Inainte, septembrie 1958 (Anul 15, nr. 4212-4236)
1958-09-02 / nr. 4212
Proletari din toate färife, unifi-vä.t ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. Și AL SFATULUI POPULAR REGIONAL CRAIOVA Succese tot mai mari (De la subredacția noastră voluntară). După succesele obținute în cinstea zilei de 23 August, muncitorii uzinei „1 Noiembrie”, din Craiova continuă întrecerea pentru o productivitate cit mai ridicată, scăderea prețului de cost al produselor și altele. . Pe graficele de întrecere ale sectorului II prelucrător, strungarii Gheorghe Florescu, Grigore Mihăilescu și Ion Kinzel, parcă și-au dat întilnire în jurul cotei 135, săgeata de indică realizările în întrecere ridicîndu-se zilnic mai sus de cifra ce arată îndeplinirea sarcinilor de plan cu 135 la sută. Lucrînd la axe de tocătoare, și strungarul Damian Minea depășește planul cu 21 la sută, iar Titu Dumitru lucrînd la roți de vagoneți cu 300 la sută. 1 In Sectorul I turnătorie, echipa condusă de turnătorul formator Victor Bădulescu, din care fac parte și tovarășii: Constantin Dumitru, Nicolae Dală și Oprea Ghiță, lucrînd la plăcile de presare pentru cisterne remorci, depășește zilnic planul cu 27 la sută. Acestea sînt numai cîteva aspecte din întrecerea ce Se desfășoară în sectorul turnătorie, sector care deține drapelul de fruntaș pe luzină de la începutul anului și care Ieste hotărît să-l mențină igri mai departe. • unui nrnnim uiuaaua «Mvntuna . Fiecare țesătoare lucrează la două războaie Teroriștii de la fabrica „Independentța” din Craiova sau luat noi măsur tehnico-organizatorice pentru îmbunătățirea procesului de producție. Astfel întrepuna de ieri, ffiecare țesătoare lucrează la două războaie (excluzând o parte din războaie la care amplasamentul nu permite acest lucru). Chiar dfin prima si, țesătoarele: Eugania Diaconescu, Antonică Garabulea Elena PMaru și altele, au arătat prin realizările ce le-au obținut că măsura luată este bună, indeplinind a-și întompiai sarcinile ci le-au revenit. In cursul lunii august, planul de producție birecția filatură a fost depășit cu 4 la sută, iar la țesători cu 0,4 îs lăută II r* * ANUL XIV Nr. 4212 MARȚI 2 SEPTEMBRIE 1958 4 pag. 20 bani Scurtă cronică din întrecere Au trecut numai citeva zile de la data cînd oamenii muncii, de pe întreg cuprinsul patriei au trecut in revistă succesele lor in intimpinarea lui 23 August. Și iată-ne din nou in căutarea acelora care au hotărit să dezvolte succesele obținute in cinstea acestei mărețe sărbători. Pe unul din șantierele aparținind secției de reparații linii din cadrul serviciului de întreținere al Direcției regionale CFR Craiova am găsit pe maistrul Petre Păun. Printre altele acesta mi-a relatat că la ora actuală se străduiește să pună in practică cea de a șaptea inovație realizată in ultima vreme. Electricianul Haralambie Băloi și lăcătușul Gheorghe Truică — amindoi fruntași in întrecerea socialistă — reușesc să obțină în fiecare zi succese noi. In cadrul secției de fabricat paste făinoase aparținind IIS „Partizanul" din orașul Craiova al cărei colectiv a depășit sarcinile de producție pe luna august cu 1,5 la sută am regăsit la locurile lor de muncă, pe fruntașele care constituie 1 mindria întreprinderii, cum ar fi Elisabeta Nemet, Sofia Olteanu, Elefteria Cazacu, Letiția Teodorescu. Același avânt, mărturisind dorința de a continua întrecerea pentru noi succese, l-am găsit și in cadrul lucrătorilor din Direcția regională PTTR. Am cunoscut aci tovarăși care se bucură de stima și respectul lucrătorilor din această ramură, printre care Maria Horvat, Veromiica Stoica, Ecaterina Bădoiu, Mioara Petculescu, Gheorghe Olaru care-și depășesc zilnic sarcinile de plan cu 12 — 20 la sută. Peste tot te intimpină același iureș al luptei pentru noi victorii, pentru o producție ridicată, pentru sporirea productivității muncii. Este iureșul muncii creatoare, al forței noastre care crește și se întărește necontenit, in lupta pentru construcția socialismului. FLOREA 1 Utemistul Paul Ghiță, strungar la întreprinderea „11 Iunie" din Craiova iși depășește zilnic sarcina de plan cu 15 la sută, fapt pentru care este fruntaș al întrecerii socialiste. Iată-l in acest clișeu prelucrind pinioanele de la un strung. 7 Și-au luat noi 1 (Da U «abredacția volitic voluntară). Hatorit să de« patriei ét mai multe produse electro- tehnice, să mărească productivitatea muncii și să reducă sistematic prețul de boat al produselor, harnicul colectiv de muncă «1 uzinelor »,,Electroputere”, din Craiova, avînd in față chemarea la intrecerea Socialistă lansată ,de cătrei colectivul uzinelor ,,Electroprecizia”, din Săcele regiunea Stalin,1 au dat însemnate angajamente în cinstea zilei I de 7 Noiembrie. 1 I Muncitorii, tehnicienii și inginerii de aci s-au angajat Ina în perioada pînă la 31 octombrie să depășească planul la producția globală și marfă cu 0,3 la sută, să sporească productivitatea muncii cu 1 la sută și să realizeze economii de materiale în valoare de 1.200.000 lei. De angajamente asemenea, în această perioadă ei vor executat o seria de produse noi, vor da în folosință o stație de epurat ulei pentru transformatori precum și alte angajamente. Pentru realizarea angajamentelor arătate mai sus, conducerea uzinelor a hotârît luarea unor măsuri tehnico- organizatorice printre care: organizarea atelierelor de aparataj conform planului de sistematizare a uzinelor; punerea în funcțiune a unei prese de 250 tone cu ajer comprimat, darea în folosință a unui cuptor de lăcuit tole la secția mașini rotative. Pentru îmbunătățirea condițiilor i de trai ale salariaților se vor da în folosință două blocuri a cite 4 apartamente, 20 locuințe individuale și 4 mere pentru muncitorii de la gospodăria anexă." , IV. MIHAI h > Pe calea îndeplinirii Indicațiilor Consfătuirii de la Constanța Peste 14.500 ha. vor fi redate agriculturii în raionul Gura Jiului Incepînd din dreptul comunei Lișteava și continuînd pînă la Bechet și de aci mai departe pe malul stîng al Dunării pînă în dreptul comunei Dăbuleni, se întinde o suprafață de peste 12.000 ha, care an de an este supusă inundațiilor. Inundația acestei imense suprafețe are loc in fiecare an la cele mai mici viituri ale apelor Jiului și Dunării. Puhoiul apelor inundă toate semănăturile, făcînd să se piardă sute și mii de vagoane de cereale, sfeclă de zahăr, orez etc. In anii cînd furia apelor nu e mare, aceste terenuri dau o producție destul de ridicată. La porumb, producțiile ajung la peste 5.000 kg. la hectar, iar la sfecla de zahăr peste 40.000 kg. Fertilitatea mare a solului nu poate fi însă folosită continuu în asemenea condiții, deoarece oamenii nu pot să stăvilească furia apelor așa ușor. De cîțiva ani însă, problema redării a agriculturii a noi terenuri a constituit preocupare de frunte, și în acest scop s-a pornit la îndiguirea malului sting al Jiului pînă la Bechet, și de aci a malului Dunării. Digul ce se va construi se va întinde pe o lungime de 39 km. Sectorul Craiova al Trustului de îmbunătățiri funciare a început de cîteva luni această uriașă construcție. Dotați cu cele mai moderne mașini de excavații, drenare și săpare a pămîntului, harnicii muncitori ain cadrul T.I.F. Craiova au reușit să ridice în fața apelor mormanele de pămînt ce totalizează pînă în prezent circa 35.000 metri cubi. Pentru a asigura cu succes desfășurarea lucrărilor de îndiguire în partea inferioară a cursului Jiului, s-a stabilit să se înceapă o îndiguire și în amonte de comuna Lișteava, începînd din dreptul comunei Rojiște și pînă la sud de satul Murta. Acest dig ce se întinde pe o distanță de 9 km, va salva și el de furia apelor peste 2.500 ha. In vederea reușitei acestei acțiuni țăranii muncitori din comunele raionului Gura Jiului s-au hotărit să sprijine întru totul lucrările de îndiguire. In acest scop, comunele raionului au fost împărțite în raport de forțele de care dispun în două mari grupe. Comunele Rojiște, Locusteni, Mîrșani, Daneți și Dobrești vor sprijini lucrarea de îndiguire pe șantierul Murta, iar celelalte comune își vor da aportul la lucrările de Îndiguire de pe traseul Lișteaua-Bechet-Dăbuleni. Pentru a se cunoaște această acțiune, în ziua de 31 august a.c. în toate comunele și satele raionului s-au ținut adunări populare, cu care ocazie țăranii muncitori s-au angajat să sprijine efectiv lucrările de îndiguire. Țăranii muncitori din comuna Rojiște au hotărît ca zilnic să scoată pe șantierul Rojiște-Murta peste 500 brațe de muncă. Asemenea hotărîre au luat-o și cei din comunele Lișteaua, Gîngiova, Orășani, Bechet și altele, care s-au angajat să participe zilnic la lucrările de pe șantierul de îndiguire. "' Digurile ce se vor ridica pe malul stîng al Jiului și Dunării vor face ca an de an să se realizeze producții nemaiîntâlnite de porumb, grîu, orez, sfeclă de zahăr, legume și zarzavaturi. Dirijînd apa în scopul irigării a cel puțin 4.000 ha. porumb, se vor realiza anual peste 3.000 vagoane. Suprafețele cultivate cu orez de gospodăriile colective, cooperativele agricole și întovărășirile agricole vor crește pînă la aproape 1.000 ha. Fertilitatea mare a solului va face să sporească simțitor producțiile de grîu, sfeclă de zahăr și ale altor plante de cultură care vor crește de acum libere, fără a fi ame ființate de inundații. In clișeu, mașinile aparținând sectorului Craiova al Trustului de îmbunătățiri funciare în plină activitate la construcția digului S-a siimifiiirat o noua gospodărie colectivă ... Acum un an," In comuna Mîrșani , era mare fierbere. Sala căminului cultural devenise neîncăpătoare. Colectiviști, membri cooperatori și țărani muncitori de prin satele vecine veniseră cu toții in ziua aceea să ia parte la marea bucurie pe care o trăiau cele 40 familii de țărani muncitori cu 179 ha. care au pășit pe calea belșugului și a fericirii, punînd temelia cooperativei agricole de producția „Drumul belșugului”. Numai după un an de muncă în comun, cooperativa agricolă de producție din Mîrșani a obținut rezultate frumoase. Numărul familiilor a crescut la 72, iar suprafața de teren la 298 ha. Munca în comun pe baza unei agrotehnici înaintate și sprijinul efectiv al mecanizatorilor de la S.M.T. Bechet au adus membrilor cooperatori producții sporite. De pe cele 12 ha. cultivate cu grîu pe nisipuri, cooperatorii din Mîrșani — în ciuda secetei persistente care a bîntuit prin partea locului — au recoltat in vara aceasta peste 11.500 kg., iar fiecare hectar cultivat cu secară și orz le-a adus o producție de 1150 kg. Cultura de orez ce se întinde pe o suprafață de 14 ha. și care a primit toate îngrijirile agrotehnice aduce o producție de peste 7 vagoane boabe. De asemenea, de pe cele 94 ha. cultivate cu porumb se va recolta anul acesta un rod bogat. Averea obștească a cooperativei agricole a crescut în ultimul timp la peste 600.000 lei. Toate aceste succese realizate numai intr-un an de zile au determinat pe membrii cooperatori să hotărască a trece la forma superioară — gospodăria colectivă. Ziua de 31 august ac. a fost iarăși zi de sărbătoare în comuna Mîrșani. In aceeași sală a căminului cultural, unde se intîlniseră acum un an, s-au adunat aceiași oameni spre a inaugura gospodăria colectivă. Bucuria Joc a fost ds uța la aceasta și mai mare. Glodurile de viitor ale colectiviștilor sînt mari. Și cu siguranță că ele vor deveni fapte. Pentru anul 1959 adunarea generală a noii gospodării colective a hotărît să sporească suprafețele cultivate cu orez, de la 14 ha, la 30 ha., numărul oilor să crească la 320 capete față de 103 capete care are gospodăria în prezent. De asemenea colectiviștii vor crește un număr de 15 vaci de lapte și 27 porci. Pornind să valorifice nisipurile improprii culturilor de cereale, colectiviștii din Mîrșani au hotărît cu ocazia inaugurării să planteze în anul viitor 20 ha. cu viță de vie și 10 ha. cu pomi fructiferi. Cei prezenți la marea sărbătoare a colectiviștilor au admirat realizările obținute de fosta CAP in numai un an de zile și mulți și-au exprimat dorința de a veni alături de ei. Țăranii muncitori Grigore I. Cerăt, Ion Dundiu și Vergica Diaconu au cerut chiar în cadrul adunării generale de constituire a gospodăriei,să fie primiți și ei în colectivă. Cererile lor au fost aprobate în unanimitate. Acum, noua gospodărie colectivă din Mirșani — cea de a doua la număr în această comună — numără 75 de familii și o suprafață de peste 300 ha. Membrii GAC au adus ca dar noilor colectiviști 2 scroafe și un vier, cei din Daneți 2 scrofițe, iar consiliul de conducere al cooperativei de consum din comună a oferit tinerei gospodării colective numeroase unelte agricole. De la cooperativa agricolă de producție la gospodăria colectivă Pentru țăranii muncitori din comuna Mirșani, raionul Gura luilui, ziua de duminică a fost o adevărată sărbătoare. 75 familii de țărani muncitori din această comună au inaugurat cea de doua gospodărie a colectivă in comuna lor. In clișeu , colectiviștii și lor au încins fin horă în fața seoiului noii gospodarii colective. Agricultura regiunii Craiova în plină dezvoltare Cine a străbătut cu ani în urmă Oltenia burghezo:moșierească, nu poate să nu-și dea seama de adîncile transformări ce s-au petrecut în anii regimului de democrație populară. S-a dezvoltat și se dezvoltă un puternic sector industrial, extracția de petrol și cărbune îmbogățește harta regiunii cu noi și noi localități. Se schimbă viata satului. In locul vechilor moșii unde-și aveau rădăcini adînci exploatatorii, se dezvoltă astăzi un puternic sector de stat și socialist-cooperatist. Țărănimea muncitoare, pășind să înfăptuiască cu încredere politica partdului la sate, de transformare socialistă a agriculturii, și-a unit pe baza liberului consimțămînt peste 460.000 ha. teren arabil, constituind 177 gospodării colective, 62’ de cooperative agricole de producția și 1.894 întovărășiri agricole. Baza tehnico-materială creată de burghezie și pusă în slujba moșierilor a rămas acum doar ca o amintire tristă. Locul celor 327 tractoare, 100 de batoze, 300 de semănători de diiferite tipuri și mărci, precum și locul celor 41.344 pluguri de lemn alelteniei au fost luate astăzi de o puternică bază tehnico-materială. Cele 18 stațiuni de mașini și tractoare, precum și cele 37 de gospodării agricole de stat dispun astăzi de peste 1.700 tractoare convenționale, peste 420 combine, sute de semănători secerători și batoze. Condițiile de muncă create mecanizatorilor din agricultură au făcut să sporească an de an volumul de lucrări pe tractor convențional. Dacă în anul 1949, primul an de la Înființarea stațiunilor de mașini și tractoare volumul de lucrări pe tractor convențional era de numai 200 ha. a. n. astăzi el s-a mărit la circa 260 ha. a. n., iar în lumina documentelor Consfătuirii de la Constanța va ajunge în anul 1960 în medie la 300 ha. a. n. ■Statul a sprijinit și sprijină continuu dezvoltarea sectorului agricol din regiunea Craiova. In ultimii 8 ani de zile agricultura regiunii Craiova ai primit din partea statului credite fn valoare de 1.867 milioane lei, 39.000 tone semințe selecționate, 2.000 cadraj! tehnicieni și ingineri. Au fost create numeroase dispensare veterinari, stațiuni de montă etc. „ (Continuare in pag. 2-a% Pregătirile pentru insămîntările de toamnă nu trebuie intirziate ‘x In apropiata perioadă a însămînțărilor de toamnă, avem de insămînțat cu grîu, secară, orz și alte culturi, suprafața de 402.000 ha. teren. In condițiile specifice ale acestui an, cu puține precipitații atmosferice, ar fi o mare greșeală dacă nu am depune toate eforturile pentru ca semănatul să se facă într-un timp scurt și la un înalt nivel calitativ, cerut de regulile agrotehnice. Din constatările de pe teren, se pare însă că acest lucru nu este înțeles pe deplin de către conducătorii unor unități agricole de stat, de conducerile unor unități agricole socialist-cooperatiste, precum și de către unii țărani muncitori cu gospodării individuale. Așa se explică de ce pînă acum pe întreaga regiune s-au efectuat prea puține arături în vederea însămîn țărilor de toamnî (4.165 ha). Sînt unele raioane ca Segarcea, Calafat și Gura Jiului unde s-au pregătit cîteva sute de hectare de teren în vederea însămînțărilor de toamnă. Dar, față de posibilitățile existente și de timpul în care ne aflăm, aceste pregătiri sînt prea puține. In raionul Strehaia, pregătirile pentru însămînțări se desfășoară foarte anevoios. In întreaga lună august au fost efectuate arături pe o suprafață de abia 410 hectare, cu toate că porumbul a fost recoltat de pe suprafața de 22.827 ha. Prin în seara zilei de 30 august, în acest raion numai 1.800 tone grîu de sămînță au fost condiționate. De ce se întîmplă acest lucru ? Pentru că în raionul Strehaia există numai 156 centre, de condiționat semințe și•II «U«U «U*Ututu tu*u«l tu »Ut U »II*!! «II *11 »II Il«ll •U«l* Ut II »U nici acestea nu funcționează dirt • plin. Pregătirile în vederea însămtnțărilor de toamnă sînt tărăgănate și 3 în raioanele Filiași, Craiova, Ama- Pradia, Corabia, Tr. Severin și al- 5 tele. 5 Pentru a putea termina cu mai grabnic pregătirile pentru însămînțările de toamnă este necesar ca 3 toate mijloacele mecanizate și are 3 la jele să fie folosite la arături cu întreaga lor capacitate de producție. 3 Arăturile se vor efectua la o adîncime la care nu se scot bolovani mai mari decît pumnul. Acolo unde ies bolovani mai mari se va trece de îndată la sfărîmarea lor cu po ș li discurile grele, efectuîndu-se lucrarea de discuit de-a curmezișul brazdelor arate. O dată cu pregătirea terenului 3 pentru însămînțări trebuie intensificată acțiunea de schimbare a seminței de grîu necorespunzătoare la bazele de recepție. In același timp, organele de partid și de stat , au datoria să sprijine comitetele de conducere ale întovărășirilor agricole pentru a strînge în comun și a schimba la bazele de recepție toată sămînța de grîu ce trebuie însămîn Ițață în această toamnă, creînd astfel posibilitatea întovărășirilor ca, chiar de la începutul ciclului de lucrări agricole să efectueze toate muncile în comun. Oameni ai muncii de pe ogoare ! 3 Să folosim toate mijloacele de muncă și timpul prielnic pentru a efectua însămînțările de toamnă la 3 timpul potrivit 1 Numai astfel asiigurăm belșugul recoltei din anul viitor. I