Inainte, ianuarie 1959 (Anul 16, nr. 4316-4339)

1959-01-04 / nr. 4316

ca co ANUL XV NII. 4316 DOMINICĂ 4 IANUARIE 1959 ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R.­ ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL CRAIOVA 20 bani încă din prima zi de muncă a­­ noului an, tn toate sectoarele de­­ activitate muncitorii, tehnicienii și­­ inginerii, membri și nemembri de­ partid, tineri utemiști și neutemiști; • toți deopotrivă au participat cu dec­­­­sebit entuziasm la îndeplinirea sarci­­­­nilor de plan, dovedind astfel că își • ■sau deplina adeziune la programul­­ elaborat de plenara C.C. al P.M.R.­­ din noiembrie 1958 care stabilește­­sarcinile planului de stat pe anul­­ 1959.­­ Călăuzitor de seamă al partid­­i­panților în întrecerea socialistă pen­­t­tru realizarea sarcinilor de plan pe­­ anul 1959 înainte de termen este­­ indicația plenarei C.C. al P.M.R. din­­­­ 26—28 noiembrie 1958 care arată­­ printre altele că „Putem ajunge in • 1959 la o producție industrială de­­ circa 67 de miliarde de lei — cu opt ; sute de milioane de lei mai mult • decit prevede proiectul de plan —, = reprezentînd o creștere totală de­­ circa 10 la sută față de 1958. In • loc de 8,6 la sută cit este prevă­­­­zut în proiect”. • U*l n*ii*[i#ii*u*i teilen •itene nene •ova Cu forțe sporite în­ noul an de muncă în înfăptuirea hotărîrilor partidului Printre fruntașii în pro­ducție de la uzina de mașini și unelte agricole „7 No­iembrie" — Craiova se află și utemistul Florea Lăpadă­­tescu, mecanic ajustor, care zilnic își depășește sarcina de plan cu 20 la sută și in același timp execută piese de bună calitate. Iată-l in clișeu la locul său de muncă. PRIMELE SUCCESE IN NOUL AN AColo unde munca nu încetează niciodată — Alo 1273? Vă rog Mroul de in­formații. — Aș vrea să cunosc cînd pleacă primul tren spre Tit. Jiu. — Alo 09? — O comandă cu Oradea. Sunt 24...’ Să ne întoarcem cu citeva zile in urmă.. Ne aflăm in noaptea revelio­nului, cînd oamenii de pretutindeni își adună gindurile și năzuințele pen­tru noul an și cînd, pe lingă tradi­ționalul „La mulți ani” își urează mult spor la muncă în anul al cărui prag se pregătesc să-l treacă. Pe lingă cei care sărbătoresc noul an, sunt și alții care în această noapte au fost la datorie, acolo unde activi­tatea nu încetează nici o clipă, împreună cu tine, dragă cititorule,­ să vizităm citeva din aceste sectoare. Să mergem în stația C.F.R. Craiova și împreună cu șeful de manevră Ștefan Chirea și șeful adjunct al stației, Alexe Condeescu, să lăsăm find pe rând liniile în urmă și să ne apropiem de sectorul de prelucrare. Pe liniile 13, 14,.... 19 tovarăși ca Stelian Ți­­clea, Ioan C. Stan, Dumitru Nițu și alții participă la prelucrarea trenului nr. 1580. Garnitura lui 2079 e gata de drum. Alte trenuri ca 1871, 2599 etc. au fost prelucrate în condiții destul de bune, conform procesului tehnologic. Dezvoltând succesele obținute, fero­viarii din regionala Craiova au reușit ca în primele zile ale anului nou să îmbunătățească rulajul vagonului sub două zile și să reducă norma de­ sta­ționare la încărcare-descărcare cu cir­ca 4 la sută. ...Sărbătorirea revelionului prin muncă s-a făcut și în centralele în­treprinderii regionale de electricitate unde harnicii muncitori care în anul trecut au realizat cca. 1.950.000 kWh, peste plan printre care și tova­rășii Nicolae Preda, Ion Băloi, Gheor­­ghe Gorinoiu, Ion Pițigoi, Ecaterina Tănase, Alexandru Iacob și alții — au ținut ca din primele ore ale anului 1959 să obțină zeci de kilowați în plus. Cu asemenea succese au cinstit noul an și operatoarele din centralele P.T.T.R. Craiova. ...A început un nou an de muncă, de întrecere pentru noi victorii. Lupta poporului cuban a fost încununată de succes Cuba, sau cum i se mai spune „Perla Antilelor”, (datorită frumu­seților sale naturale) a cunoscut o istorie brăzdată de războaie, a cu­noscut jaful și asuprirea din cele mai vechi timpuri. Țară cu o su­prafață de 114.524 km. pătrați, si­tuată în Marea Caraibelor, în partea din­ apus a Oceanului Atlantic, Cuba dispune de însemnate bogății. Ferti­litatea solului permite ca plantațiile de sfeclă de zahăr și tutun care ocupă aproape două treimi din to­talul suprafeței agricole, să dea recolte bogate. Subsolul este bogat în zăcăminte de fier, aur, zinc, man­gan, cupru, bauxită, petrol etc. Cu toate aceste bogății, poporul cuban a îndurat, de-a lungul seco­lelor, o neagră mizerie. Rînd pe rind, ocupanții spanioli, apoi cei englezi și incepind din secolul al XIX-lea cei americani, au prădat bogățiile ț­ării, au făcut din ele un mijloc de îmbogățire a colonialiști­lor și de mizerie pentru populația locală. Această situație nu putea fi to­lerată. Desele răscoale populare, înă­bușite in singe, n-au făcut decit să crească dorința de libertate și independență a poporului cuban. Incepind cu anul 1952, o dată cu luarea puterii de stat de către ge­neralul dictator Fulgencio Batista, s-a intensificat înrobirea Cubei de către monopolurile americane și de lacheii lor din Cuba; s-a întețit perscc­utarea forțelor progresiste; su­te de luptători pentru libertate au căzut victime teroarei singeroase a lui Batista. La aceste acte samavol­nice și la starea de mizerie din ce în ce mai accentuată, poporul cuban a răspuns prin răscoala condusă de Fidel Castro. Și de această dată insă răsculații au fost crunt reprimați. Avioanele cu reacție, bombele și tancurile ame­ricane n-au putut însă înăbuși a­­vîntul revoluționar care a cuprins întregul popor. Mișcarea partizani­lor lui Fidel Castro împotriva dicta­torului Fulgencio Batista, agent al imperialismului american, a luat proporții din ce în ce mai mari. Eroismul și jertfele pe care le-a dat poporul cuban sunt astăzi încu­nunate de succes. Nemaiputînd să reziste forțelor insurgente, Batista a dat bir cu fugiții lăsind întreaga putere pe seama unei junte mili­tare care, la rândul ei, a desemnat ca președinte provizoriu al Cubei pe Carlos Piedra, încercările aces­tuia de a media cu insurgenții și a ajunge la un compromis — au eșuat. Datorită poziției categorice a in­surgenților, acțiunilor hotărâte ale conducătorilor mișcării populare îm­potriva regimului de teroare și dic­tat, armata lui Fidel Castro a intrat în Havana. După cum arată agen­țiile occidentale de presă, colonelul Ramon Barquin, închis de Batista, deține acum comanda forțelor al­______________matei cubane pe care le-a pus la dispoziția lui Fi­del Castro. Urru­tia, sprijinitor al insurgenților, procla­mat de către ei la 2 ianuarie ca președinte provizoriu al țării, se bucură de sprijinul și de armata condusă de colonelul Barquin. Cu toate că situația din Cuba nu este încă limpede, se poate afirma cu certitudine că poporul cuban a obținut o victorie importantă în lupta sa pentru dobândirea de drep­turi și libertăți democratice. Victoria obținută de poporul cuban repre­zintă în același timp o serioasă lo­vitură dată imperialismului am­e­­­­rican care, după cum știm are in­­­­terese strategice în regiunea Mării Caraibelor, are interese în vederea înăbușirii mișcării de eliberare din țările latino-americane, încercările reacțiunii americane de a-l menține la putere pe Batista se vede că n-au rezistat voinței poporului răsculat. De asemenea, uneltirile cercurilor guvernante americane — indiferent de forma pe care o vor lua — pentru a-l readuce la crima Cubei pe Batista, sluga lor credincioasă, nu vor avea sorți de izbindă. încadrat în uriașul val al mișcării de elibe­rare care a cuprins astăzi întreaga Asie, Africă, și care zdruncină din temelii putredul sistem al colonia­lismului, poporul cuban va ști să-și mențină cuceririle sale, să lupte pînă la victoria finală. Faptele ne-o dovedesc. I. CIUCHETE Actualitatea externă acwwww« U.R.S.S. a lansat o racheta cosmica în direcția Lunei La 4 ianuarie racheta cosmică va ajunge in regiunea Lunei Pe bordul rachetei se află un fanion cu stema UJ.S.S. și data lansării MOSCOVA 3 (Agerpre­s) TASS transmite comunicatul „Cu pri­vire la lansarea unei rachete cos­mice în direcția Lunei”. Anii 1957—1958 au fost mar­cați prin realizări uriașe ale U­­niunii Sovietice în domeniul construcției de rachete. Lansările de sateliți artificiali sovietici ai pămîntului au permis acu­mularea materialului necesar în­făptuirii zborurilor cosmice și a­­tingerii altor planete ale sistemu­lui solar. Lucrările de cercetări științi­fice și lucrările experimentale și de construcții efectuate în URSS au urmărit crearea unor sateliți artificiali ai pămîntului de pro­porții și greutate mare. După cum se știe, greutatea celui de al treilea satelit artificial sovie­tic este de 1327 kg. Cu prilejul lansării cu succes la 4 octombrie 1957 a primului sa­telit artificial al pămîntului din lume și cu prilejul lansărilor ul­terioare de sateliți sovietici de mare greutate în cadrul progra­mului anului geofizic internațio­nal a fost obținută prima viteză cosmică de 8 km. pe secundă. In urma muncii creatoare ul­terioare a oamenilor de știință, constructorilor, inginerilor și muncitorilor sovietici, în prezent a fost creată o rachetă cu mai multe trepte, ultima treaptă fiind capabilă să atingă cea de a doua viteză cosmică de 11,2 km. pe secundă, care asigură posibilita­tea efectuării zborurilor interpla­netare. La 2 ianuarie 1959 in U.R.S.S. a fost lansată în direcția Lunei o rachetă cosmică. Conform pro­gramului stabilit racheta cosmi­că cu mai multe trepte a ieșit pe traectoria înaintării în direcția Lunei. Conform datelor prelimi­nare ultima treaptă a rachetei a căpătat cea de a doua viteză cos­mică necesară. Continuîndu-și înaintarea, racheta a trecut peste frontiera de est a Uniunii Sovie­tice, peste insulele Hawaii și își continuă drumul deasupra Ocea­­­nului Pacific, îndepărtîndu-se ra­pid de pămînt. La 3 ianuarie,­ ora 3.10 (ora Moscovei), racheta cosmică, îna­­intînd în direcția Lunei, va trece deasupra regiunii de sud a insulei Sumatra, aflîndu-se la o distanță de aproximativ 110.000 km. de pămînt. Conform calculelor pre­liminare, care sunt precizate prin observații directe, la 4 ianuarie în jurul orei 7, racheta cosmică va ajunge în regiunea Lunei. Ultima treaptă a rachetei cos­­­mice în greutate de 1472 kg. fără combustibil este prevăzută cu un conteiner special în interiorul căruia se află aparatele de m­ă­­surat necesare efectuării urmă­toarelor observații științifice: (Continuate în pag. 4-a). Sondorii de la Rășina și-au luat angajamente de seamă Țicleni — (De la subredacția noas­tră voluntară). Mobilizați de documen­tele recentei plenare a C.C. al P.M.R., sondorii de la Rășina au hotărit ca în cursul anului 1959 să îmbunătățească cu mult activitatea la forajul de ex­plorare. Pe baza dezbaterilor care s-au pur­tat, au luat cuvîntul o serie de munci­tori care au făcut peste 80 de pro­puneri menite să asigure in mod ne­mijlocit îmbunătățirea tehnicii fora­jului și reducerea prețului de cost. Pe întreaga întreprindere de foraj de la Rășina, sondorii au hotărit: *• — să sape peste prevederile planului de explorare 500 m.; să reducă pre­țul de cost cu 50 lei pe fiecare metru forat; să realizeze economii de circa 2.500.000 lei; să se depășească vi­teza comercială pe grafic-lună cu 1 Ini* n­nrmnph’vîintîri mrînnî cu 2 la sută. Printre harnicii turnători ai între­prinderii ,,11 Iu­nie" — din Cra­iova, unitate care și-a realizat sar­cinile de pian pe anul 1958 cu mult înainte de termen, se află si tov. Marin Rusu. ■ El s-a angajat ca in cursul aces­tui an să dezvol­te succesele obți­nute în anul care a trecut, să toar­ne piese mai mul­te și mai bune. Reducerea continuă a costurilor de foraj — sarcină însemnată în lupta pentru înfăptuirea indicații­lor Congresului al II-lea a­l partidului, muncitorii, tehnicienii și inginerii în­treprinderii de foraj Rășina au reușit în cursul anului 1958 să obțină o serie de rezultate bune în ceea ce privește realizarea sarcinilor de plan, extinderea forajului în structuri noi, sporirea vite­zei comerciale și reducerea prețului de cost pe metru forat. Desfășurând larg întrecerea socialis­tă în anul trecut sondorii din, șantie­rele de foraj de la Rășina au forat în plus, în comparație cu realizările din anul 1957 peste 20.000 m. liniari. Supra­fața explorată a crescut de asemenea cu zeci de kilometri pătrați. Organizarea mai bună a activității de foraj, promovarea cu mai mult cu­raj a cuceririlor de ordin tehnico-știin­­țific în activitatea de săpare a sondelor, au determinat îmbunătățirea calității forajului. Urmarea firească a acestui fapt o constituie creșterea vitezei co­merciale prin reducerea timpului nepro­ductiv, de la 46 la sută — realizat în cursul anului 1957, la circa 28 la sută în cursul anului 1958. In același timp, pe baza eliminării opririlor tehnico-or­­ganizatorice a sporit productivitatea in­stalațiilor de foraj și s-a reușit ca, față de realizările din anul 1957, prețul de cost pe metru forat să se reducă în cursul anului 1958 cu 56 de lei. Față de sarcinile de plan revenite pe bază de deviz, prețul de cost a fost redus în cursul anului 1958 cu 9 lei pe metru forat. Cu toate realizările în îmbunătă­țirea indicilor tehnico-economici și fi­nanciari, sondorii de la Rășina nu sunt mulțumiți de rezultatele pe care le-au obținut pînă acum în ceea ce privește săparea cît mai economicoasă a son­delor. Așa după cum a apreciat tova­rășul Gh. Gheorghiu-Dej în Expunerea făcută la ședința plenară a C. C. al P.M.R. din 26—28 noiembrie 1958, ,,In industria petroliferă, unde s-au alo­cat sume importante pentru investiții in vederea înzestrării acestei ramuri cu utilaj modern, neurmărirea eficacității acestora a făcut ca prețul de cost al forajului de explo­­rare, in loc să scadă să crească. In industria petroliferă — la forajul de explorare — au loc opriri care duc la pagube ne­justificate și la ridicarea prețului de cost. Unii conducători din industria petroliferă au încercat ,­să ex­plice­ aceste opriri prin complicațiile la foraj rezultate din structura solului. In realitate asemenea opriri se explică, prin lipsa de prevedere și control din partea Ministerului Industriei Petrolului și Chimiei, care nu a respectat cu strictețe regulile tehnice și nu a luat toate măsurile necesare pentru prevenirea u­­nor astfel de fenomene". Asemenea fapte s-au petrecut deseori și în cadrul șantierelor de foraj de la Rășina. Slabul control exercitat și lipsa unei temeinice îndrumări tehnice în, șan­­tierele de foraj au dat naștere în dese rînduri la o serie de complicații care au dus la resăparea sondelor, la ridicarea nejustificată a prețului de cost pe me­tru forat. Această stare de lucruri n-a (Continuare in pag. 3-a). Pe teme economice Hajflavlt-a­­ reia și una dintre cele mai mari comune din rutenii calafat cu agricultura colectivizat PRIN ÎNTĂRIRE­A GOSPODĂRIILOR COLECTIVE... Poate că nici n-a ajuns bine in mîinile cititorilor ziarul „înainte” de ieri, în care se relata despre termina­rea colectivizării agriculturii comu­nei Seaca de timp, cînd la redacție am primit o nouă veste îmbucurătoare, toți țăranii muncitori din comuna Ma­­glavit au făcut revelionul uniți în două mari familii: G.A.G. „1 Mai” și G.A.C. „1907”. Ca urmare a muncii politice de masă desfășurată de zecile de agitatori colectiviști, în seara zilei de 31 decembrie, cînd pină la sosirea Anului Nou mai rămăseseră doar ci­teva ore, ultimele familii de țărani întovărășiți din Maglavit au fost pri­mite în gospodăria colectivă. Așadar, toate cele peste 2360 familii din co­muna Maglavit cu mai mult de 6390 ha. au pășit în anul 1959 unite in două mari gospodării colective. Acest fapt a fost și va rămine cel mai de seamă eveniment din istoria comunei Magla­vit. Colectivizarea în întregime a agri­culturii — eveniment ce se petrece o singură dată în viața unei comune — oglindește înțeleaptă previziune Congresului al II-lea al partidului, a care a arătat că pozițiile puternice pe care le-a cucerit socialismul la sate oferă toate condițiile pentru înainta­rea mai rapidă pe calea transformării socialiste a agriculturii. Că așa stau lucrurile o dovedesc următoarele fapte: Pozițice­ cucerite de socialism în comuna Ma­slăvit la data ținerii Congresului al II-lea al P.M.R., erau reprezentate prin cele două G.A.C. care cuprindeau în to­tal pe atunci 180 de familii cu 534 ha., adică 7,62 la sută din numă­rul familiilor de țărani muncitori din comună și 7,75 la sută din supra­fața colectivizabilă a comunei. Urmînd indicațiile celui de-al doi­lea Congres al P.M.R. și cele ale Consfătuirii de la Constanța, organi­zațiile de partid și sfatul popular din comună, cu sprijinul permanent al comitetului raional de partid și al sfatului popular raional și-au pus în centrul preocupărilor lor desfășurarea unei susținute munci pentru întări­rea organiatorico-economică a gospo­dăriilor colective. In acest scop, cele două G.A.C. au fost ajutate să a­­plice regulile agrotehnice in mod di­ferențiat, în funcție de condițiile lo­cale de climă și sol, specifice fiecă­rei tarlale; să realizeze o justă core­lație între producția vegetală și cea animală; să ridice nivelul de cunoș­tințe agrozootehnice ale colectiviști­lor; să extindă suprafemele cul­ivate cu plante tehnice și să valorifice pe bază de contract cu statul cît mai mari cantități de pretinse agricole ve­getale fi­ animale.. Datorită acestui ajutor, gospodăriile colective s-au dezvoltat simțitor, au pășit pe calea unor mari gospodării socialiste, devenind puternice centre de atracție a țăranilor muncitori înto­vărășiți. Anul trecut, cu toată seceta care a bintuit prin partea locului, G.A.C. „1 Mai” din Maglavit a ob­ținut în medie 2500 kg. grin, 2300 kg. porumb, 2750 kg. orz și 950 kg. floarea-soarelui la ha., iar G.A.C. „1907” din Hunia a realizat de ase­menea 1550 kg. grin, 2200 kg. porumb, 2100 kg. ovăz, 1150 kg. floarea-soa­­relui la ha. Sporirea producției vegetale și a­­nimale a dus la mărirea veniturilor gospodăriilor colective, a fondului de bază și la creșterea valorii zilei-muncă. Faptul că in ultimii ani majoritatea colectiviștilor harnici au primit în medie mai mult de o jumătate de va­gon de produse agricole și 4000—5000 lei, a dus la ridicarea nivelului lor de viață. Aceasta se explică și prin a­­ceea că sute de colectiviști din cele două gospodării și-au construit case noi sau și le-au reparat pe cele care le aveau, iar alți numeroși colec­tiviști și-au cumpărat mobilă nouă, aparate de radio, vaci de lapte, mașini de cusut, patefoane etc. ...ȘI A ÎNTOVĂRĂȘIRILOR AGRICOLE... Paralel cu mintea pentru întărirea gospodăriilor colective, organizațiile de partid și sfatul popular din co­mună au dat o mare atenție creării și dezvoltării întovărășirilor agricole,­ care la timpul lor s-au dovedit forme larg accesibile de­­ cooperare în pro­ducția agricolă a țăranilor muncitori din Maglavit. întărirea întovărășirilor a pornit de la executarea lucrărilor in comun și dezvoltarea proprietății obștești. Baza muncii în Întovărășiri" a constituit-o brigada: întovărășirea „7 Noiembrie” de pildă, avea 17­­ bri­găzi, iar fiecare brigadă avea între 25 și 80 de familii. In asemenea condiții însăși viața a impus ca brigada să nu fie numai o simplă unitate de organizare a muncii. Intre membrii aceleiași bri­găzi s-a creat o puternică sudură. Comitetul comunal de partid a ținut seama de si ua ia esență și a deplasat centrul muncii politice în brigăzile întovărășirilor. Astfel, pa brigăzi, s-au organizat vi­nte la gospodăriile colec­tive. Foarte instructive au fost vizi­tele făcute de brigăzile întovărășirilor la brigăzile­ gospodăriilor colective. Brigadierii și unii întovărășiți luau parte la adunările generale ale gos­podăriilor colective. De multe ori, bri­gadierii din întovărășiri cereau sfatul (Continuare in pag. 4-a)­. • In comună există două gospodării colective : „î Mai“ — Maglavit și „1907“ — Hunia în care s-au unit toate cele peste 2360 familii cu mai mult de 6890 ha.

Next