Inainte, octombrie 1961 (Anul 18, nr. 5165-5190)

1961-10-20 / nr. 5181

* Lucrările celui­­ J^t-^IXII-lea Congres al P.C.U.S. Ședința din dimineața zilei de joi MOSCOVA 19 (Agerpres). — TASS transmite La­­ 19 octombrie, ora 10 dimineața, ora Moscovei, Congresul al XXlI-lea al Partidului Comunist al Uniunii Sovie­tice și-a reluat lucrările. In cadrul ședinței de dimineață au început dezbaterile pe marginea Rapor­tului de activitate al Comitetului Cen­tral al P.C.U.S. la cel de-al XXII-lea Congres și a Raportului cu privire la proiectul de Program al partidului, care au fost prezentate de Nikita Hrușciov­­ primele două zile ale lucrărilor A C Rngresului, precum și pe marginea portului­­ de activitate al Comisiei­­ Mieniraie de Revizie. Luînd primul cuvînt al P.N. DEMICEV, prim-secretar al Comitetului orășenesc Moscova al P.C.U.S., a declarat că noul Program al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice constituie un cod al înțelepciunii marxism-leninismului creator. El se distinge prin profunzime științifică, prin indicarea concretă a căilor de construire a comunismului.­­­ Pînă la sfîrșitul septenalului (1965) capitala Uniunii Sovietice vor fi complet automatizate 75 de uzine și fabrici, peste 700 de secții de pro­ducție. Anul acesta — a spus vorbito­ru­l — industria Moscovei va atinge, în ce privește producția globală și pro­ductivitatea muncii, nivelul prevăzut pentru cel de-al patrulea an al septe­nalului. El a declarat că colectivele întreprin­derilor din Moscova propun inițierea unei întreceri comuniste unionale. Luînd in continuare cuvîntul, NIKOLAI PODGORNII, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Ucraina, a declarat că întregul popor ucrainean aprobă fier­binte activitatea C.C. al P.C.U.S., în frunte cu Nikita Hrușciov, eminent activist de partid și de stat. Sarcinile septenalului sînt îndeplinite de poporul ucrainean cu un an înainte de termenele stabilite, iar în unele ramuri chiar cu doi ani înainte — a arătat vorbitorul. Incepînd din 1956 volumul lucrărilor capitale în republică aproape că s-a dublat. Delegații și invitații la Congres au întîmpinat cu aplauze declarația lui N. PODGORNII că Ucraina va aduce aportul cuvenit la înfăptuirea sarcinii trasate de “proiectul de Program, de creare în U.R.S.S. a unui belșug de produse agricole. Vorbitorul a declarat că la Congresul al XXII-lea comuniștii din Ucraina au luînd cuvîntul conducătorul delega­ției Partidului Comunist Chinez, CIU EN-LAI vicepreședinte al C.C. al P. C. Chinez, a caracterizat Programul PCUS drept un plan măreț de construire a comunismului, care deschide perspecti­ve luminoase și însuflețește popoarele. Vorbitorul a declarat că poporul chi­nez sprijină acțiunile guvernului sovie­tic în domeniul politicii externe, acțiuni orientate spre slăbirea încordării inter­naționale, dezarmarea generală, conso­lidarea principiilor coexistenței pașnice, precum și măsurile întreprinse în ultima vreme pentru întărirea apărării. După cum a subliniat conducătorul delegației Partidului Comunist Chinez, viața a confirmat justețea concluziilor Consfătuirilor de la Moscova ale repre­zentanților partidelor comuniste și mun­citorești din anii 1957 și 1960. A apăra coeziunea mișcării comuniste interna­ționale, a spus el, iată datoria interna­­ționalistă a tuturor comuniștilor. Trainica prietenie chino-sovietică ___ a spus CIU EN-LAI, va dăinui în veci. El a dat apoi citire mesajului de salut semnat de MAO TZE-DUN, președin­tele Partidului Comunist Chinez, adre­sat Congresului al XXII-lea al PCUS. WLADYSLAW GOMULKA, prim-se­cretar al C.C. al P.M.U.P., a subliniat în cuvîntul său că popoarele Europei și întregii lumi vor saluta cu deplină a­­probare și cu recunoștință tot ceea ce a spus N. S. Hrușciov în problema în­cheierii Tratatului de pace cu Germa­nia. Poporu­l polonez, a declarat W. GO­MULKA, se alătură în­trutotul acestei poziții. El a relevat că relațiile dintre P.C.U.S. și P.M.U.P., dintre poporul polonez și poporul sovietic, au devenit mai cordiale și mai frățești ca nicio­dată înainte. Așa cum Revoluția din Octombrie din Rusia a deschis o epocă noua in fața omenirii, a exercitat o influență hotă­­rîtoare asupra formării lagărului socia­list mondial, tot așa și înfăptuirea pro­gramului de construire a comun emului în U.R.S S, va deschide o nouă etapă in istoria omenirii, va crea condiții fară precedent pentru victoria socialis­mului în întreaga lume. MAURICE THOREZ, secretar ge­neral al Partidului Comunist Francez care a luat apoi cuvîntul a spus că pri­virile tuturor oamenilor muncii din Franța sînt îndreptate spre acest Con­gres care va adopta cel mai însemnat document politic al epocii noastre — Programul P.C.U.S. — și care are a venit shins uniți, ca un monolit, în jurul Comitetului Central al P.C.U.S. In dezvoltarea sa Ucraina a între­cut multe țări capitaliste și deține un loc important în economia Uniunii So­vietice și în economia mondială. Pro­ducția republicii se exportă în 61 de țări. Subliniind că C.C. al P.C.U.S. a desfășurat o amplă activitate pentru lichidarea cultului personalității și a consecințelor lui dăunătoare, pentru restabilirea normelor leniniste ale vieții de partid, N. PODGORIN­ declarat că aceasta a descătușat ini­­­țiativa creatoare a maselor. El a subli­niat importanța deosebită pe care au avut-o demascarea și zdrobirea gru­pului antipartinic. In legătură cu a­­ceasta vorbitorul a citat fapte privind activitatea antipartinică a lui Kagano­­vici în perioada în care se afla în Ucraina. In încheiere NIKOLAI PODGORNII a declarat că Partidul Comunist din Ucraina va întări permanent priete­nia dintre poporul ucrainean și toate popoarele Uniunii Sovietice. „Ne este scumpă această prietenie și o vom păzi cu sfințenie“. Leningrădeani­, a spus IVAN SPIRI­DONOV, prim-secretar al Comitetului regional de partid Leningrad, aprobă și sprijină din toată inima proiectul noului Program al P.C.U.S. — remar­cabil document teoretic și politic al epocii noastre. Subliniind justețea condamnării cultului personalității lui Stalin și lichi­darea denaturărilor legate de acest cult, IVAN SPIRIDONOV a amintit despre rolul criminal al lui Malenkov în așa­­numita „afacere de la Leningrad“. Oamenii muncii din regiunea Lenin­grad, a spus vorbitorul, realizează cu succes sarcinile septenalului. Ritmul dezvoltării industriei va asigura atin­gerea in anul 1963 a nivelului de pro­ducție stabilit pentru sfîrșitul planului septenTi­r Comuniștii din Bielorusia aprobă în­­trutotul politica internă și externă Partidului Comunist al Uniunii Sovie­­­tice, — a declarat K. T. MAZUROV, prim-secretar al C.C. al P. C. din Bielorusia. El a calificat proiectul nou­lui Program ca un ment al marxismului remarcabil decu­creator, în care sunt trasate căile concrete de construire a comunismului. Pe măsura înfăptuirii programului nostru, a spus MAZUROV, noi și noi popoare vor păși sub steagul Ședința de după-amiază mare însemnătate pentru mișcarea mun­citorească internațională. Poporul sovietic a demonstrat carac­terul realist al socialismului prin însuși faptul că l-a construit. In prezent în istorie se înscrie o nouă pagină, a spus MAURICE THO­REZ. Farurile mărețelor construcții ale comunismului luminează întreg pămîn­­tul răspîndind ideile muncii creatoare. THOREZ a declarat că Partidul Comu­nist Francez își exprimă regretul în le­gătură cu poziția conducătorilor Parti­dului Muncii din Albania, care abătîn­­du-se de la principiile unității mișcării muncitorești și comuniste internaționale, aduc un prejudiciu poporului albanez. In cuvîntul său, LEONID BREJ­­NEV, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., a caracterizat anii care au trecut de la cel de-al XX-lea Congres al partidului ca o mare cotitură în toa­te domeniile vieți politice, economice și spirituale a poporului sovietic. Pro­gramul P.C.U.S., a spus el, luminează ca o făclie strălucitoare calea spre o viață liberă și fericită, calea spre co­munism Realizările Uniunii Sovietice, a subli­niat L. I. BREJNEV, dovedesc că se înfăptuiește cu succes sarcina formu­­lată de partid — de a ajunge din ur­mă și de a­­ întrece cele mai dezvoltate țări capitaliste in ceea ce privește ni­velul producției pe cap de locuitor. L. I. BREJNEV s-a referit în conti­nuare la lupta împotriva grupului anti­partinic care s-a ridicat împotriva liniei leniniste, elaborată de­ Congresul al XX- lea al P.C.U.S. Aict în politica externă, cit și în cea internă, a arătat vorbito­rul, fracționiștii au fost revizioniști, sectariști și dogmatici iremediabili. 1­EOM­­­ BREJNEV a spus în conti­nuare : Nu putem vorbi fără un senti­ment de neliniște și îngrijorare despre activitatea conducătorilor din Albania care în u­l­t­iml timp subminează pas cu pas temelia prieteniei dintre țările noastre, dintre P.C.U.S. și Partidul Muncii din Albania. Există o singură cale pentru a împiedica o dezvoltare nefastă a evenimentelor, a spus BREJ. NEV. Această cale constă în reîntoar­cerea conducătorilor din Albania pe po­zițiile internaționalismului, ale prieteniei și colaborării cu toate țările socialiste in interesul măreței noastre cauze co­mune. Noi ne mîndrim, a spus în continuare L. I. BREJNEV, cu faptul că Partidul Comunist al Uniunii Sovietice a fost cel care a tras concluzia deosebit de comunismului, întreaga omenire va a­­junge la comunism — aceasta este lo­gica dezvoltării sociale. Scoțînd în evidență posibilitatea rea­lă de a îndeplini Programul partidului, prezentat spre examinare Congresului, A1AZAROV a arătat că succesele oa­menilor muncii în îndeplinirea planului septenal stau chezășie pentru aceasta. Industria Bielorusiei va îndeplini în cinci ani planul septenal la producția globală. Anul acesta producția indus­trială urmează să crească cu 40 la su­tă în comparație cu anul 1908. S. R. RAȘIDOV, prim-secretar al Co­­mitetului Central al P. C. din Uzbekis­tan, a apreciat rezolvarea justă a pro­blemei naționale ca un merit istoric al partidului comuniștilor și a subliniat că aceasta constituie un exemplu pen­tru orice stat, pentru orice partid. Subliniind că în cursul vieții unei singure generații Uzbekistanul a făcut un salt gigantic de la feudalism la so­cialism. RAȘIDOV a vorbit apoi amă­nunțit despre importantele succese ob­ținute de poporul uzbec în dezvoltarea industriei, a agriculturii — îndeosebi în cultivarea bumbacului — precum și în dezvoltarea științei, învățămîntului și culturii. Primul secretar al C.C. al P. C. din Uzbekistan a declarat că noul Program al P.C.U.S. este un document de o for­ță excepțională. El este un imn închinat viitorului nostru luminos spre care se îndreaptă și la care va ajunge negreșit întreaga omenire sub steagul marxism­­leninismului. Raportul Comitetului Central prezen­tat Congresului partidului și proiectul noului Program al P.C.U.S. sunt pă­trunse de umanism și de grija pentru om, — a declarat D. A. KUNAEV, prim-secretar al C.C. al Partidului Co­munist din Kazahstan. El a subliniat că aceste documente constituie un model de unitate între teorie și practică, că ele constituie o generalizare, de pe po­ziții marxist-leniniste, a experienței Partidului Comunist al Uniunii Sovie­tice, a întregii mișcări comuniste mon­diale, că răspund tuturor problemelor vitale ale contemporaneității. Caracterizînd situația economică Kazahstanului, KUNAEV a declarat că a dezvoltarea sa impetuoasă din ultimii ani confirmă importanța liniei adop­tate de partid privind dezvoltarea forțe­lor de producție ale regiunilor răsări­tene. importantă a posibilității de a se preîn­­tîmpina războiul în epoca actuală For­ța Uniunii Sovietice, a lagărului socia­list, constituie un bastion de nădejde al popoarelor împotriva unui nou răz­boi. VASILI MJAVANADZE, prim-secre­tar al Comitetului Central al P.C. din Gruzia, a spus că Raportul de acti­vitate al Comitetului Central la Con­gresul al XXII-lea este un model de analiză marxist-leninistă și de dez­voltare creatoare a ideilor leninis­mului. și Politica externă a C.C. al P.C.U.S. a guvernului sovietic, politica coexistenței pașnice a țărilor cu sis­teme sociale diferite, se bucură de aprobarea unanimă a poporului nostru care este încredințat că guvernul so­vietic va promova și pe viitor o politi­că externă activă pentru a preîntîm­­pina un nou război. MJAVANADZE a declarat că în ultimii ani în Gruzia a crescut pro­ducția țesături, de oțel, fontă, mașini-unelte, încălțăminte. Au fost create întreprinderi­ producătoare de locomotive electrice pentru linii prin­cipale, întreprinderi producătoare de aparate și instrumente diferite. Un puternic avânt au luat toate domeniile agriculturii. MJAVANADZE a subliniat pers­pectivele valorificării uriașelor bogății naturale din Transcaucazia sovietică. GHENNADI VORONOV, vicepreșe­dinte al Biroului C.C. al P.C.U.S. pentru R.S.F.S.R., a arătat că cele 6 milioane de comuniști din R.S.F.S.R. aprobă cu căldură proiectul de Pro­gram al P.C.U.S. și activitatea practică a Comitetului Central al partidului. GHENNADI VORONOV și-a consacrat cuvîntarea problemelor dezvoltării eco­nomiei naționale a republicii care au un rol important în crearea bazei tehnice­­materiale a comunismului. In R.S.F.S.R. sunt concentrate două treimi din întreaga producție industrială a țării. După Congresul al XX-lea al P.C.U.S., in republică s-au construit 2875 de mari întreprinderi industriale, cu 1.000 mai mult decit în cinci ani anteriori, îmbinarea judicioasă a muncii de partid cu cea de gospodărire a spus GHENNADI VORONOV, prezintă o în­semnătate primordială pentru îndeplini­rea planurilor de dezvoltare continuă a economiei naționale. După cuvîntarea rostită de GHENNADI VORONOV a luat sfîrșit ședința 1 din după-amiaza­­ zilei­­ de joi Lucrările Congresului vor continua vineri. * File de calendar, februarie 1962 Alături de colectivele de munci­tori din cadrul celorlalte întreprin­deri industriale din regiunea noas­tră, care luptă cu avînt pentru a da viață cu­ mai devreme sarcini­lor trasate de cel de-al lll-lea Con­gres al P.M.R., colectivul de mun­că de la întreprinderea raională de industrie locală „Progresul“ din Tg. Cărbunești se străduiește să-și realizeze in condiții cit mai bune sarcinile de plan. Mobilizați de organizația de partid și avînd in față exemplul comuniștilor, muncitorii acestei în­treprinderi au reușit să obțină re­zultate bune în realizarea planului de producție. Astfel, muncitorii de la cuptoarele de var au avut ca sarcină de plan realizarea în de­cursul anului 1961, a cantității de 600 tone var gras. Pînă spre sfîr­șitul lunii septembrie a.c. ei rea­lizaseră cantitatea de aproape 800 tone var, ceea ce înseamnă că în prezent ei lucrează în contul lunii februarie a anului viitor. La obținerea acestui rezultat bun au contribuit din plin tovarășii Ni­­colăescu Miron, Hie Mâruuțiu, Popa Nicolae și alții. N. LINCA, coresp. Noi sate electrificate Anul acesta, în numeroase comune din regiunea noastră s-au executat lucrări de electrificare rurală, prin contribuția bănească a locuitorilor și cu sprijinul statului. Recent, lumina electrică s-a mai aprins în cîteva sate din regiunea noastră, ceea ce pe bună dreptate a constituit un eveniment însemnat în viața locuitorilor acestor sate. Este vorba de satele Livezi și Cura Văii din comuna Podari, satul Glodu din comuna Țuglui și satul de centru al co­munei Calopăr. Ing. C. GOȘA coresp. Fruntașă în lupta pentru calitate In secția de Bănat a I.I.S. „Indepen­dența" din Craiova, comunista ghita Bonca Gheor­­este cunoscută ca una din cele mai harni­ce muncitoare. In munca de zi cu zi ea se preocupă în­deaproape de îm­bunătățirea calită­ții produselor și, in același timp, acor­dă un ajutor pre­țios celorlalte tova­rășe din secție pen­tru a se ridica la l­a nivelul fruntașelor. In foto , tovarășa Gheorghița Bonna lucrînd la mașina de ca­net­at. Munca cu spor Corespondentul voluntar Ionel Co­­cora ne informează că la gospodăria colectivă „M. Kirov“ din comuna Desa, raionul Calafat, lucrările agri­cole de toamnă se desfășoară cu in­tensitate. Mecanizatorii care deservesc gospo­dăria colectivă s-au străduit să pre­gătească în cele mai bune condiții te­renul destinat însămînțărilor de toamnă. Intr-un timp relativ scurt, ei au executat arături de toamnă pe 470 ha. In vederea ridicării fertili­tății solului, pe o suprafață de 35 ha, ei au administrat, odată cu ară­tura, 430 tone îngrășăminte chimice. In terenul bine pregătit­, colectiviștii au însămîn­țat peste 200 ha. cu grîu, 150 ha. cu secară boabe, 50 ha. cu se­cară masă­ verde și 20 ha. cu orz. Membrii celor două gospodării co­lective și ai cooperativei de producție A­V­A «v­ia­nsamintari din comuna Negoești, raionul Piliași — relatează corespondentul voluntar Mi­hai Cornesiu —­ muncesc in a­­ceste zile pe întrecute la arat și in­­sămințat. Cu sprijinul mecanizatori­lor din brigada a X-a de la secția Bodăești a S.M.T. Filiași, colectiviștii și cooperatorii din comuna Negoești au reușit să execute arături și îi­să­­m­înțări pe suprafețe întinse. Astel, pînă zilele trecute au fost arate 460 h­a. — din care au fost însămînțate cu grîu, orz și secară 350 ha. Deși pămîntul este tare și arătura iese bolovănoasă, mecanizatorii se străduiesc să mărințească bine solul. Din acest scop, ei execută discului ori de cite ori este nevoie, piină ce bolo­vanii se mărunțesc. De asemenea, in vederea asigurării unui bun pat ger­minativ, arătura este tăvălugită înainte de însăm­înțare. A încetat din viață Mihail Sadoveanu din viață, în urma unei boli înde­lungate și grele, marele scriitor, academicianul Mihail Sadoveanu, luptător neobosit pentru înflorirea patriei noastre socialiste, pentru pace și înțelegere între popoare. ACADEMIA REPUBLICII POPULARE ROMINE MINISTERUL INVATAMI­NTULUI ȘI CULTURII UNIUNEA SCRIITORILOR :­­ COMITETUL NAȚIONAL PENTRU APARAREA PĂCII DIN R. P. ROMINA Academia Republicii Populare Romîne, Ministerul Invățămîntului și Culturii, Uniunea Scriitorilor și Comitetul Național pentru Apăra­rea Păcii din R.P. Romînă anunță cu adîncă durere că în ziua de 19 octombrie 1961, ora 9, a încetat Din partea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn, Consiliul­ui de Stat și a Consiliului de Miniștri al R. P. R. în literatura noastră opere de va­loare universală. Patriot luminat și democrat convins, el a activat pe tărîm­ ob­ștesc și în viața noastră de stat. Mihail Sadoveanu a fost un mili­tant de seamă în lupta pentru marea cauză a păcii, socialismului și a prieteniei între popoare. scriitor al poporului român a creat COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÂN CONSILIUL DE STAT AL R.P.R. CONSILIUL DE MINIȘTRI AL R. P. R. Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român, Consiliul de Stat și Consiliul de Miniștri al R.P.R. exprimă durerea lor pro­fundă cu prilejul încetării din viață a lui Mihail Sadoveanu. Strălucit om de cultură, marele Constituirea comisiei pentru organizarea funeraliilor Pentru organizarea funeraliilor acad. Mihail Sadoveanu, a fost constituită o comisie formată din tovarășii : Atanase Joja, președin­te, Ilie Murgulescu, Horia Hulubei, Mihail Ralea și Zaharia Stancu. Grafit ieftin și de calitate Harnicii mineri din cadrul între­prinderii miniere­ Rovinari, secto­rul Baia d­e Fier, desfășoară o în­trecere tot mai avîntată pentru în­deplinirea înainte de termen a pla­nului de stat pe anul 1961. Ei luptă pentru a da patriei cărbune cât mai mult și de cea mai bună ca­litate. Analizînd îndeplinirea planului de producție pe primele nouă luni ale anului, minerii de la această întreprindere au constatat cu deo­sebită satisfacție că planul de pro­ducție a fost îndeplinit și depășit. Astfel, la graf­t brut planul a fost îndeplinit în proporție de 132 la sută, iar la grafit concen­trat în proporție de 119 la sută. Depășirea acestor indici se datorește în mare măsură folo­sirii întregii capacități a mașini­lor și utilajelor cît și bunei orga­nizări a întrecerii socialiste la lo­curile de muncă. Rezultate frumoase s-au obți­nut și pe linia realizării de cît mai multe economii. Prin descoperirea de noi rezerve interne, prețul de cost pe tona de grafit a fost re­dus cu 228 lei, realizîndu-se eco­nomii totale în valoare de 331.740 lei. N. GITAN, coresp. In aceste zile, pe ogoarele regiunii noastre Nu se poate spu­ne ca în aceste zile oamenii muncii de pe ogoarele raionu­lui Vînju Mare nu municesc la însă­­mînțările de toamnă. Ar fi greșit să facem o astfel de apreciere. De la o margine la alta a raionului, mecani­zatorii, colectiviștii și întovărășiți­, în­drumați de organizațiile de partid, mo­bilizați de sfaturile populare, ajutați concret de inginerii și tehnicienii a­­gronomi, dau bătălia pentru termina­rea cît mai grabnică a însămînțărilor. Mecanizatorii de la G.A.S. Botoșești- Paia, de pildă, sînt în luptă cu bo­lovanii, ii zdrobesc cu tăvălugii, dis­­cuitoarele, cu grapele și pregătesc un bun pat germinativ pentru sămînță. In urma tăvălugilor și a discuitoa­­relor, mecanizatorii de la semănători și mînuitorii de mașini însămânțează grîu. Pînă acum, mecanizatorii de la G.A.S. Botoșești-Paia au însămânțat 568 ha. cu grîu, 270 ha. cu orz și 165 ha. cu secară masă verde. Deși sunt nevoiți să efectueze cite un tăvălugit și două-trei lucrări de di cult pe aceeași suprafață de teren, meca­nizatorii reușesc să însămânțeze zil­nic cîte 60—80 ha. Cu oameni har­nici ca Ion Drăghici din brigada treia, Dumitru Ene din a doua, Ștefan Ticlete, șeful brigăzii a șasea, și mulți­­ alți mecanizatori, se mândrește G.AS. Botoșești-Paia. „AVEM NEVOIE DE SPRIJIN" Realizări de seamă la însămînțari au înregistrat și membrii gospodăriei colective „Octombrie roșu“ din Cle3­nov care sprijiniți de mecanizatorii din brigada condusă de Nicolae Orban de la S.M.T. Plopșor, au însămânțat cu grîu 133 ha. Dar dacă analizăm mai amănunți felul cum se realizea­ză viteza zilnică de lucru la însămin­­țări, vom vedea că lucrurile nu stau tocmai bine. Aici se seamănă zilnic, în medie, cite 5—6 ha, cu o semănă­toare. De ce? Nu funcționează semă­­nătorile? Ie se arătura prea bolovănoa­să? Nu. Cauza e alta. Gospodăria co­lectivă abia acum, odată cu semăna­tul, condiționează și tratează griul pen­tru sămînță. După cum afirmă tov. Penciu Ion, președintele gospodăriei colective, mai trebuie condiționate încă 8000 kg. grîu, pe care numai după aceea să-l transporte la baza de recepție pentru a-1 schimba cu să­mânță din soiuri de înaltă productivi­tate. „Justificînd" rămînerea in urmă, tov. Penciu Ion arăta : — „Norocul“ nostru este acum că s-au îndurat tovarășii de la SM.T. Plopșor să ne repartizeze zece trac­toare. Astfel, în așteptarea tractoarelor de­ la S.M.T. Vînju Mare, cu care de fapt am contractat să ne efectueze lu­crările, n-am fi arat și semănat nici o brazdă. Acum, cît mai degrabă a­­vem nevoie de sprijin. Și uite pentru ce: atelajele noastre sînt ocupate la însămânțări și, după cum spuneam, mai avem de transportat tocmai la Burila Mare 8000 kg. grîu în schim­bul căruia să aducem griu bun pentru semănat. Cum distanța este foarte mare și timpul scurt pentru însămîn­­țarea griului, avem nevoie de un au­tocamion pentru transport. Credem că, cu sprijinul sfatului popular raional, vom putea obține un mijloc de trans­port, fie chiar de la I.R.T.A. LA ORDINEA ZILEI ? Cu griul necondiționat și netratat pînă acum sînt și gospodăriile colective din Viașu, Pătule, Burila Mare și al­tele. Inginerii și tehnicienii de la co­mune, gospodării colective șii cei de la sfatul popular raional subapreciază importanța însămînțărilor de toamnă, însuși tov. vicepreședinte Gheorghiță, de la sfatul popular raional, consideră condiționatul griului, (acum cîn­d tre­buie însămînțat) ca o lucrare la or­dinea zilei. Condiționatul griului, după cum știm cu toții, nu mai este la or­dinea zilei. La ordinea zilei este in­tensificarea ritmului la insămințări. O ALTA CAUZA... ...care mai viu frînează mersul într-un ritm al însămînțărilor de toamnă în raionul Vînju Mare este aceea că și acum, suprafețe mari de teren­­ au fost eliberate de coceni, deși recolta­tul porumbului s-a terminat de mult. La gospodăria colectivă din satul Co­­zia, de pildă, și în ziua de 17 octom­brie mai erau neeli­­berate de coceni a»a­proximativ 20 ha. Pînă în aceeași zi, pe tarlalele gospo­­dăriei colective din Cozia se arase prea puțin și se în­­sămînțase numai orzul, secara și griul pe 130 ha. De toate 179 ha. Toate a­­cestea au fost însămînțate însă numai în arătură de vară. In porumbiști au început abia acum să are. De ce n-au început pînă acum? Sunt două cauze: în primul rînd că terenul n-a fost eliberat de ceconi, apoi fără să controleze starea terenului, tovară­șii din consiliul de conducere au înce­put să „motiveze": „terenul este tare, nu se poate ara". Cînd au pornit însă la arat s-au convins că terenul nu numai că nu era tare, ci că era chiar umed. Tractoriștii făceau și fac ară­turi bune. Astfel de fenomene s-au­ manifestat și la gospodăriile colective din Gruia, Gogoș, Balta Verde și Os­­trovu Mare. După cum se vede este necesar ca In aceste zile, în gospodăriile colec­tive din raionul Vînju Mare să se ia măsuri tehnico-organizatorice, încît arăturile și însănânțările să se efec­tueze în condiții cît mai bune și la timp. Tot în aceste zile trebuie folo­sită întreaga capacitate de lucru a tractoarelor, mașinilor agricole și tuturor atelajelor spre a se realiza și a chiar depăși viteza zilnică de lucru planificată. Mobilizînd toate forțele la arat și însămînțat, vom asigura re­colte tot mai sporite în anul viitor. I. H. POPESCU ÎN RAIONUL VÎNJU MARE QLn ritm mai sus finut la i­tisa­nth­ilari Calitatea arăt­urilor constituie u­nul din factorii principali de care depinde in mare măsură obținerea unor recolte sporite la hectar. De aceea, inginerul agronom Diaconu­ O­pr­ea de la stațiunea experimentală Șimnic controlează cu cițiva tractoriști din brigada doua, adincimea arăturii.

Next