Inainte, octombrie 1958 (Anul 15, nr. 4237-4263)
1958-10-01 / nr. 4237
Proletari din toate țările, uniți-văl ORGAN Al, COMITETULUI REGIONAL P.M.R. și AL SFATULUI POPULAR REGIONAL CRAIOVA OCTOMBRIE 1958 ANUL XIV Nr. 4237 MIERCURI 14 pag. 20 bani In cinstea zilei de 7 Noiembrie Echipa condusa de comunistul V. Drăgătoiu de la Atelierele C.F.R. Tr. Severin și-a îndeplinit angajamentul luat in cinstea zilei de 7 Noiembrie, de a repara carul unei locomotive peste plan, incă de pe ziua de 24 septembrie. In clișeu, montatorul de locomotive V. Drăgătoiu trasind cuzineții de osie al locomotivei 50.648 pe care este ho Arci s-a termine in această lună peste plan și pe șeful secției, Anghel Dragomir, care-i dă îndrumări pentru a executa un trasat cit mai corect. IMPORTANTE SUCCESE Dînd viață angajamentelor luate în cinstea lui .7 Noiembrie, colectivul de muncitori de la fabrica de țigarete Ada- Kaleh a reușit să obțină importante succese pe cele două decade ale lunii septembrie. Avantați în întrecerea socialistă, muncitorii raportează că și-au îndeplinit întocmai angajamentele luate, obținînd peste plan 2.000.000 țigări. Pe întreaga fabrică, datorită conștiinciozității de care a dat dovadă colectivul de muncă cît și introducerii unor măsuri tehnico-organizatorice, planul de producție pe cele două decade a fost depășit cu 1 la sută. O dovadă grăitoare în ceea ce privește preocuparea față de îmbunătățirea calității tutunului este faptul că s-a preconizat ca în cinstea lui 7 Noiembrie să se instaleze un dozator electric pentru a indica gradul de umiditate a tutunului. La ora actuală acest dozator electric a și fost instalat. Ca urmare a acestui fapt, calitatea tutunului a fost simțitor îmbunătățită. în întrecerea socialistă pentru traducerea în fapt a angajamentelor luate în cinstea lui 7 Noiembrie un loc de frunte îl ocupă comunistul Azis Ibrahim din secția de umezit tutun, care-și depășește cu regularitate sarcina de pian în proporție de 5—10 la sută, comunistele Nadie Aii și Emine Mardare din secția de împachetat țigarete și alții. Angajamentele devin fapte (De la subredacția noastră voluntară). In cinstea zilei de 7 Noiembrie, colectivul de muncitori și tehnicieni din sectorul III montaj de la uzina „7 Noiembrie” Craiova, s-a angajat să execute montajul produselor în mod ritmic în termenele fixate de conducerea sectorului și să le dea sectorului de vopsire înainte de termenele fixate cu două zile. De asemenea, s-a angajat să reducă rebuturile la zero, să dea produse de calitate și să sporească productivitatea muncii față de cea planificată cu 4 la sută. Aceste angajamente au și fost îndeplinite în proporție de 90 la sută încă de la 29 septembrie a.c. printre echipele și brigăzile ce au contribuit la traducerea în fapt a angajamentelor luate, se numără și echipa comunistului Aurel Mincă și brigada condusă de candidatul de partid Ion Mitran. Cu mult elan muncesc în cadrul echipei comuniștii: Marin Dodocioiu, Mihai Pirvu, lăcătuși, precum și ulemistul Tudor Dinculeanu tot lăcătuș, care folosind din plin cele 480 de minute, au reușit să-și depășească in mod regulat sarcinile de plan cu peste 30 la sută. Brigada condusă de candidatul de partid Ion Mitran a lichidat în întregime cu rebuturile la montaj, dă produse în mod ritmic și își realizează sarcinile zilnice in proporție de 128 la sută. Acestea sunt numai cîteva din realizările obținute de harnicul colectiv de muncitori din sectorul de montaj condus de Iov. Antonie Florea, colectiv care este hotărit să îndeplinească cu mult înainte de termen angajamentele luate. LUCIAN TRIȚA Contribuția unităților in sistemul financiar și de credit la dezvoltarea economiei locale . Anii de democrație populară au schimbat fața multor regiuni din țară, mai ales a celor rămase în urmă, printre care și regiunea Craiova. Ca urmare a aplicării hotărîrilor plenarei C.C. al P.M.R. din decembrie 1956, atribuțiile sfaturilor populare, organe locale ale puterii de stat, în ceea ce privește conducerea economiei locale au crescut simțitor, iar o serie de unități economice care aveau caracter republian au trecut în subordinea sfaturilor populare. Creșterea competenței economice a sfaturilor populare regionale și orășenești a presupus și o sporire a Volumului bugetului regiunii Craiova în cursul anului 1958 cu peste 100 milioane lei, creștere care in cea mai mare parte a fost acoperită din veniturile proprii. Prin măsurile luate, aprovizionarea și deservirea populației cu bunuri de larg consum s-a asigurat an de an în condiții din ce în ce mai bune. In anul curent se prevede o creștere a producției bunurilor de larg consum din industria locală, cu peste 1 milion lei, față de anul 1957 și cu peste 3,5 milioane lei față de anul 1955. In ramura industriei alimentare, față de anul 1956 producția a crescut cu 12,6 la sută, la sfîrșitul anului 1957 punîndu-se la dispoziția populației o cantitate tot mai mare depline, produse zaharoase, bunuri de larg consum etc Latifacerea coințelor populației a fost asigurată prin înființarea unor întreprinderi agrozotehnice, prin săi ia bazinui teumcol, îndeosebi în jurul orașelor și centrelor muncitorești. In cursul primului semestru al anului 1958, valoarea volumului de mărfuri desfăcute populației a fost de 725 milioane lei, reprezentau o creștere de 12.5 la sută față de aceeași perioadă a anului trecut. Electrificarea unui număr de 108 sate pînă la sfârșitul anului trecut, creșterea puterii instalate de trei ori față de anul 1939, precum și acțiunea ce se desfășoară în prezent pentru electrificarea satelor de pe valea OituV, construirea unui însemnat număr de locuințe, creșteea veniturilor populației atît la orașe cît și la sate, au marcat o nouă ridicare aielului material și cultural al oamenilor muncii din regiunea noastră. Prin lărgirea atriburilor sfaturilor populae, secțui de financiare sunt subordonate direct sfaturilor populare, croindu-se condiți ca, comitet le exccuive să se preocupe în mai mare măură de munca apta a ului financiar și de credit. Efica i atea îndrumări și controlul lui exerci at, au dovedit-o rezultatele exe uției bureare pe anul trecut, cît și pe, primul semestru al anului in curs, cînd de fiecare dată s-au înregistrat excedente bugetare. Pe semestrul I a.c. veniturile proprii au crescut față de aceeași perioadă a anului trecut, încasîndu-se cu 57 milioane lei mai mult. Cotele defalcate din impozitele de la populație și veniturile de stat s-au realizat un procent de 95 la sută, față de 85 la sută cît s-au realizat, în semestrul 1 al anului 1957. La cheltuieli s-au executat 88 la sută din cotele planificate pe semestrul I 1958, față de 84 la sută în semestrul I al anului 1957, adică cu 32 milioane lei mai mult. UNELE ASPECTE NEGATIVE CARE NU TREBUIE SA MAI EXISTE Dezvoltarea continuă a regiunii noastre presupune în același timp și o îmbunătățire a activității unităților financiare și de credit, a organelor de control și îndrumare, care trebuie să asigure bunul mers al economiei din regiune. Hotărîrile plenarei C.C. al P.M.R. din decembrie 1956, au pus un nou accent pe folosirea resurselor locale de producție și pe asigurarea conducerii de către sfaturile populare a întreprinderilor productive cu caracter local, urmarindu-se sporirea necontenită a surselor de venituri proprii ale orașelor și raioanelor. Deși au existat sufiinte posibilități pentru traducerea în viață a prețioaselor indicații date de partid, in regiunea noastră s-a pășit foarte greu pe acest drum. Sfatul popular orășenesc Craiova, spre exemplu, nu răspunde nici pînă în prezent de vreo întreprindere al cărei buget să fie corelat cu bugetul său. Situații asemănătoare există și în celelalte orașe și raioane. Abia in cursul lunii iunie, secțiunea de industrie locală a Sfatului popular regional Craiova a analiat împreună moganele financiare de speia ș i a e si'nația întreprinderilor raionale și orășenești de industrie locală, trecîndu-se la organizarea unei întreprinderi cu caracter sătesc în comuna Terpeița, raionul Craiova. Este cazul ca a frstă acțiune mi fie continuată cu mai multă hotărire. încetineala cu care s-a trecut la aplicarea în practică a indicațiilor date de partid, a urinat dezzotarea întreprinderilor de industrie locală și a împiedicat folosirea mai largă a resurselor locale. Rămînerea în urmă a sectorului de construcții, precum și industrii locale, mai ales din punct de vedere al refulatelor financiare, trebuie să constuie un semnal de alarmă pentru organele sfaturilor populare. Reci planul de producție la industria locală pe inteaga regiune a fost realizat cu 103 la sută în cursul anului trecut, prețul de cost a fost însă depășit, iar valoarea pagubelor materiale înregistrate în activitatea întreprinderilor de industrie locală se menține încă ridicată. Rezultate nesatisfăcătoare au fost înregistrate și în alte sectoare de activitate și anume în sectorul de gospodărie comunală, unde în cursul anului trecut nu a fost realizat nici un indice economico-financiar. In dome niul cheltuielilor de circulație ale comerțului local, de asemenea s-au înregistrat depășiri însemnate. Cheltuielile de circulație planificate în anul (Continuare în pag. 3-a) 1 ? fife Otou 1 Toată intovărășiții din Rugiulești însămînțează în comun Membrii întovărășirii agricole „Răsărit de soare” din comuna Bugiulești, raionul Olteț, au hotărit, să efectueze lucrările de însămînțări de toamnă în comun. Primind tot sprijinul, în ce privește organizarea muncii pe brigăzi și echipe din partea comitetului executiv al sfatului popular comunal, precum și îndrumarea organizației de partid din cadrul întovărășirii, întovărășiții au început de cîteva zile să efectueze lucrările de pregătire a solului în comun. In numai cîteva zile, la această întovărășire a fost arată și însămânțată cu grâu o suprafață de 9 ha. I. BARANESCU corespu I atenția lucrărilor agricole î S-au obișnuit cu critica ? Potrivit datelor sosite la secțiunea agricolă a Sfatului popular regional, fruntașe se situează raioanele Craiova, Amaradia, Balș și Segarcea, în care, pînă la data de 29 septembrie inclusiv, însumînțările au fost efectuate un procent de 71,1—74,9 la sută. Și în raionul Strehaia procentul efectuării însămînțărilor indică peste 71 la sută. Să vedem însă cum stau alte raioane cu însămînțările de toamnă. In raionul Tr. Severin, situația este mult nesatisfăcătoare. Până la data de 27 septembrie a.c. însămînțările au fost efectuate în procent de numai 5,5 la sută, iar din situația operativă din 29 septembrie a.c. a secțiune agricole a Sfatului popular regional rezultă că însămînțările de toamnă au fost executate în procent de 7,7 la sută (ceea ce este mult sub nivelul posibilităților n. r.) adică, zilnic, în raionul Tr. Severin se realizează abia un procent Nici în raionul Vînju Mare însămiințările nu se desfășoară pe măsura posibilităților, din care cauză cei de la conducerea raionului au fost criticați in ziarul „înainte”. Se pare însă că tovarășii respectivi s-au obișnuit cu critica și n-o socotesc ca un ajutor in munca lor. Lăsind ca lucrările de insămînțări să se desfășoare la voia întâmplării, s-a ajuns la situația ca în întregul raion să se efectueze însămînțări de toamnă în procent de numai 35,7 la sută. Timpul care a mai rămas trebuie folosit la maximum pentru grabnica terminare a vnsămînțărilor de toamnă. O cît mai riguroasă recepție a lucrărilor agricole efectuate la gospodăriile de stat . Practica a dovedit de fiecare dată că atunci cînd lucrările agricole au fost efectuate în bune condiții agrotehnice și cînd însămînțările au fost făcute la timp, în teren bine pregătit, rezultatele au fost mult satisfăcătoare. Iată cîteva exemple: Administrînd îngrășăminte minerale culturilor în timpul vegetației și executed toate lucrările agricole la un înalt nivel calitativ, muncitorii gospodăriei de stat Afumați au obținut chiar și în condițiile acestui an 1.510 kg. grîu la hectar. Lucrînd la fel gospodăria de stat Bănești a obținut de pe unele tarlale o producție de 3.000 kg. la hectar. Producții mari de grîu au obținut în acest an și gospodăriile de stat Segarcea și Cetate. O mare importanță o are însă efectuarea însămînțărilor în terenuri bine pregătite și după cele mai înaintate metode agrotehnice. De aceea, pentru îndeplinirea sarcinilor ce decurg, din documentele Consfătuirii de la Constanța, pentru succesul deplin al lucrărilor agricole de toamnă și mai cu seamă al vnsămînțărilor, se cere din partea conducerilor gospodăriilor de stat să ia o serie de măsuri deosebite față de anii trecuți. Pentru a înlătura deficiențele ivite în anii trecuți la unele gospodării de stat ca Botoșești-Paia, Tg. Jiu și altele în efectuarea arăturilor și visămînțărilor, în fiecare gospodărie de stat se vor constitui colective de recepționare a lucrărilor agricole de toamnă. Potrivit instrucțiunilor Ministerului Agriculturii și Silviculturii, colectivele de recepționare a lucrărilor agricole vor fi compuse din: directorul gospodăriei agricole de stat respective, delegatul Trustului regional Gostat și delegatul comitetului executiv al Sfatului popular regional. Sarcina colectivelor de recepționare a lucrărilor agricole este de a veghea ca toate lucrările de însămînțări din această toamnă, precum și celelalte lucrări agricole să se efectueze la un înalt nivel calitativ. Concomitent cu recepționarea insămînțărilor, colectivele de recepționare a lucrărilor agricole vor supraveghea ca, atît pe terenurile însămînțate în această toamnă, cît și pe cele destinate a se însămînța cu culturi de primăvară să fie administrate îngrășămintele naturale și chimice, înaintea efectuării arăturilor. După verificarea calității lucrărilor efectuate, colectivele de recepționare vor obliga conducerile gospodăriilor de stat ca toate aceste date să se înscrie în registrul culturii griului. Condiții identice-venituri diferite (Despre evoluția dezvoltării economice a gospodăriilor colective „Partizanii păcii" și „2 Octombrie" din comuna Văgiulești raionul Strehaia abia a recoltat 550 kg. Gospodăriile colective „Partizanii păcii”, din satul Valea Rea și „2 Octombrie” din satul Cîrciu, ambele din comuna Văgiulești, raionul Strehaia, au aceleași condiții economico-naurale, au fost înființate la aceeași dată (în anul 1950) și cu aproximativ același număr de brațe de muncă și de hectare. La inaugurare, fondul indivizibil al G.A.C. „Partizanii păcii”, era de 66.127 lei, iar cel al G.A.C. „2 Octombrie” de 69.106 lei. Se poate spune cu certitudine că cele două gospodării au pămînturile la fel de roditoare, pe alocuri perimetrele lor fiind despărțite doar de drumuri de tarla. Deși au condiții identice, totuși aceste gospodării s-au dezvoltat în mod diferit. Din lectura dărilor de seamă După cum se vede din acest tabel, deși nici una din cele două gospodării n-au ajuns la efectivele de animale anuale ale gospodăriilor respective se poate vedea limpede cum au evoluat, îndeosebi mărirea producției la hectar, creșterea animalel" și a producției lor, dezvoltarea fondului de bază, sporirea veniturilor în bani, și a valorii zilei-muncă. Deși an de an ambele gospodării au realizat producții mai mari decât ale țăranilor muncitori ca gospodării individuale, G.A.C. din Valea Rea, ca urmare a aplicării în mai mare măsură a regulilor agrotehnice specifice condițiilor locale de climă și sol, a reușit să smulgă pământului mai multe roade la hectar decit G.A.C. din Cîrciu. La cultura orzului, de pildă, G.A.C. din Valea Rea a obținut anul acesta 1600 kg. la hectar, în vreme ce G.A.C. din Cîrciu la hectar. Așa după cum a dovedit experiența și după cum s-a subliniat in documentele Consfătuirii de la Constanța, precum și in multe hotărîri ale Comitetului regional de partid, creșterea animalelor constituie un izvor nesecat de venituri, care dă putința gospodăriilor colective să repartizeze avansuri bănești colectiviștilor în tot timpul anului, lunar sau cel târziu trimestrial. Acest lucru însă a fost înțeles în mod diferit de conducerile celor două gospodării, fapt ce se reflectă atît în dezvoltarea efectivului de animale, cît și în creșterea producției acestora. Edificatoare în această privință sunt datele cuprinse în tabelul de mai jos. Producția Producția Procu- Prontharida Taurine Porcine Ovine lapte pe cap de lapte pe cap răm de : “„ . Denumirea taurine porcine vv,ne |vacă fura ja ta de date stupi animale și păsări gospodăriei c.!tre- D,n Citre-1 Dig „ U Bovine ! Ovine ! Păsări % x , vine la _ . , vine la„il « £§“ Reali- Reali- o ta_______|_______!_______ Total ,,nta jp care Total .„i, jJ care % „ = plan ~at Plan 5 Ss = i ■s ei 115 = its ha vacl ha |soroafe £ g»S zat £ |g g 2 ||| £ ț Sg £ gjj „Partizanii satuTvalea 31 15 3,4 45 27>7 6 160 79 1600 1105 40 33 — 69 — 1 50 — 100 — Rea „2 Octombrie“ satul 20 8,8 — 29 18 7,* 212 94 — — 40 38 10 — 10 — 73 38 150 — Cîrciu indicate de Consfătuirea de la Constanța, în comparație cu G.A.C. din Cîrciu, G.A.C. din Valea Rea a obținut succese de seamă în dezvoltarea fermelor zootehnice. Convingîndu-se de a fi (Continuare in pag. 2-a), în întîmpinarea Zilei Forțelor Armate ale R* P* R* Grupa Sfînxi-a păstrat poziția . Dumitru Țandără rămase cu ochii la brotăcelul verde care-i apăruse in față, doar la cîteva palme, pe creasta moviliței de pămint pe care o înălțase in grabă. Brotăcelul sări stiigaci peste țeava neagră a puștii mitralieră îndreptată spre liziera păduricii, apoi pierit printre ierburi. Printre rămurelele tufei de coacăze, liziera se vedea bine. Păduricea răspundea cu ecouri prelungi la plesniturile uscate ale puștilor care-și aruncau plumbii fierbinți departe, din stiigă. Din pădurice, se auzea în răstimpuri, lătratul răgușit al mitralierelor grele hitleriste. Aici se întăriseră hitleriștii. De două zile, o companie de ostași romni încerca să treacă păduricea. Dar fiecare încercare se lovea de focul fasciștilor. De dimineață, căpitanul Bucur se sfătuise cu locotenentul Cristea de la plutonul II și cu plutonierii Drăgan și Stircu de la celelalte plutoane. Ofițeri, nu mai avea compania. Cei doi sublocotenenți rezerviști, care comandaseră plutoanele I și III, căzuseră amindoi in aceeași zi, cu vreo săptămâna in urmă. — Eu zic să trimitem o grupă în coasta hitleriștilor, chibzui Stircu. Nu ca să-i atace, ci numai să-i țină sub foc, să le abată atenția de la noi. — După ce-și mută ei tirul intr-acolo, putem ataca , iar dacă punem piciorul in pădurice, s-a zis cu nemții — conchise Cristea. Căpitanul chibzui. Aveau dreptate cei doi. Cită vreme vor ataca dispozitivul hitlerist numai din față, nu vor avea sorți de izbîndă. — Să plece o grupă cu puști mitraliere dincolo de terasament, in coasta hitleriștilor. Pe cine propui Cristea ? — Grupa III-a a lui Țandără ! Grupa caporalului Dumitru Țandără, mai avea de fapt 6 oameni. Restul căzuseră in luptele purtate împotriva fasciștilor germani pe pămintul Ardealului. După ce a aflat despre noua misiune, Țandăra și-a adunat oamenii, apoi le-a spus cum stau lucrurile: — Eu, Grigore, Lupu și Vieru, luăm puști mitraliere. Damian și Stănică iau puști și muniție. Și acum, să mergem ! Cînd tirîș, cînd aplecați, ostașii din grupa lui Țandără se apropiau încet de lizieră. Erau osteniți. Puștile mitraliere și sacii cu cartușe și încărcătoare atirnau din ce în ce mai greu. — Repaus, băieți. Să odihnim cîteva mi... Vorba lui Țandără, n-au mai auzit-o ceilalți. O detunătură asurzitoare, un nor negru de fum izbucnit doar la cițiva pași și apoi liniște. Lui Dumitru Țandără, ii țiuiau urechile. Scuipă pămintul care-i intrase in grupă și încercă să se întoarcă. Pe umărul sting, îl apăsa ceva greu. Alături, căzu moale soldatul Grigore. Spatele ii era ciuruit de schijele minei care explodase. Mai încolo, zăceau Lupu și Stănică. Ceilalți doi ostași din grupă erau răniți ușor. — Să mergem mai departe băieți, le șopti Țandără cu glasul sugrumat. Păcat de ei. Eram ca și frați... Tirîșul a reînceput. Mai greu, pentru că uirau după ei toată muniția. Liziera se vedea acum bine. Se vede treaba că nemții nu dăduseră atenție exploziei minei. Cei trei se apropiaseră acum binișor. — Damiene, tu să stai lingă tufa aceea roșie. Pune pușca în bătaie și să tragi cînd oi trage și eu. Tu Vierule, trage-te lingă dhimbul acela cu mărăcini. Eu stau intre voi. “Băgați de seamă, ochii la pădurice... Deodată, plesniturile puștilor au încetat de tot. Dumitru Țandără și-a simțit inima in piept bătind mai tare. Peste citeva minute, vor începe să tragă ei... Le făcu semn cu mina lui Vieru și Damian de parcă ar fi vrut să le spună: „Atenție băieți !" Timpul trecea încet. Mitralierele hitleriștilor încetaseră. Din pădure începură să iasă hitleriști, își puneau jos automatele, își scoteau căștile negre și beau din bidoane acoperite cu pistă. Un pocnet slab și seînteierea verde a unei rachete se arată o clipă dealuptra unui grup de pomi din depărtare. Atit timp insă, cit i-a trebuit lui Țandără s-o zărească. In același moment, pușca mitralieră a lui Țandără începu să arunce foc. Citeva clipe mai tirziu și celelalte puști mitraliere începură să țărănească. Prima țintă: fasciștii de la lizieră. Cițiva snopi de gloanțe și hitleriștii fură la pămint. Din pădure, începură să se audă detunături dese. Hitleriștii trăgeau in noul inamic, care apăruse acolo unde se așteptau mai puțin. Pe lingă Țandără, începură să șuiere gloanțe.’ De la primele rafale, au căzut eroic pușcașii mitraliori Vieru și Damian. In pădure, ‘începuse lupta. Fasciștii se retrăgeau in direcția poziției pe care o apăra caporalul Dumitru Țandără. ■ Lingă pușca mitralieră, tuburile galbene ala cartușelor trase, înalțaseră o movilită. Hitleriștii veneau puhoi, încărcător după încărcător, se goleau, trase in plin. Dumitru Țandără uitase de cit timp se găsește pe poziție. Nu mai auzea nimic. Vedea doar trupuri de hitleriști căzind intr-una sub focul ucigător al puștii mitraliere, care trimitea in plin rafală după rafală Deodată, hitleriștii care se retrăgeau, au aruncat armele și au ridicat miinile in sus. Țandără a încetat să mai tragă. Din pădurice, se iviseră uniformele cachi ale ostașilor noștri. Caporalul Țandără a rămas cu mina pe trăgaci, pînă cind s-a apropiat o grupă de ostași, in frunte cu căpitanul Bucur. Atunci, și-a ridicat cu greu trupul amorțit, a dus mina tremutindă la cască și a raportat : — Grupa IlI-a si-a păstrat poziția ! CORNEL CONSTANTINESCU