Inainte, iunie 1959 (Anul 16, nr. 4441-4465)

1959-06-02 / nr. 4441

Proletari din toate țările, unifi-văj ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.H. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL CRAIOVA Leu cu leu — patriei milioane Reducerea prețului de cost — ca­le sigură de realizare a acumulărilor socialiste Sub conducerea înțaleaptă a par­tidului, oamenii muncii din patria noas­tră reușesc să obțină realizări deo­sebit de importante în ceea ce pri­vește industrializarea țării. Experiența de pînă acum a demonstrat că înfăp­tuirea planului de dezvoltare a indus­triei, agriculturii și transporturilor, îndeplinirea programului de construcții civile și industriale în cursul celui de-al doilea plan cincinal sunt pe de­plin posibile în condițiile unei creș­teri inseminate a nivelului tehnicii și ale ridicării dinamicii productivității muncii, izvor principal al reproducției so­ci­alis­te lărgite și al acumulării socia­liste, baza ridicării necontenite a ni­vel­ului de trai. Stabilind sarcinile actuale în lupta pentru un volum sporit de acumulări socialiste, plenara C.C. al P.M.R. din noiembrie 1958 a arătat printre altele că reducerea prețului de cost cu un procent în industrie, transporturi și construcții echivalează cu o economie de circa 570 de milioane de lei.­­ Pornind să înfăptuiască sarcinile mărețe trasate de către partid, mun­citorii, tehnicienii și inginerii din re­giunea noastră au reușit în acest an să valorifice cu mai mult succes ex­­­­perien­ța acumulată in perioada care a trecut din cel de al II-lea plan cinci­nal, în ceea ce privește descoperirea rezervelor interne în vederea redu­cerii prețului de cost. Constructorii de mașini de la uzinele „Electroputere” și ,,„ Noiembrie”, Craiova au reușit să folosească mai economicos materia pitimă și materialele. Ca urmare, de a începutul anului, ei au realizat economii peste plan în valoare de circa 1.000.000 lei. Chemarea colectivelor celor 8 în­treprinderi din Capitală de a se rea­liza cu­ mai multe economii în pro­ducție, a oferit un prilej minunat pentru analizarea felului cum sînt fo­losite capacitățile de producție, spa­țiile și suprafețele industriale, rezer­vele interne etc. Recent, de la fa­brica Ceramica Mofteni a sosit la re­dacția ziarului nostru o scrisoare în care se arată: „In lupta pentru În­făptuirea sarcinilor de seamă trasate de către partid în domeniul sporirii producției materialelor de construcții, colectivul fabricii noastre Își reali­zează planul la toți indicii. Consfătui­rile de producție care se țin cu regu­laritate ne-au dat prilejul să desco­perim noi rezerve interne ale fabricii, reușind in acest fel să realizăm im­portante economii. Astfel, in luna a­­prilie noi am redus prețul de cost, realizînd o economie de 99.000 lei, din care 55.000 lei peste plan. De la începutul anului și pină în pre­zent au fost realizate economii in valoare de 187.000 lei, depășindu-ne angajamentul luat cu 62.000 lei. Față de aceste rezultate frumoase, noi ne angajăm să descoperim noi resurse care să asigure sporirea continuă a vo­lum­­ui de benef­­ii”. De asemenea la întreprinderea de tran­sport țiței prin conducte, organiza­ția de partid a privit cu mai mult in­teres subordonarea muncii politice de masă rezolvării problemelor produc­ției. Marea masă de muncitori și teh­nicieni din întreprindere a fost a­­trasă în mai largă măsură in lupta pentru a trimite rafinăriilor țiței mai mult, fără impurități și la un preț de cost cit mai scăzut. Aceasta a permis eliminarea pierderilor de țiței și gazul nu și realizarea unei economii in valoare de 54.816 lei numai în­­tr-o singură lună. Prin reducerea con­sumului de abur, ca urmare a unei organizări mai bune, s-a obținut o economie în valoare de 52.000 lei, iar prin eliminarea pierderilor de e­­nergie electrică s-a realizat un be­neficiu de 18.331 lei. Preocupările con­crete în domeniul reducerii prețului de cost s-au soldat ,Cu rezultate mul­țumitoare. Materializate in cifre, eco­nomiile obținu­te în primele cinci luni ale anului se ridică la circa 250.000 lei. Deși s-a constatat și verificat în practică posibilitatea îndeplinirii sis­tematice a angajamentelor luate in ceea ce privește reducerea prețului de cost, totuși, aceasta n-a devenit o preocupare permanentă a organelor de partid și sindicale, a conducerilor tehnico-ad­­ministrative dintr-o serie de ramuri de activitate. De pildă, dacă în primul trimestru al anului, colectivul Direc­ției regionale C.F.R. Craiova (direc­tor regional tov. Filip Cone) reali­zase «♦momii peste plan în­­ valoare de circa 700.000 lei, în cursul lunii aprilie unitățile feroviare au lucrat defectuos. Ceea ce au obținut in trei luni de zile ca beneficii au pierdut intr-o singură lună. Mai mult, bilan­țul încheiat a fost nesatisfâcător, în­­registrînd pierderi în valoare de peste 300.000 lei. Această stare de lucruri n-a dat de gîndit organelor de con­ducere din acest sector pentru a lua atitudine hotărîtă împotriva celor care nu luptă pentru a transforma crite­riul economic intr-un criteriu condu­cător al activității de fiecare zi. Lipsuri asemănătoare există și în cadrul șantierelor și schelelor petro­lifere. Deși în aceste sectoare s-au efectuat o serie de studii, care au scos la iveală rezerve inepuizabile în ac­țiunea­­ de reducere a prețului de cost, totuși, conducerile celor două trus­turi — de foraj (director tov. I. Stuparu) și extracție (director tov. C. Moise), n-au urmărit ca măsurile luate să fie aplicate în practică. Aceasta face ca, după patru luni de zile, Schela de extracție Rășina (director N. Vătău) și întreprinderea de fo­raj de la Rășina (director L. Măciucă) să înregistreze pierderi însemnate. Și în ramura industriei b­unu­rilor de larg consum s-a observat tendința de a conduce treburile producției la general, fără a se acorda atenția cu­venită folosirii ca simț de răspundere a capacităților de producție. (Continuare în pag. 2-a) ANUL XV NR. 4441 MARȚI 2 IUNIE 1959 4 pag. 20 bani T 100.000 km. parcurși fără reparații capitale In ziua de 29 mai, pe poarta în­treprinderii de transporturi foraj Bil­­teni pleca către Atelierele de repa­rații auto Cimpina Pobeda ,nr. 106 Cv. Multe mijloace de transport din a­­ceastă întreprindere au fost trimise pentru reparații capitale, însă nu toate parcurseseră înainte ,de aceasta un așa t­are număr de km. De obicei, conducătorii auto se des­part cu greu de mașinile cu care au lucrat. Șoferul Virgil Gorjan parcursese cu mașina sa 100.000 km, fără repa­rații capitale. In rîndul șoferilor întreprinderii a­­ceastă inițiativă s-a răspîndit încă de minu­t, ea fiind aplicată și de Virgil Corlan. Ingrijindu-și bine mașina, el a reușit ca în condițiile specifice muncii din schelă să parcurgă dis­tanța de 100.000 km, fără reparații. La începutul lunii aprilie, în fața comisei tehnice, acest șofer s-a an­gajat să parcurgă distanța amintită. Și s-a ținut de cuvînt. i­ ­ng. ION TUDORESCU coresp. Crește numărul de inovații și raționalizări (De la subredacția noastră volun­tară). Preocuparea muncitorilor, teh­nicienilor și inginerilor pentru îmbu­nătățirea continuă a procesului de pro­ducție, se vede tot mai mult prin creșterea numărului de inovații și ra­ționalizări. De la începutul anului și pînă în prezent, la cabinetul tehnic al Depoului C.F.R. Craiova s-a in­trodus un număr de 56 propuneri de inovații. Dintre acestea 15 au fost aplicate în producția, iar 30 sînt in curs de experimentare. Celelalte ino­vații au fost respinse ca neprezentînd un interes deosebit pentru îmbunătă­țirea condițiilor de m­uneă, pentru creș­terea productivității muncii și redu­cerea prețului de cost. Printre inovațiile aplicate în pro­ducție se numără și cea a maistrului Petre Pripas. Această inovație constă dintr-o presă hidraulică pentru depre­­sarea buchetelor din ramele cuzineți­lor de bielă. Pe lângă economia ce o aduce, această inovație contribuie la ușurarea muncii fizice. Aceleași a­­vantaje le prezintă și celelalte inovații și raționalizări aplicate în producție. M. BARBU însemnări dintr-o cooperativă agricolă de producție Sfatul cooperatorilor din Mărgăritești Sala de clasă a școlii elementare din comuna Mărgăritești, raionul Balș,­ devenise neincăpătoare pentru membrii cooperativei agricole de producție „Drumul belșugului”. Toți cooperatorii s-au strâns în ziua aceea la sfat, mai ales că, pe lângă pre­zentarea dării de seamă privind activitatea consiliului de conducere in campania agricolă de primăvară, cooperativa agricolă de producție avea să primească noi familii. Adunarea generală și-a început lucrările. Tov. Petre Ncșcu, preșe­dintele consiliului de conducere a în­­ceput a expune darea de seamă. Un fapt obișnuit. De la Început, darea de seamă a arătat că, deși Înființată în vara anului 1957, cooperativa a­­gricolă de producție din Mărgăritești s-a dezvoltat continuu. De la 38 familii care au fost la Început, C.A.P. „Drumul belșugului” Mărgăritești numără acum 151 familii, care mun­cesc laolaltă o suprafață de 330,53 ha. Darea de seamă a scos în evi­dență și felul cum s-a Înfăptuit planul de producție în campania muncilor agricole de primăvară. In această campanie, cooperatorii din Mărgăritești au insămințat cu porumb 146 ha., au ex­tins cultura florii-soarelui la 18 ha. și au introdus în cultură noi plante agricole ca: ovăzul, sorgul, cartofii etc. De asemenea, planul de produc­ție în sectorul zootehnic s-a înfăp­tuit de bună parte,­­cooperatorii procurînd în primăvara acestui an un număr de 10 vaci de lapte, 12 viței, 68 oi și numeroase alte ani­male de producție, care au mărit mult ferma de animale a coopera­tivei In prezent, cooperativa crește un număr de 33 bovine, 374 ovine și 27 capete porcine. Potrivit cu îndeplinirea planului de producție, a început să prindă viață și planul de venituri al coo­perativei. Pină la data de 31 mai a­l., veniturile bănești ale coopera­tivei au fost de 50.330 lei, cea mai mare parte a veniturilor fiind reali­zate din sectorul plantelor de cîmp. F­lanul cu care au muncit coope­ratorii pentru efectuarea la timp a însămînțărilor de primăvară,­ pre­cum și a lucrărilor de întreținere a culturilor, a făcut ca în prezent toate muncile să fie la zi. Coopera­torii din Mărgăritești au privit și secărit cele 145 ha. cultivate cu grîu de toamnă, au efectuat două prașile pe cele 18 ha. cultivate cu floarea-soarelui și au aplicat prima prașilă la porumb pe o suprafață de 146 ha. In grădina de zarzavat s-au plantat legume pe o suprafață de 1,87 ha. Culturile de legume au fost întreținute la timp, fiind executat și primul irigat. In fișele de evidență a zilelor-muncă apar tot mai multe nume de fruntași. Coope­ratorii: Marin Cruceanu, Nicolae Dqzescu, Tudor Murărețu, Vasile Gheorghe, Nicolae Anuța și alții au fost nelipsiți de la muncile agricole din primăvara acestui an. In adunarea generală, cooperatorii au criticat aspru pe unii membri care nu depun interes in efectuarea unor lucrări de calitate. Astfel, u­­nii cooperatori ca: Maria Popescu, Elena Popescu, Gheorghe Dum­itraș­­cu, Elena Văduva, Constanța Firdța și Jana Lângă au prășit parcele de porumb încredințate pentru între­ținere mai mult de mîntuială, fapt ce a determinat consiliul de con­ducere să ia măsuri de­ refacere a lucrării, fără a se mai acorda zile­­m­uncă. Adunarea generală a coope­ratorilor a dezbătut și unele pro­bleme legate de întărirea spiritului de răspundere față de avutul obștesc și de pregătirea campaniei de recol­tare. SE PRIMESC NOI MEMBRI In partea doua a adunării gene­rale, cooperatorii din Mărgăritești au trecut să discute cererile unor noi familii de țărani muncitori care au cerut să fie primite în coope­rativa agricolă de producție. Prima cerere supusă discuțiilor și aprobării a fost a Elisabetei Pirru. De pe cele 1,38 ha, pe care le posedă, niciodată ea n­u a re­coltat atîtea produse cit să-i ajungă pentru nevoile de trai. Acum, cînd a stat de vorbă cu cooperatorii des­pre felul cum se muncește în coo­perativă și cum trăiesc ei, și-a dat seama că singurul drum pe care trebuie să apuce nu este decit a­­cesta. Elisabeta Pirru s-a convins de rodnicia pămîntului muncii în comun și cu mijloace mecanizate, deoarece în nenumărate rinduri a vizitat culturile de grîu, de porumb și floarea-soarelui ale cooperatorilor. Anul trecut de pildă, cooperatorii din Mărgăritești au recoltat cu 700 kg. grîu și cu 330 kg. porumb la hectar mai mult decit țăranii mun­citori cu gospodării individuale, înscrierea Elisabetei Pirvu in coo­perativa agricolă­­ de producție era deci bine întemeiată. La fel ca ea au procedat și A­­Iexandrina Fieraru, Floarea Nicola Gheorghe Baronescu, Elena Teodo­­sescu, Dumitru Ene, Maria Ionescu, Mihai Grigore și alții care prin a­­probarea adunării generale din 31 mai a.c. au devenit membri coope­ratori. Cooperativa agricolă de producție >„Drumul belșugului” a primit în a­­ceastă adunare generală un număr de 15 familii de țărani muncitori, care au adus cu ei o suprafață de 30,50 ha. Drumul țăranilor muncitori din comuna Mărgăritești este drumul fericirii, este drumul belșugului, așa cum arată de fapt însăși denumirea cooperativei agricole de producție. Se durează stavilă Prodilei și Un baraj cu volumul de 47.500 m.c. pămint se ridică sta­vilă împotriva Prodilei.­­ Barajul de pămint — cel mai mare de acest gen­^din țară, are înălțimea de 12,40 m. ți o lungime la creastă de 156,20 m. Badea Mitru stă și privește și parcă tot nu-i vine să creadă ochilor. In valea Prodilei au so­sit mașini puternice, care au și început să scormonească pămân­tul. Prin satul Livezi, raionul Cra­iova și localitățile învecinate vestea s-a răspîndit cu iuțeala fulgerului, s-a început construc­ția unui baraj natural pentru a­­menajarea pîrîului Prodila cu loc de atenuare. In acest fel se va pune stavilă în calea inunda­țiilor, uneori destul de frecvente, care au dus la degradarea căi­lor de comunicație chiar și în transporturile feroviare. Pe baza unui proiect al I.P.A.C.H.—București, construc­torii întreprinderii nr. 6 Con­­strucții-montaj Craiova au por­nit să dureze pe valea pîrîului Prodila un baraj de pămînt, ba­raj care are un volum de 47.500 m.c. Lucrarea cuprinde barajul propriu-zis care se compune din­­tr-un miez de pămînt argilos îmbrăcat în pămînt vegetal cu înălțimea maximă de 12,40 m. și lungimea la creastă de 156,20 m.; golirea de fund, in­clusiv disipatorul de energie cu o lungime de 50 m. și cu un de­bit maxim de 16 m.c./secundă și un descărcător de suprafață, ca­re îndeplinește rolul de supra­­plin al lacului ce se va forma în spatele barajului. Dornici să execute lucrarea în cele mai bune condiții, har­nicii constructori au pornit cu mult avînt întrecerea. Barajul se execută în întregime mecani­zat, din pămînt săpat cu scre­­pete și împrăștiat cu buldozerul, compactîndu-se ulterior cu cilin­dri „picior de oaie“ și cilindri compresori. De remarcat este faptul că, la ieșirea din conducta care are diametrul de 1,70 m, energia apei este micșorată prin trece­rea peste un prag format din nouă dinți așezați pe două rîn­­duri. In condițiile viiturilor excep­ționale, apele din lacul de acu­mulare se scurg în valea Prodi­lei, trecînd printr-un canal așe­zat pe coastă, fără să deverseze peste creasta barajului. In acest mod, barajul este ferit de dis­trugere, chiar dacă golirea de fund nu funcționează în bune condiții. Lucrările se desfășoară cu multă intensitate, harnicii con­structori fiind hotărîți să ridice barajul în cele mai bune condiții. In felul acesta, valea Prodilei va fi ferită de inundații, va de­veni tot mai rodnică,­ spre bi­nele și fericirea oamenilor. G. FLOREA Lucrările de întrețin­ere a culturilor în atenția colectiviștilor îndrumați și mobilizați de comuniști, colectiviștii din comuna Mirșani, raio­nul Gura Jiului, participă cu toții la muncile de întreținere a culturilor. Fiind hotărîți ca anul acesta să obțină pro­ducții mari La hectar, ei acordă toată atenția acestor lucrări. Pină in prezent colectiviștii din Mir­șani au efectuat cite două prașile pe cele 170 hectare cultivate cu floarea­­soarelui și pe cele ISO hectare cultivate cu sfeclă de zahăr. De asemenea, in nu­mai trei zile ei au executat și praștia /­a pe cele 2100 ha. cultivate cu porumb. Paralel cu lucrările de întreținere a cultu­rilor, colectiviștii din Mirșani au pregătit în cele mai bune condiții terenurile pen­tru cultura orezului și a tutunului. Zilele acestea ei au terminat plantarea celor 240 ha. cu tutun și insămînțatul celor 202 hectare cu orez, culturi care le vor aduce mari venituri bănești. In executarea lucrărilor agricole de pină acum s-au evidențiat colectiviștii: Constantin Grecu, Gheorghe Gugu, Du­mitru Păstae, Vasile Floricel, Florica Ionescu și alții. IUJ G. LIȚU / coresp. Execută polenizarea suplimentară artificială la secară Pe terenurile întovărășirilor agri­cole din comunele Marocinul de Sus, Dobrotești, Apele Vii și Amărăștii de Jos din raionul Caracal, un loc de seamă îl ocupă culturile de secară. In acest an, pe teritoriul acestor co­­mune, secara ocupă o suprafață de peste 990 hectare. Peste tot, această cultură a fost grăpată in primăvară și privită de buruieni la timp, lucru ce a permis dezvoltarea plantelor. Vă­­zind că secara a înflorit, întovărășiți­ din aceste comune, îndrumați de către tehnicienii agronomi, au pornit să e­­xecute polenizarea suplimentară arti­ficială. Organizați pe echipe, membrii în­tovărășirilor agricole­­,1907” și „Vic­toria” din comuna Ma­rtinul de Sus au polenizat suplimentar în numai două zile secara de pe o suprafață de 310 ha. Asemenea lor, întovărășiți­ din com­una Dobrotești au executat a­­ceastă lucrare pe o suprafață de 175 hectare, iar cei din­ comuna Amărăștii de Jos pe 104 hectare. In întreg ra­ionul, polenizarea suplimentară arti­ficială la secară a fost executată pe o suprafață de 719 hectare. EUSTAȚIU POPESCU coresp. Succesele colectivului de artiști al Teatrului de păpuși din Plovdiv Colectivul de artiști al Teatrului de păpuși din orașul Plovdiv (R.P. Bul­garia) care întoarce vizita colegilor din Craiova, vizită pe care aceștia le-au făcut-o In toamna anului trecut, a întreprins un turneu în regiunea noastră. Spectacolele prezentate de solii artei din orașul de pe malurile Mariței, a­­rată gradul de dezvoltare la care a ajuns acest gen de artă în Repu­blica Populară Bulgaria. Teatrul de păpuși din Plovdiv a înscris în repertoriu piese ce se a­­dresează spectatorilor mici și mari, având ca scop educarea omului. Din­tre acestea au fost prezentate „Po­vestea timpului pierdut“ de E. Sch­wartz și „Motanul și iepurele“ de G. Landau, care s-au bucurat de apre­cierea unanimă a spectatorilor. Marele merit al regizorului Gheor­­ghi Costov este că a făcut din co­lectivul de păpușari artiști care lucrea­ză creator la Studiul pieselor și in­terpretarea rolurilor. S-a remarcat in mod deosebit. In interpretare și minuire, Blaga Coeva in rolul lui Pelea — personajul prin­cipal al piesei „Povestea timpului pierdut". O contribuție deosebită la succesul spectacolului au adus actorii Krum Kovacev și Boris Drancev în „vrăji­tori", iar Vera Mitreva a făcut o com­poziție de o reală valoare. Deși vitregit de replici, in rolul Va­­sia, s-a remarcat artista mînuitoare Maria Iancova, care și-a creat prin mișcare un personaj bine conturat. Aceasta dovedește că și in teatrul de păpuși ca și in teatrul mare nu există roluri mici și roluri mari. Pictorul scenograf Boris Ahciischi a întregit în mod armonios spectacolul. Lumina la spectacolul „Povestea tim­pului pierdut" de E. Schwartz rea­lizată de Demirdjn­ski a valorificat cu succes munca pictorului scenograf și a modelatorului de păpuși creind o atmosferă adecvată fiecărui tablou. O adevărată surpriză, făcută ațci colectivului nostru, cât și publicului a fost piesa „Motanul și iepurele" de G. Landau, aceasta pentru faptul că personajele principale au interpretat in limba romina, farmecul ce se desprinde din acest text dovedește dragostea ce a stat la baza acestui real efort. Regia este semnată de ac­tori fruntași ai teatrului: Boris Dran­­cea și Maria Iancova. Ca minuire și interpretare s-au re­marcat actorii minuitori: Lica An­­ghelova și Blaga Coeva în rolul iepu­rașului — prima aducind multă căl­dură in interpretare, iar a două multă vioiciune.­ In rolul ursului s-a relevat actorul Krum Kovacev, atit prin in­terpretare, cit și prin măiestria mi­nuni foarte dificile a unei păpuși pe cap. În rolul găinii, Vera Mitrev a găsit soluții scenice expresive, facind­­ ca personajul să fie veridic și foarte convingător; îmbinarea armonioasă a muzicii cu replica rostită a condi­ționat buna calitate a spectacolului. Reîntoarcerea vizitei noastre, de că­tre colectivul de păpușari din Plovdiv, a întregit schimbul de experiență intre cele două teatre. Prietenia sinceră ce s-a legat intre colectivele noastre va forma temelia viitoarelor schimburi de experiență și păreri, in vederea ridicării pe o treaptă și mai inaltă a artei interpretative. DIDINA DAVIDESCU actor mînuitor la Teatrul de păpuși ‘ Craiova Conducători al partidului și statului au vizitat uzina „Electroputere“

Next