condițiile minunate ce s-au creat acestor „flori ale primăverii” pentru ca ei să crească în liniște și să devină constructori de nădejde ai socialismului. Pace — cuvînt pe care-l vestesc pînă și copiii a devenit astăzi deviza cea mai scumpă pentru care luptă milioanele de oameni din lumea întreagă. Mamele din orașul și regiunea Craiova alături de toate mamele din țara noastră și din lumea întreagă salută cu bucurie noile inițiative de pace ale Uniunii Sovietice și înfierează cu toată tăria cursa nebunească a înarmărilor din țările capitaliste. Vorbitoarea și-a încheiat expunerea arătînd că în timp ce copiii din patria noastră își petrec minunatele zile de vară pe litoralul însorit al Mării Negre, la stațiuni de odihnă, tabere și colonii de vară, copiii din țările capitaliste sunt sortiți pieirii din cauza mizeriei și a foametei. In încheiere s-a trimis o telegramă de salut Congresului F.D.I.F. îndeplinesc angajamentele luate Cu cîtva timp în urmă muncitorii de la fabrica de cărămidă Hinoya, din cadrul întreprinderii de industrie locală Tr. Severin și-au luat angajamente importante în cinstea zilei de 23 August. Zilele călduroase ale lunii mai nu au împiedicat cu nimic pe muncitorii de la marginea Dunării, de a accelera procesul de fabricație a cărămizii. Pe fețele lor se citește multă dragoste de muncă și dorința vie de a-și respecta angajamentele luate. Unii pregătesc argila, alții o așează în tipare, și așa mai departe, fiecare execută o anumită parte din operațiunile care compun procesul de fabricație al cărămizilor. „Fabrica de cărămidă era pe vremuri a Surduleștilor, dar acum este a noastră" spune muncitorul Vișan Petre :^de aceea ne străduim să ne respectăm angajamentele și să dăm produse de cea mai bună calitate“. Muncitori destoinici sînt și Ion Ghițan și Gheorghe Staicu și Florea Frățilă, cu care se mîndrește întregul colectiv. Aceștia, alături de ceilalți muncitori, luptînd cu elan în întrecere, au dat peste plan pînă la data de 27 mai 20.000 bucăți cărămizi crude și 4.000 bucăți cărămizi arse. La data amintită, pianul de producție era realizat a 113 la sută. Tot pe luna mai s-au economisit lemne de foc în valoare de 1.800 lei. Din unul din cuptoarele arse a și încpput să se expedieze cărămidă pentru diverse construcții. N. C. MARIN coresp. 4.065.000 lei pentru fondul întreprinderii Tg. Jiu — (de la redacția ziarului „Sondorul"). Recent s-a făcut repartizarea sumei de 4.065.000, lei revenită ca fond al întreprinderii Trustului de extracție Tg. Jiu pentru realizările obținute în producție în anul 1957, de către colectivul acestui trust. In raport cu participarea unităților la realizarea indicilor de plan, suma de mai sus a fost repartizată în felul următor:: schela de extracție Țicleni — 3.138.000 lei, schela de extracție Bîlteni 574.000 lei, întreprinderea și montaje Bîlteni de construcții 353.000 lei. Aceste sume vor fi cheltuite conform planului întocmit, pentru construcții social-culturale, premii, excursii etc. Cu ocazia unei convorbiri pe care un redactor al ziarului „Sondorul” a avut-o cu Iov. N. Vătău, director al schelei de extracție Țicleni, acesta a subliniat printre altele faptul că, pînă la sfîrșitul anului 1958, petroliștii de la Țicleni vor beneficia prin utilizarea acestui fond de un club modern, terenuri de sport, numeroase locuințe individuale etc. ~ întreținerea culturilor să fie in centrul atenției / A doua prașilă Pînă în prezent, în raionul Caracal a fost privită de buruieni suprafața de 37.813 ha. cu păioase. In același timp au fost prășite prima oară 4.585 ha. cultivate cu floarea-soarelui, sfeclă de zahiar, porumb și legume. Cele mai mari suprafețe au fost prășite de colectiviștii și întovărășiții din comunele Traian, Apele Vii, Redea și Gostavăț. In multe comune cum ar fi de pildă Fărcașele, Traian, Cioroi, Dobrosloveni și altele, colectiviștii și întovărășiții au început să aplice cea de a doua prașilă la sfecla de zahăr, floarea-soarelui și legume. Printre aceștia se numără colectiviștii din comuna Fărcașele care au prășit pentru a doua oară 32 ha. cultivate cu sfeclă de zahăr, colectiviștii din comuna Traian care au prășit 10 ha. cu sfeclă de zahăr și alții. Pînă în prezent, în întreg raionul a fost aplicată a doua prașilă pe suprafață de 630 ha. cultivate cu floarea-soarelui, tufi, sfeclă de zahăr și car-POPESCU coresp. Invățînd din experiența anilor trecuți cînd au aplicat 3 și chiar 4 prașile la cultura porumbului obținînd 4.000 kg. boabe la ha., colectiviștii din satul Ursa, raionul Corabia, acordă anul acesta o deosebită atenție întreținerii culturilor prășitoare. Terminînd la timp prima prașilă pe întreaga suprafață cultivată cu porumb hibrid, colectiviștii au pornit să aplice cea de a doua prașilă. Numai în cîteva zile ei au aplicat această lucrare pe o suprafață de 10 ha. Fruntașă în muncă s-a situat de data aceasta echipa nr. 2 conduși să de colectivista Nela Bițoi, care în tot timpul a executat cu mult înainte de termen lucrările de întreținere ce i-au fost încredințate. P. CHILIMIC coresp f Tractoristul Marin Popescu de la muncile de întreținere a culturilor. La a aplicat prima prașilă oarbă cu sapa lată l in clișeul de față efectuind din tivă. G.A.L. Breasta a devenit fruntaș in punctul Sărbătoarea, unde lucrează, rotativă pe o suprafață de 60 ha, prin lucrarea de prășit cu sapa roia- Colectiviștii îngrijesc culturile Membrii gospodăriei agricole colective „Octombrie roșu“ din comuna Braniște, raionul Cujmir, au pornit să aplice cu multă însuflețire lucrările de întreținere a culturilor. Pînă în ziua de 28 mai ei au privit buruienile de pe întreaga suprafață cultivată cu mazăre și au aplicat prima prașilă pe 25 ha. cultivate cu porumb și 9 ha. cu floarea-soarelui. La sfecla de zahăr, colectiviștii au aplicat de curînd cea de a doua prășilă. Pentru asigurarea furajelor necesare sectorului zootehnic în timpul iernii, colectiviștii au recoltat și depozitat fînul de pe cele 10 ha. lucernă. Paralel cu aceste lucrări, colectiviștii desfășoară munca pentru combaterea dăunătorilor la sfecla de zahăr. Ei au prăfuit cu hexacloran întreaga suprafață cultivată cu sfeclă de zahăr. P. DUREA ‘ coresp, La plantațiile de pomi și vii Sectorul vitipomicol al gospodăriei agricole de stat Iancu Jianu din raionul Balș a luat în ultimul timp o mare dezvoltare. Plantațiile de vii se întind pe o suprafață de 120 ha., iar pentru lărgirea acestui sector gospodăria a înființat de curînd o pepinieră de vite pe o suprafață de 5 ha. In aceste zile, muncitorii gospodăriei de stat acordă o mare atenție lucrărilor de întreținere a viilor pe rod și din pepinieră. Astfel, a fost terminată în întregime aplicarea primei prașile și s-a efectuat lucrarea de stropit în vederea preîntîmpinării atacului manei viței de vie, pe o suprafață de 120 ha. Pomii plantați pe cele 200 ha. au fost stropiți în întregime cu soluții toxice în vederea combaterii vapănului și a dăunătorilor animali. Un deosebit sprijin tehnic primesc muncitorii acestei gospodării la efectuarea lucrărilor din partea tînărului inginer Mihai Pană , care este nelipsit de la muncile ce se efectuează în sectorul pomiviticol. ELENA STANICA coresp, . Pentru realizarea sarcinilor reieșite din Consfătuirea de la Constanța economico - organizatorico a gospodăriei colective — preocuparea noastră Lucrările Consfătuirii pe țară a țăranilor și lucrătorilor din sectorul socialist al agriculturii la care am participat, ne-au dat posibilitatea să vedem mai limpede realizările pe care le-am avut noi, membrii gospodăriei colective „Viață nouă" din comuna Poiana Mare, raionul Calafat. Pe baza documentelor Consfătuirii, cu sprijinul Comitetului regional de partid, al comitetului raional de partid și sub îndrumarea organizației de bază, începînd cu acest an, sîntem hotărîți să transformăm gospodăria noastră într-o puternică unitate care să contribuie din plin la realizarea fondului central al statului, la ridicarea nivelului nostru de trai. Consfătuirea de la Constanța a fost o adevărată școală pentru noi. Și pentru ca fiecare comunist să cunoască sarcinile ce ne stau în față, am dezbătut în cadrul organizației de bază fiecare capitol din documentele Consfătuirii. Cu acest prilej, ei și-au spus cuvîntul și în unanimitate am ajuns la concluzia că în gospodăria noastră sunt mari posibilități de mărire a producției agricole, de creare a multor ramuri de producție și deci, de sporire a avutului obștesc. Documentele Consfătuirii de la Constanța au fost dezbătute și în cadrul adunării generale. Majoritatea colectiviștilor au arătat cu acest prilej că pămîntul nostru poate să producă mai mult, că condițiile naturale creează posibilitatea dezvoltării sectorului zootehnic și că pe tarlalele gospodăriei noastre colective se pot cultiva nu numai cereale, ci și plante tehnice și medicinale. Comunistul Dumitru Oprișan a spus atunci că în cadrul gospodăriei se pot crește cel puțin 50 — 60 porci, iar apoi în 2 — 3 luni de iarnă, hrăniți cu oroaie și alte grăunțe concentrate se pot îngrășa ușor, pentru a ajunge la greutatea de 150 kg. fiecare, spre a putea fi valorificați. Zaharia Tudor și Ion Dobre au arătat că față de forțele de care dispunem noi și cu agrotehnica înaintată pe care o avem la îndemînă, producțiile medii planificate la grîu, orz, ovăz, porumb, sfeclă de zahăr și alte culturi sînt prea mici. Petre Cărămidă a combătut tendința de a dezvolta unilateral numai producția cerealieră, el a arătat că pămîntul nostru poate să dea producții mari de sfeclă de zahăr, floarea-soarelui, tutun și plante medicinale. Arătînd toate aceste lucruri, el a propus mărirea suprafeței cultivată cu sfeclă de zahăr și tutun. CE VOM FACE IN ACEST AN... Ținînd seama de propunerile comuniștilor, de cele ale majorității colectiviștilor, consiliul de conducere, ajutat de un colectiv de ingineri și specialiști în agricultură, a analizat cu amănunțime fiecare ramură de producție și a întocmit un plan de dezvoltare " economico-organizatorică gospodăriei noastre colective. Din a- analiza făcută, am constatat că producțiile medii stabilite prin planul inițial de producție, au fost mai mici față de fertilitatea pămîntului nostru, că, cultura plantelor tehnice și medicinale trebuie extinsă, iar sectorul creșterii animalelor trebuie dezvoltat mai mult. De aceea, planul de producție al gospodăriei noastre a fost revizuit și, pe baza propunerilor colectiviștilor a fost modificat. Plecînd de la faptul că în gospodăria noastră colectivă sînt peste 700 brațe de muncă ce participă efectiv la lucru, că dispunem de experiență îndelungată în organizarea muncii, avînd la îndemînă cuceririle științei algrotehnice, am stabilit ca anul acesta să efectuăm grăparul păioaselor primăvara, imediat ce terenul se va zvînta, lucru pe care de fapt l-am și făcut, iar plivitul să-l facem ori de cîte ori este nevoie. Pînă acum, plivitul s-a efectuat în întregime, rămînînd ca în aceste zile să smulgem numai firele de neghină care au rămas încă în tulturile de păioase. Ținem să adăugăm că, o dată cu grăparul păioaselor, am administrat și cîte 80 kg. azotat la hectar, pentru ca astfel să obținem anul acesta cel puțin 2.000 kg. grîu la hectar, în loc de 1.800 kg. cît a fost planificat. Cunoscînd că asigurarea densității normale de plante de porumb la hectar sporește producția, consiliul de conducere a stabilit ca însămînțatul porumbului să se facă la distanța de 75 cm. între rînduri, iar între fire să se lase distanța de 35—40 cm., spre a avea astfel cel puțin 27.000 fire la hectar. In scopul obținerii unei producții de cel puțin 3.100 kg. porumb boabe la hectar, am stabilit să se efectueze patru prașile și să se aplice polenizarea suplimentară artificială. De asemenea, la cultura de floarea-soarelui vom realiza o producție medie de 1.800 kg. la hectar prin efectuarea a trei prașile și aplicarea polenizării suplimentare artificiale. Analizînd balanța de venituri și cheltuieli pe anul 1957 am constatat (Continuare in pag. 3-a). TRAIAN DOBRE președintele gospodăriei colective „Viață nouă“ din comuna Poiana Mare raionul Calafat PETRE PLOTOGEA secretarul organizației de bază. j E ZIUA LOR... La creșa fabricii de confecții „I. C. Frimu” din orașul nostru zeci de copii ai muncitorilor de aci petrecere plăcute și instructive, veghiați cu atenție și dragoste de educatoare. Masa consistentă, îngrijirea medicală, educația și dezvoltarea aptitudinilor, iată doar cîteva din condițiile minunate de care se bucură micuții acestei creșe. Intr-o dimineață însorită, am înregistrat pe peliculă un aspect de la această creșă. Și, după cum se vede, leagănul din curtea creșei se dovedește neîncăpător... Cresc voinici și sănătoși copiii patriei noastre, nădejdile noastre de mîine. Viața lor este asigurată de partidul și guvernul nostru, de întregul popor. Citiți în pag. II un reportaj de la greșa fabricii „I. C. Frimu”. , HAIDE, ȘTIINȚA ! Echipa de fotbal Știința Craiova a făcut joi ultimul său antrenament la două porți, în vederea meciului pe care urmează a-l susține azi ,cu Mealul Oțelul Roșu. La acest antrenament s-a jucat în compania echipei Feroviarul care la rîndu-i s-a pregătit serios în vederea întâlnirii de la Tr. Severin. In general, antrenamentul și-a atins scopul. In cele peste 120 minute de lucru s-a văzut clar dragostea tuturor jucătorilor de a se pregăti cît mai bine pentru ca astăzi să fie în plenitudinea forțelor lor fizice și a posibilităților tehnice. Avem convingerea că toți jucătorii echipei studențești sunt animați de dorința nestrămutată de a aduce victoria colectivului lor, că vor lupta în acest meci cu toată dîrzenia de care sunt capabili și că nu vor precupeți nici un efort pentru a-și netezi drumul spre o categorie superioară, spre satisfacția miilor de suporteri. Stoica, Dumitrescu, Iliescu, Căpitanu, Scorțan, Anghel, Briac, Buldur, Deliu, Croitoru, Lamtoru sunt capabili de rezultate frumoase care-î vor face să părăsească terenul de vii trecere cu fruntea sus. Iar voi, dragi spectatori ai fotballui care doriți cu atîta înflăcărare o echipă în categoria B, aveți datoria să fiți alături de jucătorii craioveni susținîndu-i cu toată dragostea spre a obține victoria. -