Inainte, noiembrie 1959 (Anul 16, nr. 4571-4595)
1959-11-01 / nr. 4571
Í Cb Q3 Proletari din toate firile. uni||.v8^ ORGAn Al. COMITETULUI REGIONAL ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL CUIOVA Ce e nou pe ogoarele Toate cele 40 e. A. £. din regiunea noastră au terminat insămînțărila Se intensifică arăturile adinei de toamnă Vestea este îmbucurătoare Muncitorii, tehnicienii și inginerii celor 40 G.A.&. din regiunea noastră au terminat cu succes insămlnțările de toamnă. -------------------- In comparație cu anul trecut, G.A.S. din regiunea ■ noastră au însămânțat cu gri și secară mai mult cu 11.000 ha. Este de remarcat faptul că 85 la sută din suprafața însămânțată cu gria a fost cultivată cu cele mai bune premergătoare, care asigură o recoltă sporită și în anul viitor. De asemenea, soiurile locale de grîu au fost înlocuite cu soiuri cu o înaltă productivitate. Soiurile de grîu Cenad 117, Odvoș 241 și A. 15 ocupă în prezent o suprafață de numai 5.620 ha., pe aâtă vreme soiurile de o înaltă productivitate ocupă 35.560 ha., cea mari mare suprafață fiind însămințată cu soiul de grîu Bulgaria 301. In 10 raioane s-au terminat insămințările du-și intensifi dinoamenii eforturile, muncii de pe ogoarele regiunii noastre au obținut in ultimele zile succese tot mai mari la insămințările de toamnă. Pînă în seara zilei de 31 octombrie a.c. într-un număr de 10 raioane s-au terminat insămințările. Fruntașe sînt raioanele: Cujmir, Gura Jiului, Balș, Strehăia, Baia de Aramă, Filiași, Gilort, C1tețu, Tg. Jiu și Tr. Severin. In alte 5 raioane: Amaradia, Caracal, Corabia, Craiova și Vînju Mare insămințările se apropie de sfirșit avind realizat planul însămînțărilor de toamnă in procent de 98—99 la sută. Pentru a pune baze solide obținerii unei recolte bogate la culturile prășitoare, oamenii muncii de pe ogoarele regiunii Craiova au intensificat în ultimele zile și ritmul arăturilor adînci de toamnă. Pînă în seara zilei de 31 octombrie a.c. au fost arate 270.317 ha., fruntașe fiind raioanele: Cujmir, Amaradia, Băilești și Calafat unde planul arăturilor adinei de toamnă a fost îndeplinit in proporție, de 80—95 la sută. Fertilizează solul Obținerea altei recolte bogate la toate culturile este legată și de fertilizarea solului. In regiunea noastră au fost îngrășate cu gunoi de grajd 27.079 ha. și cu îngrășăminte chimice 14.352 ha. numai pentru cultura griului. Pentru cultura plantelor prășitoare s-au administrat in sol, o dată cu arăturile adinci de toamnă, 413.489 tone gunoi de grajd pe o suprafață de 26.767 ha, și 898 tone îngrășăminte chimice pe o suprafață de 4.138 ha. ANUL XVI Nr. 4571 DUMINICĂ I 1 I NOIEMBRIE tm “ 4 pag. 20 bani Ieri a început cel de-al V-lea Congres al A.R.L U.S. Sîmbătă dimineața, la Palatul Marii Adunări Naționale s-au deschis lucrările celui de-al V-lea Congres al Asociației Romîne Pentru Legături de Prietenie cu Uniunea Sovietică — A.R.L.U.S. La lucrări iau parte delegații aleși în adunările ce au avut loc în capitală și în toate centrele regionale din țară — muncitori fruntași care aplică și răspîndesc metodele înaintate de muncă sovietice, inovatori și raționalizatori din fabrici, uzine, mine, fruntași ai recoltelor bogate, academicieni și alți oameni de știință, artă și cultură, profesori și învățători, activiști ai A.R.L.U.S.-ului care s-au distins în muncă pe tărîmul întăririi prieteniei romîno-sovietice. Participanții la Congres au întîmpinat cu puternice aplauze pe tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Gheorghe Apostol, Constantin Pîrvulescu. In sală se află numeroși invitați — membri ai C. C. al P.M.R., ai guvernului și Prezidiului Marii Adunări Naționale, conducători ai instituțiilor centrale și ai organizațiilor obștești, ziariști romîni și corespondenți ai presei străine. Sînt de asemenea, prezenți membrii delegației Asociației de Prietenie Sovieto-Romîne în frunte cu E. I. Afanasenko, președintele Asociației, ministrul Invățămîntului al R.S.F.S.R., precum și A. A. Epișev ambasadorul U.R.S.S., la București și membri ai ambasadei sovietice. Cuvîntul de deschidere a Congresului a fost rostit de acad. Ilie Murgulescu, vicepreședinte al Consiliului General A.R.L.U.S. Congresul a adoptat în unanimitate următoarea ordine de zi: 1. Darea de seamă a Consiliului General A.R.L.U.S. cu privire la activitatea desfășurată între cele două congrese ; 2. Alegerea noului Consiliu General A.R.L.U.S. Intrîndu-se în ordinea de zi a lucrărilor Congresului, a luat cuvîntul acad. Petre Constantinescu Iași vicepreședinte al Consiliului General A.R.L.U.S., care a prezentat darea de seamă. In numele delegației pe care o conduce, E. I. Afanasenko a adresat congresului un călduros cuvînt de salut. Totodată conducătorul delegației sovietice a transmis celui de-al V-lea Congres al A.R.S.U.S.-ului un mesaj adresat de Prezidiul Uniunii Asociațiilor Sovietice de Prietenie și Relații Culturale cu țările străine și de conducerea Asociației de Prietenie Sovieto-Romînă. Cuvîntarea conducătorului delegației sovietice și mesajul pe care l-a transmis au fost primite cu puternice și îndelungate aplaude. După pauză, lucrările Congresului au continuat sub președinția acad. Cezar Petrescu, care a dat citire salutului adresat Congresului de acad. C. I. Partion, președintele A.R.L.l.S. Textul salutului a fost primit cu multă căldură de participanții la Congres. Au primit steagul roșu de sector fruntaș (De la subredacția noastră ▼•Imitară). La uzina de mașini și unelte agricole „7 Noiembrie” Craiova a devenit o tradiție de a se atribui «tea» gul roșu de sector fruntaș colectivului care obține cele mai buna rezultate in întreerea socialistă. Pe trimestrul III al acestui an, colectivul sectorului nr. 2 prelucrător a reușit să realizeze planul lună de lună cu o zi—două înainte de termen, iar la cîteva repera chiar cu S—6 zile. De asemenea, harnicul colectiv al acestui sector condus de tînărul inginer Constantin Crăciun, folosind procedeul de trasat combinat și respectînd normele tehnice de consum specific a reușit ca pe trimestrul III să economisească 35.000 kg. de oțel laminat. încurajat de succesele obținute pe trimestrul III, cblectivul acestui sector a pornit cu mai mare avânt 'Întrecerea, astfel că pe primele două decade din luna octombrie a obținut o depășire a prevederilor de plan de 12 la sută. In această muncă susținută s-au evidențiat în mod deosebit comuniștii Ștefan Dumitrescu, Ion Kinzel, Constantin Mazilu, Dumitru Stanciu și alții. Pentru frumoasele realizări obținute de sectorul II prelucrător pe trimestrul III, zilele acestea în cadrul consfătuirii de producție harnicul colectiv a primit intr-o atmosferă entuziastă, steagul roșu de sector fruntaș. MATEI FLOREA Reportajul nostru j 0 familie de pe strada fără nume Ca de altfel în toate orașele și chiar în satele din țara noastră, la Craiova se construiește mult. Centrul orașului a devenit un vast șantier in care se zidesc blocuri cu sute de apartamente. Dar nici cartierele orașului nu sunt ocolite de constructori. In cartierul uzinei „Electroputere” se înalță astăzi zeci de locuințe individuale pe baza creditelor acordate de stat muncitorilor. Am pășit deunăzi pe trotuarul abia conturat al unei străzi mărginită pe ambele laturi de căsuțele așezate perechi, care zîmbeau vesele trecătoriior, cu petalele purpurii ale mușcatelor din ferestre, cu cenușiul crud al tencuielilor abia ieșite de sub mistrie, sau cu obrățarii dolofani ai copiilor ce se jucau prin curțile încă neimprejmuite. — Ce I stradă’e asta? m-am adresat primului intilnit. — O stradă nouă, fără nume mi-a răspuns trecătorul. Cu vreun an și jumătate in urmă, cel mult doi, pe aici era doar un cimp gol. Acum, își construiesc case muncitorii de la „Electroputere”. Am mulțumit pentru informații și am pornit agale în lungul străzii fără nume, căutîndu-i în gînd unul potrivit Ce-ar fi, mă gîndeam, să-i zică de pildă „Prima locomotivă Diesel electrică”, (știam că se construiește la 7,Electroputere”), ori „Lunik 3”, sau„Calea spre Cosmos”? Căruciorul cu un copilaș ce zîmbea soarelui blind de toamnă, așezat lingă scara unei căsuțe din cele aproape gata, mi-a abătut însă pașii din drum. Am lăsat altora mai competenți alegerea numelui și iată-mă la ușa unui gospodar bine legat, brunet, în vîrstă de vreo 30 de ani. Il cheamă Ion Badea și e matrițer la sculăria uzinei. — Sunt în concediu, mi-a spus el după prezentările de rigoare, și mai trebăluiesc cu un meșter sobar că, de, a cam venit frigul. Dar să intrăm în casă, cu toate că e cam mare deranj pe la noi. Ce să-i faci? — ca intr-o casă nouă... Am intrat înăuntru lăsind-o pe Mariana Badea, în vîrstă de trei luni, să suindă mai departe mingîierilor blinde ale soarelui. Intr-una din camere, meșterul ridicase cam de un stat de om, soba de teracotă. Intr-un colț, se grămădiseră sticlele și borcanele cu conserve făcute de gospodina casei. — In pivniță ne-am apucat să facem ordine, mi-a explicat gazda. Camera în care am intrat era frumos mobilată cu o garnitură studio produsă la cooperativa „Industria lemnului”. Posesorul ei a cumpărat-o cu 5.500 lei, bani „gheață”, strînși lună de lună la C.E.C. Pe studio era un aparat de radio „Orion”, iar intr-o vitrină o mulțime de cărți. M-am apropiat de bibliotecă. Aici se aflau traduceri din literatura sovietică și universală, noi tipărituri din literatura romînă, romane științifico-fantastice și multe cărți ideologice. Printre ele, mai modestă se afla și o cărticică de croitorie, nou-nouță. — Avem o mașină de cusut la fel de nouă, mi-a explicat gazda. Soția vrea să învețe câte ceva. E în producție. Margareta mea a absolvit o școală de surori medicale și un curs de laborantă. Acum e laborantă la un spital. De mică a argăsit pe fostele domenii regale de la Segarcea. După eliberare a lucrat ca femeie de serviciu pe la spital și în timpul ăsta a învățat... — Cu ciștigați pe lună? — După ce plătim la cantină și alte mărim'mari de felul ăsta, ne mai rămîn pentru casă vreo 1.400—1.500 lei. — Ceea ce se vede aici ați cumpărat înainte, sau după majorarea salariilor ? — înainte. Acum am avut alte cheltuieli cu terminarea casei. Din cei 25.000 lei împrumutați de la stat, am cheltuit numai 23.000 lei și cred că ne vom opri aici. Am mai pus noi, ca aport personal, cumi i se spune la bancă, vreo 4.500 lei. Vopseaua pentru tîmplărie, jghiaburile și burlanele, împrejmuirea curții, le vom face tot cu aportul nostru personal., Acum, după mărirea salariilor, reducerea impozitelor și avansarea mea cu o categorie, primim mai mult cu vreo 400 lei ca înainte și ne va fi ușuat să renunțăm la restul împrumutului.’S. * L-am părăsit pe Ion Badea pentru a-i da posibilitatea să meargă la noii săi vecini să Împrumute ultimele zece cărămizi care nu-i ajungeau să termine soba de teracotă. 1 Pornind spre stația de autobuz, am lăsat în urmă o casă fără număr și strada fără nume. O stradă obișnuită, cum nu puține apar pe hărțile orașelor întinerite ale patriei noastre și o tînără familie care ca milioane altele, își soarbe cu nesaț fericirea din mărețele cuceriri dobîndite de poporul nostru sub înțeleaptă conducere a partidului. I I. TIMIȘENI CÎNTECUL ZIDARULUI Nu mi-e sarcina ușoară,' dar de meseria mea,' Ceea ce virtos mă leagă, e că prins -am drag de ea. Cu tovarăși laolaltă, minuiesc a mea mistrie. Mi-a plăcut să urc pe schele, să muncesc la zidărie,' împroșcat de var pe haină, purtînd coif dintr-un jurnal,' Cînd privesc de la-nălțime, mă simt ca un general. Că de-aici, citit-i de mare, -ntreg orașul, lumea toată, Jos la poalele binalei, ca din stea vi se arată. Din beton și cărămidă, peste vechile ruini. Pe care excavatorul le-a stirpit din rădăcini. Unde-a fost șir de cocioabe, pe părăginite locuri. Ridicăm noi edificii, construim mărețe blocuri. Cu unelte la-ndemină, din ce-am prins și-am învățat. Modelez astfel de lucru, mai să zici că e sculptat. Sui treptat pînă la strașini, prn la cuib de rindunică Meșteresc și cînt ,și fluer, merg la sigur, jus... mi-e frică. Nu pot spune câtă viață e pe orice șantier. Cum se-ntrec în munci băieții, fie ploaie, Ca niște giganți se-nvîrt brațele la macarale, Dichisite, încărcate cu belșug de materiale.. Și femeia-acum ia parte cu braț hamic și solid. Nu mai e ca sub Manole să stea ca s-o-ngropi in zid. Sprintenă, -nțeleaptă, știe că nu e o salahoare. Că în era nouă munca are titlu de onoare. Cind e cazul, șefii de pe șantier, se alătură de grup Să urnească bolovanul și strigă și ei, hei rupt Inginerii, arhitecții nu mai sunt ca altădată. Nu se rușinează dacă manevrează o lopată. Cu malaua și cu drișca după ce am tencuit, Te uiți bine la perete și să juri că-i poleit. Vine apoi și zugravul cu văpsele și condeie Să picteze-n joc de raze farmecul din curcubee. Fabrici și uzine,' teatre,' cu același zel clădim. Bunuri pentru generații cu mistria făurim. Cot la cot, umăr la umăr, cu țăria tinereții, iată-am și deschis o poartă spre cetatea frumuseții! Ne-ar fi rodul și mai spornic, pe glob pacea de-ar domni Și-o caldă prietenie intre țări ar înflori. Ce vederi încintătoare pe pămînt ni s-ar deschide, Dacă-am ști că omenirea nu s-ar mai întreucide! EUGEN GONSTANI ! Consumuri specifice reduse, o producție tot mai ridicată Cu cit ne apropiem mai mult de măreața sărbătoare de la 7 Noiembrie, oamenii muncii din toate unitățile industriale sporesc avîntul în întrecerea socialistă, pentru a-și îndeplini înainte de termen angajamentele luate. Gospodărind mai bine rezervele de materii prime și materiale, organizînd munca mai temeinic, muncitorii, tehnicienii și inginerii din fabrici, uzine și de pe f șantiere string leu cu leu spre a da patriei milioane. In întrecerea socialistă pentru cinstirea celei de a 42-a aniversări a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie, membrii colectivelor muncă din industrie studiază și găsesc soluții noi care să ducă la creștererea producției și productivității muncii, la reducerea consumurilor specifice și micșorarea costurilor producției. In acest domeniu iese în evidență mai puternic ca oricînd inițiativa creatoare a maselor, participarea acestora la soluționarea cu mai mult succes a problemelor producției. Bancă spornică pe șantier . Prin reducerea consumurilor specifice s-au realizat economii de 8.000 kg. ciment și 60 m.c. nisip. • La blocul 52 apartamente constructorii folosesc pentru prima oară la fațadă tencuieli cu terasit. Constructorii de pe șantierul bloc 52 apartamente și cinematograful de 800 de locuri din Craiova aparținînd grupului de șantiere nr. 1 al Trustului regional de construcții sînt hotărtți să încheie în cinstea zilei de 7 Noiembrie cel mai bogat bilanț în întrecerea socialistă. In acest scop au fost mobilizate o seamă de rezerve interne care să asigure creșterea continuă a productivității muncii. Ca urmare a acestui fapt, pînă la data de 31 octombrie mai erau de executat zidării și tencuieli la subsol, parter și etajul I în proporție de circa 10 la sută. Printr-o mai bună organizare a întrecerii socialiste, zidarii din echipa condusă de comunistul Dumitru Fojică au reușit ca la etajele II, III și IV să execute zidăria in proporții de 60—80 la sută, iar conform angajamentului colectivului acestei brigăzi — zidăria la etajul IV va fi terminată în zilele de 2—3 noiembrie. Pentru reducerea prețului de cost pe apartament există o preocupare permanentă. Constructorii de pe acest șantier sunt hotărîți să promoveze cu succes inițiativa celor de la Preajba. COSTUL FIECĂRUI APARTAMENT VA FI REDUS CU 2.000 LEI FAȚA DE PREȚUL DEVIZULUI”. In acest sens au fost începute lucrările de instalații electrice și sanitare. Pină la sfîrșitul lunii octombrie, lucrările de instalații electrice au fost executate în proporția de circa 50 la sută. In centrul activității harnicilor constructori de pe șantierul bloc 52 apartamente și cinematograful de 800 de locuri stă problema reducerii consumurilor specifice de materiale. Da pildă, in ultima vreme s-au economisit peste 8.000 kg. ciment, 60 m.c. nisip și alte materiale. De remarcat că la zidăria de 0,37 m. in golluri, membrii brigăzii conduse de comunistul Dumitru Fojică au realizat o economie de 140 bucăți cărămizi la m.c. de zidărie. Un succes de seamă al constructoriior de pe acest șantier 11 constituie Începerea lucrărilor de tencuieli la fațadă prin folosirea terasitului — un material de înaltă productivitate și eficacitate economică pe șantier. Concurs „Drumeți veseli“ Zilele acestea s-a desfășurat în aula Institutului agronomic „T. Vladimirescu’” din Craiova un concurs pe tema: „Să cunoaștem scriitorii, sovietici”. La concurs au participat elevii claselor a Xl-a B de la școlile medii nr. 1 și 3. Aula Institutului agronomic devenise neîncăpătoare pentru elevii și profesorii ce au asistat la acest concurs. Veniseră fiecare să-și susțină clasa favorită. De cum au urcat pe scenă reprezentanții claselor participante la concurs, ca la o comandă cu toții au început: hai S.M. 1... hai S.M. 3... Și cuvîntul introductiv la aceste securi, tov. Florea Mitruț, secretar al comitetului executiv al sfatului popular orășenesc Craiova și președinte al Consiliului orășenesc A.R.L.U.S. a arătat însemnătatea Marii Revoluții Socialiste din Octombrie și A.R.L.U.S.-ului în popularizarea rolul Uniunii Sovietice. Apoi, tov. I. Goanță, actor al Teatrului Național, a pus primele întrebări concurenților. Cei doi concurenți, Cameniță Alexandru de la S.M. 1 și Ioan Adela de la S.M. 3, au trecut cu mult succes primul examen, răspunzînd clar și corect la cîteva întrebări. Dar, după cinci întrebări, elevul Cameniță a fost GCOS din concurs. Eleva Ioan Adela, a continuat pînă la întrebarea 12. S-a grăbit să dea însă răspunsul și a greșit, astfel că o altă colegă i-a luat locul. Pînă la urmă elevii de la S.M. au cîștigat întrecerea, obținînd 350 puncte față de 320 realizate de clasa a XI-a de la S.M. 3. In legătură cu buna pregătire a elevilor pentru concurs trebuie relevat sprijinul acordat de diriginții claselor respective, ca și al profesorilor de limbile romînă și rusă. Eforturile participanților la concurs au fost stimulate de Consiliul regional A.R.L.U.S. prin premii în bani depuse pe librete de economii C . C.1 în valoare de 150—300 lei fiecărei Pentru clasa cîștigătoare s-a acordat un spectacol la Teatrul Național. Pentru ambele clase participante la concursul „Drumeții veseli”, T.A.P.L. și „Unirea cofetarilor’,5, au oferit cîte un tort. Medalion muzical In cadrul manifestărilor cultural-artistice prilejuite de Luna prieteniei romîno-sovietice, comitetul de instituiție al Filarmonicii de Stat „Oltenia”, din Craiova, a organizat un interesant medalion muzical. Despre viața și opera lui Rimski Korsakov a vorbit cu acest prilej tov. Gh. Stănescu, secretar muzical al filarmonicii. Expunerea a fost exemplificată cu imprimări pe benzi de magnetofon.