Inainte, iunie 1959 (Anul 16, nr. 4441-4465)
1959-06-02 / nr. 4441
Proletari din toate țările, unifi-văj ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.H. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL CRAIOVA Leu cu leu — patriei milioane Reducerea prețului de cost — cale sigură de realizare a acumulărilor socialiste Sub conducerea înțaleaptă a partidului, oamenii muncii din patria noastră reușesc să obțină realizări deosebit de importante în ceea ce privește industrializarea țării. Experiența de pînă acum a demonstrat că înfăptuirea planului de dezvoltare a industriei, agriculturii și transporturilor, îndeplinirea programului de construcții civile și industriale în cursul celui de-al doilea plan cincinal sunt pe deplin posibile în condițiile unei creșteri inseminate a nivelului tehnicii și ale ridicării dinamicii productivității muncii, izvor principal al reproducției socialiste lărgite și al acumulării socialiste, baza ridicării necontenite a nivelului de trai. Stabilind sarcinile actuale în lupta pentru un volum sporit de acumulări socialiste, plenara C.C. al P.M.R. din noiembrie 1958 a arătat printre altele că reducerea prețului de cost cu un procent în industrie, transporturi și construcții echivalează cu o economie de circa 570 de milioane de lei. Pornind să înfăptuiască sarcinile mărețe trasate de către partid, muncitorii, tehnicienii și inginerii din regiunea noastră au reușit în acest an să valorifice cu mai mult succes experiența acumulată in perioada care a trecut din cel de al II-lea plan cincinal, în ceea ce privește descoperirea rezervelor interne în vederea reducerii prețului de cost. Constructorii de mașini de la uzinele „Electroputere” și ,,„ Noiembrie”, Craiova au reușit să folosească mai economicos materia pitimă și materialele. Ca urmare, de a începutul anului, ei au realizat economii peste plan în valoare de circa 1.000.000 lei. Chemarea colectivelor celor 8 întreprinderi din Capitală de a se realiza cu mai multe economii în producție, a oferit un prilej minunat pentru analizarea felului cum sînt folosite capacitățile de producție, spațiile și suprafețele industriale, rezervele interne etc. Recent, de la fabrica Ceramica Mofteni a sosit la redacția ziarului nostru o scrisoare în care se arată: „In lupta pentru Înfăptuirea sarcinilor de seamă trasate de către partid în domeniul sporirii producției materialelor de construcții, colectivul fabricii noastre Își realizează planul la toți indicii. Consfătuirile de producție care se țin cu regularitate ne-au dat prilejul să descoperim noi rezerve interne ale fabricii, reușind in acest fel să realizăm importante economii. Astfel, in luna aprilie noi am redus prețul de cost, realizînd o economie de 99.000 lei, din care 55.000 lei peste plan. De la începutul anului și pină în prezent au fost realizate economii in valoare de 187.000 lei, depășindu-ne angajamentul luat cu 62.000 lei. Față de aceste rezultate frumoase, noi ne angajăm să descoperim noi resurse care să asigure sporirea continuă a volumui de benefii”. De asemenea la întreprinderea de transport țiței prin conducte, organizația de partid a privit cu mai mult interes subordonarea muncii politice de masă rezolvării problemelor producției. Marea masă de muncitori și tehnicieni din întreprindere a fost atrasă în mai largă măsură in lupta pentru a trimite rafinăriilor țiței mai mult, fără impurități și la un preț de cost cit mai scăzut. Aceasta a permis eliminarea pierderilor de țiței și gazul nu și realizarea unei economii in valoare de 54.816 lei numai într-o singură lună. Prin reducerea consumului de abur, ca urmare a unei organizări mai bune, s-a obținut o economie în valoare de 52.000 lei, iar prin eliminarea pierderilor de energie electrică s-a realizat un beneficiu de 18.331 lei. Preocupările concrete în domeniul reducerii prețului de cost s-au soldat ,Cu rezultate mulțumitoare. Materializate in cifre, economiile obținute în primele cinci luni ale anului se ridică la circa 250.000 lei. Deși s-a constatat și verificat în practică posibilitatea îndeplinirii sistematice a angajamentelor luate in ceea ce privește reducerea prețului de cost, totuși, aceasta n-a devenit o preocupare permanentă a organelor de partid și sindicale, a conducerilor tehnico-administrative dintr-o serie de ramuri de activitate. De pildă, dacă în primul trimestru al anului, colectivul Direcției regionale C.F.R. Craiova (director regional tov. Filip Cone) realizase «♦momii peste plan în valoare de circa 700.000 lei, în cursul lunii aprilie unitățile feroviare au lucrat defectuos. Ceea ce au obținut in trei luni de zile ca beneficii au pierdut intr-o singură lună. Mai mult, bilanțul încheiat a fost nesatisfâcător, înregistrînd pierderi în valoare de peste 300.000 lei. Această stare de lucruri n-a dat de gîndit organelor de conducere din acest sector pentru a lua atitudine hotărîtă împotriva celor care nu luptă pentru a transforma criteriul economic intr-un criteriu conducător al activității de fiecare zi. Lipsuri asemănătoare există și în cadrul șantierelor și schelelor petrolifere. Deși în aceste sectoare s-au efectuat o serie de studii, care au scos la iveală rezerve inepuizabile în acțiunea de reducere a prețului de cost, totuși, conducerile celor două trusturi — de foraj (director tov. I. Stuparu) și extracție (director tov. C. Moise), n-au urmărit ca măsurile luate să fie aplicate în practică. Aceasta face ca, după patru luni de zile, Schela de extracție Rășina (director N. Vătău) și întreprinderea de foraj de la Rășina (director L. Măciucă) să înregistreze pierderi însemnate. Și în ramura industriei bunurilor de larg consum s-a observat tendința de a conduce treburile producției la general, fără a se acorda atenția cuvenită folosirii ca simț de răspundere a capacităților de producție. (Continuare în pag. 2-a) ANUL XV NR. 4441 MARȚI 2 IUNIE 1959 4 pag. 20 bani T 100.000 km. parcurși fără reparații capitale In ziua de 29 mai, pe poarta întreprinderii de transporturi foraj Bilteni pleca către Atelierele de reparații auto Cimpina Pobeda ,nr. 106 Cv. Multe mijloace de transport din această întreprindere au fost trimise pentru reparații capitale, însă nu toate parcurseseră înainte ,de aceasta un așa tare număr de km. De obicei, conducătorii auto se despart cu greu de mașinile cu care au lucrat. Șoferul Virgil Gorjan parcursese cu mașina sa 100.000 km, fără reparații capitale. In rîndul șoferilor întreprinderii această inițiativă s-a răspîndit încă de minut, ea fiind aplicată și de Virgil Corlan. Ingrijindu-și bine mașina, el a reușit ca în condițiile specifice muncii din schelă să parcurgă distanța de 100.000 km, fără reparații. La începutul lunii aprilie, în fața comisei tehnice, acest șofer s-a angajat să parcurgă distanța amintită. Și s-a ținut de cuvînt. i ng. ION TUDORESCU coresp. Crește numărul de inovații și raționalizări (De la subredacția noastră voluntară). Preocuparea muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor pentru îmbunătățirea continuă a procesului de producție, se vede tot mai mult prin creșterea numărului de inovații și raționalizări. De la începutul anului și pînă în prezent, la cabinetul tehnic al Depoului C.F.R. Craiova s-a introdus un număr de 56 propuneri de inovații. Dintre acestea 15 au fost aplicate în producția, iar 30 sînt in curs de experimentare. Celelalte inovații au fost respinse ca neprezentînd un interes deosebit pentru îmbunătățirea condițiilor de muneă, pentru creșterea productivității muncii și reducerea prețului de cost. Printre inovațiile aplicate în producție se numără și cea a maistrului Petre Pripas. Această inovație constă dintr-o presă hidraulică pentru depresarea buchetelor din ramele cuzineților de bielă. Pe lângă economia ce o aduce, această inovație contribuie la ușurarea muncii fizice. Aceleași avantaje le prezintă și celelalte inovații și raționalizări aplicate în producție. M. BARBU însemnări dintr-o cooperativă agricolă de producție Sfatul cooperatorilor din Mărgăritești Sala de clasă a școlii elementare din comuna Mărgăritești, raionul Balș, devenise neincăpătoare pentru membrii cooperativei agricole de producție „Drumul belșugului”. Toți cooperatorii s-au strâns în ziua aceea la sfat, mai ales că, pe lângă prezentarea dării de seamă privind activitatea consiliului de conducere in campania agricolă de primăvară, cooperativa agricolă de producție avea să primească noi familii. Adunarea generală și-a început lucrările. Tov. Petre Ncșcu, președintele consiliului de conducere a început a expune darea de seamă. Un fapt obișnuit. De la Început, darea de seamă a arătat că, deși Înființată în vara anului 1957, cooperativa agricolă de producție din Mărgăritești s-a dezvoltat continuu. De la 38 familii care au fost la Început, C.A.P. „Drumul belșugului” Mărgăritești numără acum 151 familii, care muncesc laolaltă o suprafață de 330,53 ha. Darea de seamă a scos în evidență și felul cum s-a Înfăptuit planul de producție în campania muncilor agricole de primăvară. In această campanie, cooperatorii din Mărgăritești au insămințat cu porumb 146 ha., au extins cultura florii-soarelui la 18 ha. și au introdus în cultură noi plante agricole ca: ovăzul, sorgul, cartofii etc. De asemenea, planul de producție în sectorul zootehnic s-a înfăptuit de bună parte,cooperatorii procurînd în primăvara acestui an un număr de 10 vaci de lapte, 12 viței, 68 oi și numeroase alte animale de producție, care au mărit mult ferma de animale a cooperativei In prezent, cooperativa crește un număr de 33 bovine, 374 ovine și 27 capete porcine. Potrivit cu îndeplinirea planului de producție, a început să prindă viață și planul de venituri al cooperativei. Pină la data de 31 mai al., veniturile bănești ale cooperativei au fost de 50.330 lei, cea mai mare parte a veniturilor fiind realizate din sectorul plantelor de cîmp. Flanul cu care au muncit cooperatorii pentru efectuarea la timp a însămînțărilor de primăvară, precum și a lucrărilor de întreținere a culturilor, a făcut ca în prezent toate muncile să fie la zi. Cooperatorii din Mărgăritești au privit și secărit cele 145 ha. cultivate cu grîu de toamnă, au efectuat două prașile pe cele 18 ha. cultivate cu floarea-soarelui și au aplicat prima prașilă la porumb pe o suprafață de 146 ha. In grădina de zarzavat s-au plantat legume pe o suprafață de 1,87 ha. Culturile de legume au fost întreținute la timp, fiind executat și primul irigat. In fișele de evidență a zilelor-muncă apar tot mai multe nume de fruntași. Cooperatorii: Marin Cruceanu, Nicolae Dqzescu, Tudor Murărețu, Vasile Gheorghe, Nicolae Anuța și alții au fost nelipsiți de la muncile agricole din primăvara acestui an. In adunarea generală, cooperatorii au criticat aspru pe unii membri care nu depun interes in efectuarea unor lucrări de calitate. Astfel, unii cooperatori ca: Maria Popescu, Elena Popescu, Gheorghe Dumitrașcu, Elena Văduva, Constanța Firdța și Jana Lângă au prășit parcele de porumb încredințate pentru întreținere mai mult de mîntuială, fapt ce a determinat consiliul de conducere să ia măsuri de refacere a lucrării, fără a se mai acorda zilemuncă. Adunarea generală a cooperatorilor a dezbătut și unele probleme legate de întărirea spiritului de răspundere față de avutul obștesc și de pregătirea campaniei de recoltare. SE PRIMESC NOI MEMBRI In partea doua a adunării generale, cooperatorii din Mărgăritești au trecut să discute cererile unor noi familii de țărani muncitori care au cerut să fie primite în cooperativa agricolă de producție. Prima cerere supusă discuțiilor și aprobării a fost a Elisabetei Pirru. De pe cele 1,38 ha, pe care le posedă, niciodată ea nu a recoltat atîtea produse cit să-i ajungă pentru nevoile de trai. Acum, cînd a stat de vorbă cu cooperatorii despre felul cum se muncește în cooperativă și cum trăiesc ei, și-a dat seama că singurul drum pe care trebuie să apuce nu este decit acesta. Elisabeta Pirru s-a convins de rodnicia pămîntului muncii în comun și cu mijloace mecanizate, deoarece în nenumărate rinduri a vizitat culturile de grîu, de porumb și floarea-soarelui ale cooperatorilor. Anul trecut de pildă, cooperatorii din Mărgăritești au recoltat cu 700 kg. grîu și cu 330 kg. porumb la hectar mai mult decit țăranii muncitori cu gospodării individuale, înscrierea Elisabetei Pirvu in cooperativa agricolă de producție era deci bine întemeiată. La fel ca ea au procedat și AIexandrina Fieraru, Floarea Nicola Gheorghe Baronescu, Elena Teodosescu, Dumitru Ene, Maria Ionescu, Mihai Grigore și alții care prin aprobarea adunării generale din 31 mai a.c. au devenit membri cooperatori. Cooperativa agricolă de producție >„Drumul belșugului” a primit în această adunare generală un număr de 15 familii de țărani muncitori, care au adus cu ei o suprafață de 30,50 ha. Drumul țăranilor muncitori din comuna Mărgăritești este drumul fericirii, este drumul belșugului, așa cum arată de fapt însăși denumirea cooperativei agricole de producție. Se durează stavilă Prodilei și Un baraj cu volumul de 47.500 m.c. pămint se ridică stavilă împotriva Prodilei. Barajul de pămint — cel mai mare de acest gen^din țară, are înălțimea de 12,40 m. ți o lungime la creastă de 156,20 m. Badea Mitru stă și privește și parcă tot nu-i vine să creadă ochilor. In valea Prodilei au sosit mașini puternice, care au și început să scormonească pământul. Prin satul Livezi, raionul Craiova și localitățile învecinate vestea s-a răspîndit cu iuțeala fulgerului, s-a început construcția unui baraj natural pentru amenajarea pîrîului Prodila cu loc de atenuare. In acest fel se va pune stavilă în calea inundațiilor, uneori destul de frecvente, care au dus la degradarea căilor de comunicație chiar și în transporturile feroviare. Pe baza unui proiect al I.P.A.C.H.—București, constructorii întreprinderii nr. 6 Construcții-montaj Craiova au pornit să dureze pe valea pîrîului Prodila un baraj de pămînt, baraj care are un volum de 47.500 m.c. Lucrarea cuprinde barajul propriu-zis care se compune dintr-un miez de pămînt argilos îmbrăcat în pămînt vegetal cu înălțimea maximă de 12,40 m. și lungimea la creastă de 156,20 m.; golirea de fund, inclusiv disipatorul de energie cu o lungime de 50 m. și cu un debit maxim de 16 m.c./secundă și un descărcător de suprafață, care îndeplinește rolul de supraplin al lacului ce se va forma în spatele barajului. Dornici să execute lucrarea în cele mai bune condiții, harnicii constructori au pornit cu mult avînt întrecerea. Barajul se execută în întregime mecanizat, din pămînt săpat cu screpete și împrăștiat cu buldozerul, compactîndu-se ulterior cu cilindri „picior de oaie“ și cilindri compresori. De remarcat este faptul că, la ieșirea din conducta care are diametrul de 1,70 m, energia apei este micșorată prin trecerea peste un prag format din nouă dinți așezați pe două rînduri. In condițiile viiturilor excepționale, apele din lacul de acumulare se scurg în valea Prodilei, trecînd printr-un canal așezat pe coastă, fără să deverseze peste creasta barajului. In acest mod, barajul este ferit de distrugere, chiar dacă golirea de fund nu funcționează în bune condiții. Lucrările se desfășoară cu multă intensitate, harnicii constructori fiind hotărîți să ridice barajul în cele mai bune condiții. In felul acesta, valea Prodilei va fi ferită de inundații, va deveni tot mai rodnică, spre binele și fericirea oamenilor. G. FLOREA Lucrările de întreținere a culturilor în atenția colectiviștilor îndrumați și mobilizați de comuniști, colectiviștii din comuna Mirșani, raionul Gura Jiului, participă cu toții la muncile de întreținere a culturilor. Fiind hotărîți ca anul acesta să obțină producții mari La hectar, ei acordă toată atenția acestor lucrări. Pină in prezent colectiviștii din Mirșani au efectuat cite două prașile pe cele 170 hectare cultivate cu floareasoarelui și pe cele ISO hectare cultivate cu sfeclă de zahăr. De asemenea, in numai trei zile ei au executat și praștia /a pe cele 2100 ha. cultivate cu porumb. Paralel cu lucrările de întreținere a culturilor, colectiviștii din Mirșani au pregătit în cele mai bune condiții terenurile pentru cultura orezului și a tutunului. Zilele acestea ei au terminat plantarea celor 240 ha. cu tutun și insămînțatul celor 202 hectare cu orez, culturi care le vor aduce mari venituri bănești. In executarea lucrărilor agricole de pină acum s-au evidențiat colectiviștii: Constantin Grecu, Gheorghe Gugu, Dumitru Păstae, Vasile Floricel, Florica Ionescu și alții. IUJ G. LIȚU / coresp. Execută polenizarea suplimentară artificială la secară Pe terenurile întovărășirilor agricole din comunele Marocinul de Sus, Dobrotești, Apele Vii și Amărăștii de Jos din raionul Caracal, un loc de seamă îl ocupă culturile de secară. In acest an, pe teritoriul acestor comune, secara ocupă o suprafață de peste 990 hectare. Peste tot, această cultură a fost grăpată in primăvară și privită de buruieni la timp, lucru ce a permis dezvoltarea plantelor. Văzind că secara a înflorit, întovărășiți din aceste comune, îndrumați de către tehnicienii agronomi, au pornit să execute polenizarea suplimentară artificială. Organizați pe echipe, membrii întovărășirilor agricole,1907” și „Victoria” din comuna Martinul de Sus au polenizat suplimentar în numai două zile secara de pe o suprafață de 310 ha. Asemenea lor, întovărășiți din comuna Dobrotești au executat această lucrare pe o suprafață de 175 hectare, iar cei din comuna Amărăștii de Jos pe 104 hectare. In întreg raionul, polenizarea suplimentară artificială la secară a fost executată pe o suprafață de 719 hectare. EUSTAȚIU POPESCU coresp. Succesele colectivului de artiști al Teatrului de păpuși din Plovdiv Colectivul de artiști al Teatrului de păpuși din orașul Plovdiv (R.P. Bulgaria) care întoarce vizita colegilor din Craiova, vizită pe care aceștia le-au făcut-o In toamna anului trecut, a întreprins un turneu în regiunea noastră. Spectacolele prezentate de solii artei din orașul de pe malurile Mariței, arată gradul de dezvoltare la care a ajuns acest gen de artă în Republica Populară Bulgaria. Teatrul de păpuși din Plovdiv a înscris în repertoriu piese ce se adresează spectatorilor mici și mari, având ca scop educarea omului. Dintre acestea au fost prezentate „Povestea timpului pierdut“ de E. Schwartz și „Motanul și iepurele“ de G. Landau, care s-au bucurat de aprecierea unanimă a spectatorilor. Marele merit al regizorului Gheorghi Costov este că a făcut din colectivul de păpușari artiști care lucrează creator la Studiul pieselor și interpretarea rolurilor. S-a remarcat in mod deosebit. In interpretare și minuire, Blaga Coeva in rolul lui Pelea — personajul principal al piesei „Povestea timpului pierdut". O contribuție deosebită la succesul spectacolului au adus actorii Krum Kovacev și Boris Drancev în „vrăjitori", iar Vera Mitreva a făcut o compoziție de o reală valoare. Deși vitregit de replici, in rolul Vasia, s-a remarcat artista mînuitoare Maria Iancova, care și-a creat prin mișcare un personaj bine conturat. Aceasta dovedește că și in teatrul de păpuși ca și in teatrul mare nu există roluri mici și roluri mari. Pictorul scenograf Boris Ahciischi a întregit în mod armonios spectacolul. Lumina la spectacolul „Povestea timpului pierdut" de E. Schwartz realizată de Demirdjnski a valorificat cu succes munca pictorului scenograf și a modelatorului de păpuși creind o atmosferă adecvată fiecărui tablou. O adevărată surpriză, făcută ațci colectivului nostru, cât și publicului a fost piesa „Motanul și iepurele" de G. Landau, aceasta pentru faptul că personajele principale au interpretat in limba romina, farmecul ce se desprinde din acest text dovedește dragostea ce a stat la baza acestui real efort. Regia este semnată de actori fruntași ai teatrului: Boris Drancea și Maria Iancova. Ca minuire și interpretare s-au remarcat actorii minuitori: Lica Anghelova și Blaga Coeva în rolul iepurașului — prima aducind multă căldură in interpretare, iar a două multă vioiciune. In rolul ursului s-a relevat actorul Krum Kovacev, atit prin interpretare, cit și prin măiestria minuni foarte dificile a unei păpuși pe cap. În rolul găinii, Vera Mitrev a găsit soluții scenice expresive, facind ca personajul să fie veridic și foarte convingător; îmbinarea armonioasă a muzicii cu replica rostită a condiționat buna calitate a spectacolului. Reîntoarcerea vizitei noastre, de către colectivul de păpușari din Plovdiv, a întregit schimbul de experiență intre cele două teatre. Prietenia sinceră ce s-a legat intre colectivele noastre va forma temelia viitoarelor schimburi de experiență și păreri, in vederea ridicării pe o treaptă și mai inaltă a artei interpretative. DIDINA DAVIDESCU actor mînuitor la Teatrul de păpuși ‘ Craiova Conducători al partidului și statului au vizitat uzina „Electroputere“