Inainte, iulie 1962 (Anul 19, nr. 5398-5423)

1962-07-10 / nr. 5405

* i PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIJI VA 1 ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL OLTENIA AL P.M.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Au terminat­­ recoltatul ■ Cu citeva zile în urmă, membrii gospodăriilor colective din lanca: Călărași, Potelu, Hotar, Grojdibod, Gura Padinii și din alte sate și co­mune din raionul Corabia au ter­minat recoltatul păioaselor, buna organizare a muncii, ca și spriji­nul primit din partea mecanizatori­lor au permis colectiviștilor de aci să obțină rezultate frumoase și la efectuarea acestei lucrări. SILVESTRU DOMOZINA coresp. Rezultate frumoase La gospodăria colectivă ,Vasile Roaită" din comuna Poiana Mare, ra­ionul Calafat, așa după cum transmite corespondentul nostru vo­luntar IONEL PICU, s-au recoltat pină zilele trecute peste 350 ha, cul­tivate cu păioase, în prezent lucrân­­du-se cu multă intensitate la treie­rat și executarea arăturilor actinei de vară. De asemenea, colectiviștii din Părcașele, raionul Caracal, după cum ne transmite tov. PETRE­NIC­A au obținut rezultate frumoase la recol­tare, efectuînd această lucrare pe mai bine de 75 la sută din suprafața cultivată cu păioase. Mii de colectiviști pot fi văzuți la seceriș și pe tarlalele gospodăriilor colective din Ursa, raionul Corabia, Goicea Mare, Horezu Poienari, Gre­cești, Giigiova, Măceșul de Sus, Co­­moșteni,­­ raionul Segarcea, Nego­­iești, raionul Biliași, precum și pe te­renurile­ altor gospodării colective Așa cum ne transmit corespondenții noștri voluntari NELU GHEORGHE GRUBER. MIHAI GIGEA­­NESCU. VIRGINIA CALDARULE COR­ si alții, lucrările la recoltat sunt mult avansate. In scrisorile lor, multi dintre cores­pondenții voluntari mai sus amintiți arată că paralel cu recoltatul in gospodăriile colective amintite se des­fășoară in aceste zile treierișul și executarea arăturilor adinei de vară. La gospodăria colectivă din Goicea Mare bunăoară s-a treierat griul re­coltat de pe mai bine de 30 la sută din suprafață și s-au executat arături adinei de vară pe aproape 200 ha. Succese asemănătoare au obținut și colectiviștii din Grigiova, Poiana Mare etc. In Interiorul ziarului: — Cartea — la locul de muncă (pag. 2-a). — Expresie a creșterii bu­năstării oamenilor muncii (pag. 3-a). — Cu sprijinul activului de partid (pag. 3-a). — Din activitatea petroliști­lor (pag. 3-a). Cb toate forjele pentru executarea la timp și fle montate a lucrărilor agricole din actuala companiei Recomandările Consiliului agricol regional privind executarea lucrărilor agricole de vară Lucrările de pregătire a solului exe­cutate imediat după eliberarea terenului de culturile de vară consti­tuie chezășia obținerii unor recolte bogate în anul următor. Se știe că prin executarea acestor lucrări se creează condiții pentru înmagazinarea și păstrarea apei, încolțirea semin­țelor de buruieni ce vor fi distruse la lucrările ulterioare, sintetizarea substanțelor nutritive necesare plan­telor, etc. In toate unitățile agricole socialiste din regiune, terenurile eli­berate de culturile de vară, în func­ție de utilizarea și gradul de umi­­ditat ce pot avea, vor trebui pregă­tite in mod diferențiat. I. O bună parte din terenurile eli­berate vor trebui să fie insămînțate cu culturi duble in miriște pentru compl­eter­ea bazei furajere. In acest scop, vor fi destinate în primul rînd toate terenurile irigabile, terenurile d­in luncile rîurilor cu apa freatică mai la suprafață precum și cele care prezintă un anumit grad de umiditate, — rezultat al ploilor cu caracter local ce au căzut in ultima vreme pe anu­mite tarlale. Pe aceste terenuri se va lucra cu orice fel de unelte, care să asigure o mobilizare a terenului, fără bulgări, la adîncimea de minimum 12 cm. Cantitatea de sămînță la ha. va fi de 50 kg. porumb boabe și 35—40 kg. sorg s­au iarbă de Sudan. Sorgul și sudanul se vor semăn­a cu semănătoarea SU-29 cu 1—2 cm. mai adine decit la culturile de primă­vară, iar porumbul cu semănătoarea 2 SPC 2 la 80 cm. între rînduri pentru a putea menține terenul curat de bu­ruieni în vederea însămînțării griului de toamnă. Indiferent ce se va însă­­mînța și de modul cum se va semăna, este obligatoriu efectuarea tăvălugitu­­lui după semănat. Din experiența și din practica sta­țiunii Caracal a I.C.A. s-a dovedit că griul de toamnă cultivat după porumb cultură dublă, dă producții mai mari decit cel cultivat în ogor de vară, reducînd substanțial și atacul de zabrus. II. In unitățile agricole socialiste în care ca urmare a ploilor locale căzute, solul e reavăn precum și în terenurile ce se găsesc în lunci unde solul prezintă un grad de umiditate favorabil executării unei arături mai adine, dar fără bulgări, se va trece direct la executarea arăturilor de vară. In cea mai mare parte a raioa­nelor din sudul și centrul regiunii arătura se va face cu plugul cu an­­tetrupită și întoarcerea brazdei pînă la adîncimea de 25—30 cm. In raioa­nele din nord, cu orizontul de humus limitat, se va face întoarcerea braz­dei numai pe adîncimea orizontului cu humus, urmînd ca adîncirea să se facă în jos prin subsolaj. In același fel ca în raioanele­ nor­dice se vor lucra și terenurile din toate zonele pe care se fac pentru prima dată arături cu tractorul, în­toarcerea brazdei va depăși aci cu 3—5 cm. adîncimea arăturilor ante­rioare, folosind în aceste cazuri în plus și subsolajul pentru adîncirea stratului arabil fără întoarcerea braz­dei. (Continuare în pag. 2-a), OAMENI ȘI Acum doi ani, membrii colectivei „Avintul" din Rojiște, raionul Se­­garcea, nu dispuneau decit de 187 ha. pămînt arabil. Azi ei au peste 600 ha. pămint. Probabil, cititorule,­te duce gindul că de atunci și pînă acum a intrat în gospodărie un mare număr de familii care, unindu-și pă­­minturile, au ridicat suprafața ara­bilă. In parte este adevărat, in parte... Aici, îmi dai voie să-fi vorbesc despre ceea ce poate să Însemne și ceea ce poate să realizeze o mare familie unită, călăuzită de aceleași interese. Acum doi ani a început de­secarea mlaștinilor care se întin­deau pe zeci și sute de hectare. Azi lanurile de griu și secară sunt dovezi palpabile despre adevărata muncă creatoare, materializată de avânt și încredere. Cind am venit aici, soarele apusese de mult. La sediul gospodăriei lu­mina, în ciuda orei Înaintate, ardea. înăuntru am găsit trei oameni. Doi mai in virstă și unui tinerel care, după legile naturii, la ora aceea trebuia să doarmă. Pe acesta din urmă îl cheamă Cornel Mirea și este inginer agronom. Ceilalți doi s-au re­comandat cu gravitatea virstei: — Nedelcu Ion, președintele gos­podăriei colective. — Ciovică Marin, șef de echipă. Am intrat pe nesimțite în miezul problemei, primele rezultate ale recoltatului. — Stăm bine. Am recoltat, peste 70 ha. de griu, și întreaga supra­față de 270 ha. de secară. In două­­trei zile se va termina și treieratul. — Cu­ credeți că veți obține la hectar peste planificare ? — Cred, răspunde din nou preșe­dintele, că vom obține la soiurile de m­ailă productivitate în jur de 1000 kg. la ha., peste recolta prevă­zută de noi. — Dumneata ce părere ai, tova­rășe inginer ? — Avem pământ bun. De aceea, după cine mi-am dat cu seama cifre­le indicate de Iov. Nedelcu sunt po­sibile, fară modestie, să fie depășite. De altfel în două zile vom ști precis... — In altă ordine de ideil civ. ati acumulat o oarecare experiență in a reda agriculturii păminturile mlăști­noase... — In viitorii ani vom smulge mlaș­tinilor noi terenuri bune de muncă. Pentru că dispunem de păminturi nisipoase vom extinde mult cultura viței de vie. In toamna aceasta vom obține prima roadă de pe cele 40 ha. de vie. — Dar despre pepenii verzi nu spuneți nimic ? — intervine comunis­tul Ciovică Marin. — Asta e specialitatea noastră. Avem 100 de hectare. Sperăm să scoatem peste 30.000 kg. pepeni la ha. — Nu uitami și sectorul legumicol, adaugă inginerul. Și­ aici ne propunem să extindem suprafața cultivată pînă la 60 ha. De pe varza timpurie pe care am vindut-o pe piață am obținut peste 52.000 lei venit. Este un sector deosebit de rentabil.. — Iertați-mă că vă întrerup, la cit se ridică fondul de bază al gospodă­riei dv. colective ? — Ne apropiem cu pași repezi de milion. Anul acesta suntem­ cu sigu­ranță o gospodărie milionară. Nu uitați că suntem­ o gospodărie tine­­ră. Avem însă posibilități să deve­nim multimilionari. A doua zi, pe tarlalele gospodăriei, prin lanurile de griu și secară, am întâlnit colectiviștii. Oamenii acestei tinere gospodării. Am notat pe carnet cuvintele colectivistei Stănică M. Gh­eorghita, pentru că ele mi s-au părut ca un corolar al discuțiilor purtate anterior. Iată-le: „Ne stră­duim să terminăm recoltatul și treie­ratul la timp. Nu vrem să pierdem nici un bob de griu, pentru că in fie­­care bob de griu este ceva din noi, din munca noastră". I. DOBRESCU La capătul tarlalei, sacii cu grin sunt descărcați d­e către membrii bri­găzii a doua de la G.A.C. „7 Noiembrie“ din Balș. Execută arături adînci de vară Paralel cu recoltatul orzului și b­rîului, colectiviștii din Dobra ra­ionul Vînju Mare, lucrează pe în­trecute și la eliberarea terenuri­lor de paie, dacă păioasele au fost recoltate cu combina, și de snopii de griu, dacă au fost re­coltate cu mina. Paiele sînt strînse în șire la marginea tarlalelor, iar griul e transportat la cele trei arii de treier stabilite, lăsînd astfel te­ren liber tractoarelor pentru a exe­cuta arături adînci de vară în mi­riște. Organizîndu-și bine munca, mecanizatorii de la S.M.T. Vînju Mare au reușit să execute pînă in prezent recoltatul cu combina pe aproape 150 ha. și arături adînci de vară pe o suprafață de peste 90 ha. In prezent ei lucrează și ziua și noaptea, în două schimburi, la executarea arăturilor adînci de­ vară. CRISTEA GHEALDIR. coresp. 1 dualitate, și economii Colectivele fabricilor de cărămidă și țiglă Hinova și Bistrița, aparținînd de întreprinderea raională de industrie lo­cală Tr. Severin, au încheiat semestrul 1-1962 cu frumoase realizări în pro­ducție. Datorită organizării mai bune a în­trecerii socialiste precum și ca rezultat al aplicării unor măsuri tehnico-organi­­zatorice în scopul îmbunătățirii proce­sului tehnologic, s-a reușit ca în pe­rioada amintită planul producției glo­bale cumulat pe ambele fabrici să fie depășit cu 42,6 la sută, iar al pro­ducției marfă cu 44,6 la sută. Astfel, la cărămidă arsă s-a înregistrat o de­pășire de 42,5 la sută, la cărămidă nearsă de 72,7 la sută, la țiglă arsă de 32,5 la sută­­ iar la țiglă nearsă de 39,3 la sută. Calitatea țiglelor și cărămizilor s-a îmbunătățit simțitor față de perioada corespunzătoa­e a anului trecut. Ma­cerarea argilei s-a făcut în acest an la timpul o­pim și in cele mai bune condiții, dirijarea curenților de aer în șoproanele de uscare s-a făcut în mod rațional, evitâ­ndu-se astfel fisurarea țig­elor și cărămizilor ca urmare a uscării forjate. O preocupare însemnată a colecti­velor celor două fabrici a fost și aceea de a face la timp reparațiile necesare agregatelor Acestea funcționează acum cu întreaga capacitate, permițînd să se preseze cantități sporite de cărămizi și țigle. Depășirea planului de producție s-a făcut in condițiile reducerii prețului de cost. In perioada amintită s-au reali­zat economii la prețul de cost peste sarcina planificată in valoarea de 40.000 lei, obținindu-se totodată 150.000 lei beneficii peste plan. Printre muncitorii fruntași de la cele două fabrici se pot aminti tovarășii : Petre Ploștenaru mecanic Tilică Spul­­batu, cocător cărămidă și țiglă, Cons­tantin Ciocia, presator caiupi, Mihai Un­tam, focar, precum și alții care au ob­ținut frumoase realizări in producție, depășind cu regularitate planul ) Pamîntul — principalii miilor de producție în adrîctiunră Fiecărui hectar de pămînt - destinația corespunzătoare Configurația sa geografică precum și condițiile sale de climă și sol oferă raionului Strehaia posibilități pentru dezvoltarea multilaterală largi tuturor ramurilor agriculturii. Propria­­ experiență ne-a dovedit că o con­diție esențială pentru punerea în va­loare a posibilităților economico­­naturale specifice fiecărei unități în parte, constă in folosirea cit mai chibzuită a fondului funciar. Raionul nostru posedă o suprafață de 73.404 ha. teren agricol din care 58.581 ha. teren arabil. Pe baza stu­diilor efectuate de către consiliul agricol raional s-a stabilit că există posibilitatea ca pînă în 1985 suprafa­ța arabilă a raionului să crească cu 930 ha., ajungind astfel la 59.511 ha. Această suprafață va crește pe seama defrișării a 200 ha. de pășuni nepro­ductive și mărăcinișuri, 600 ha. de vii hibride și pomi degenerați, 100 ha. prin desțeleniri de pășuni slab pro­ductive, 30 ha. prin desființarea dru­murilor inutile de exploatare. Toto­dată, suprafața agricolă a raionului va spori considerabil și prin defri­șarea suprafețelor de pădure sub 10 ha, cu o densitate de 0,4, a piscuri­lor de pădure izolate situate în tere­nuri cu pante reduse. In­ scopul redării de noi terenuri agriculturii, sfaturile­ populare comu­nale — împreună cu inginerii agro­nomi — au primit sarcina ca pînă la jumătatea lunii iulie să identifice în fiecare gospodărie colectivă supra­fețele ce se pot transforma în teren arabil. Ne-am propus ca prin măsurile luate să asigurăm cunoașterea exactă Ing. agr. DUMITRU CONSTANTIN președintele consiliului agricol al ra­ionului Strehaia a suprafețelor pe modul de folosință, sectoare și grad de fertilitate. Până la sfirșitul anului se vor efectua lucră­rile de evidență funciară în co­munele Grecești, Greci, Menți, Co­vrigi, Samarinești, Miculești și Dră­­gotești și se vor termina cele înce­pute în toamna anului precedent în comunele Jirov, Corcova, Lupșa, Broșteni, Stivilești și Văgiuiești. Au fost trasate sarcini concrete ca pînă la 1 august a.c. comitetele executive ale sfaturilor populare comunale, împreună cu consiliile de conducere ale gospodăriilor colective și cu in­ginerii agronomi, să se îngrijească de întocmirea planurilor de situații ne­cesare amplasării culturilor pentru anul de producție 1962 —1963. O dată cu terminarea lucrărilor de evidență funciară se vor începe lucrările de sistematizare începînd cu comunele din sudul raionului: Grecești, Corzu, Bîcleș, Smadovița, Secu, Piria, Albu­­lești, Bălțați, Rocșoreni, Plopi, Deieni, Breznița, Greci, Tîmna și Stîngăceaua. In prima fază va fi cuprinsă în lucră­rile de sistematizare suprafața de 34.550 ha., urmînd ca pînă la 1 au­gust 1963 să se aplice sistematizarea și în celelalte 17 comune ale raio­nului — pe o suprafață de 38.854 ha. Pentru o mai justă folosire a te­ritoriului, pînă la 1 septembrie se vor executa schițe de organizare a teritoriului în cel puțin 16 gospodă­rii colective. In raionul Strehaia există posibi­lități ca suprafața cultivată în sistem irigat să fie extinsă pe cel puțin 300 ha, folosindu-se sursele de apă exis­tente în perimetrul localităților Cor­cova, Văgiuiești, Comanda și Strehaia. Pentru suprafața amintită se va intro­duce irigatul prin aspersiune, utili­­zîndu-se aspersorul cu jet lung ca­re are o rază de acțiune de 75 m. La lucrările de amenajări pentru iri­gații, secția fond funciar a consiliului agricol raional, împreună cu comite­tele executive ale sfaturilor populare comunale , și consiliile de conducere ale gospodăriilor agricole colective, au primit indicații să mobilizeze masa largă de colectiviști. Datorită faptului că în regimul burghezo-moșieresc întreaga suprafa­ță a raionului a fost exploatată cu totul nerațional, peste 2700 ha. sunt acum supuse eroziunii solului. Pe 2000 ha. din acestea, producția este diminuată anual cu 20—50 la sută, iar 700 ha. nu dau practic nici un fel de produse. Dezvoltînd experien­ța acumulată pînă acum în punerea în valoare a terenurilor neproductive și slab productive, mi am luat mă­suri pentru preîntâmpinarea efectu­lui dăunător al eroziunii solului prin extinderea amenajărilor în terase în vederea plantărilor masive de pomi și viță de vie. De altfel, pînă la 1 august a.c. vor fi identificate toate (Continuare în pag. 3-a). Se experimentează o metodă modernă In secția mecanică a Uzinelor „E­­lectroputere“ — Craiova se experimen­tează o metodă modernă pentru des­coperirea defectelor ce apar la piesele turnate. Această metodă se bazează pe proprietatea ultrasunetelor de a stră­bate grosimi mari de metal. Piesa este cercetată cu ajutorul unei sonde, iar defectele sunt înregistrate pe ecranul generatorului ultrasonic. Prin punerea la punct a acestei me­tode, piesele cu defecte de turnare nu se vor mai întilni la prelucrare, obți­­nindu-se astfel importante economii de manoperă. Ing. ZAHAR­IA CIORECAN Uzinele „Electroputere" Craiova O nouă școală în orașul Tr. Severin, la capătul străzii Traian, s-a terminat construcția unei noi școli. Acesta este al treilea local de școală construit în orașul Tr. Severin în ultimii doi ani. Construcția noii școli terminată cu o lună înainte de termen cuprinde opt săli de clasă, laboratoare, cabinet me­dical, precum și săli de depozite mo­derne Duminică ridicativă A devenit o obișnuință Îndreptă­țită, ca la sfirșitul fiecărei săptă­­mâni, după o muncă spornică de­pusă pe șantiere, in întreprinderi, instituții etc., oamenii muncii din orașul Craiova să-și petreacă in mod cu­ mai plăcut timpul liber. Și dumi­nica de alaltăieri de exemplu, s-a caracterizat prin multe și felurite manifestații cultural-sportive. In pri­mele ore ale dimineții unii s-au gră­bit să ocupe cite un loc spre a susține echipa de volei ,,Electropu­tere“ care a avut un meci pentru ca­lificare în divizia A cu echipa Clu­­iul Tulcea. ARH însă, și-au propus să meargă in excursii prin tară. 124 tovarăși de la uzinele „Electropu­­tere“, U.R.C.C. și din alte întreprin­deri au plecat prin O.N.T. pati“ să petreacă citeva clipe „Car- fru­moase pe însoritul litoral al Mării Negre. Dar craiovenii nu se rezumă numai la excursii. Incepind de la­­ orele 9 dimineața, in sala Teatrului Natio­nal se aflau numeroși spectatori care veniseră să asiste la spectacolul fes­tiv in cadrul celui de-al lll-lea Fes­tival de teatru „I.L. Caragiale", la care iși dau concursul renumite for­­matii artistice de amatori din Olte­nia. Aci am ini Unit pe linotipistul Constantin Udrea de la întreprinde­rea poligrafică, care împreună cu fa­milia ținuse să vadă pe tovarășii săi de muncă in rolurile de actori din piesa „Dragoste nu le pripi“. Pînă seara tîrziu s-au prezentat pe scena acestui important locaș de cultură arte și alte echipe artistice de ama­tori, unde craiovenii prezenți exprimat mulțumirea prin ropote și­ au de aplauze. Mijloc important de recreere s-a dovedit a fi și Muzeul regional de artă din Craiova. Grupuri, grupuri de vizita­tori prezenți In sălile muzeului con­­templau in liniște valoroasele pic­turi ale lui Teodor Aman, N. Gri­­gorescu, precum și alte lucrări de artă. Intr-una din săli am intilnit doi vizitatori care, după folul cum pri­veau operele expuse lăsa să se înțe­leagă că pentru prima oară intraseră în acest locaș de cultură. Erau lean­­cierii constructori Constantin Pri­­poaie și Gheorghe Ionele, si au le­gat o prietenie strinsă încă de cină se aliau­ pe șantierul de la Onești. O dată veniți cu ser­viciul in Craiova și-au propus să cunoască ci­ mai bine acest stră­vechi oraș. Printre vizita­tori se alia și proaspăta absol­ventă a Institutu­lui pedagogic de trei ani — Mari­le­na Nicolae­ — înainte de a pleca di­n Craiova, acolo unde voi fi repartizată să mun­cesc, am simii să mai trec încă o dată prin acest mu­zeu apre a vedea ce opere noi au mai fost. expuse Con­sider că îmi vor fi de mare folos in noua mea profesie. Cel mai căutat loc pentru recreere și odihnă al oamenilor­ muncii din Craiova este parcul Poporului ' In după amiaza zilei de duminică, la teatrul de vară de aici au fost pre­zenți peste 3000 de spectatori la concursul „Cine știe ciștigă", organi­zat de Comitetul­ de luptă pentru pace din localitate. Concursul a avut ca temă: „Cauza dezarmării și păcii, cauză comună a tuturor popo­­a­relor“. Atât pentru cei șapte concurenți cât și pentru miile de spectatori prezenți, întrebările puse de profesorul exami­nator au constituit un prilej de a-și da seama încă o dată cât de impe­rioasă a devenit cauza păcii. După o dispută plină de e­­moții, câștigătoarea premiului I a con­­cursu­lui a fost­ gos­podina tovarășa Lidia Nițu. Aci am făcut cu­noștință cu­ Oprea Ghiță, șeful unei e­­c­hi­pe de turnători tormați de b­. uzi­na „7 Noiembrie", cu mecanicul Gheorghe Godi­­noiu de la uzina e­­lectrică, cu bobi­natorul Alex. Ie­pure de la Uzinele „Electroputere" și cu alți oameni ai muncii, care împre­ună cu familiile lor veniseră să-și pe­treacă timpul lib­er. Text: AUREL POPESC­U MIHAI CIURLIN Foto: TITU ZIDARU Pentru înfrumusețarea orașului Caracal Recent, la Caracal a avut loc o consfătuire la care au participat membrii comitetului executiv al sfa­tului popular orășenesc, deputații, membrii comitetelor de stradă, direc­tori de școli, cadre didactice și nu­meroși cetățeni fruntași în acțiunile gospodărești. Consfătuirea a avut ca scop luarea unor măsuri în ve­derea continuei înfrumusețări și bu­nei gospodăriri a orașului Caracal. Atit din darea de seamă prezentată de deputatul Omer Nicolae cit și din discuțiile purtate de participanții la consfătuire, s-au desprins importante realizări obținute în acțiunea de în­frumusețare a orașului, la care o contribuție importantă au adus ce­tățenii, îndrumați și mobilizați de de­putați și comitetele de stradă. In orașul Caracal, în perioada a­­nilor 1959—1981 s-au asfaltat străzi și trotuare în suprafață de 108.000 m.p., în primul semestru al anului 1962 s-au întreținut și modernizat străzi în suprafață de peste 10.700 m.p. obținîndu-se economii de peste 80.000 lei. S-au dat în folosință 72 aparta­mente și urmează a fi date încă 68 apartamente, în afară de acestea prin amenajarea corespunzătoare unor dependințe, se vor mai pune­a la dispoziția populației încă 13 a­­partamente confortabile. Acțiunile gospodărești organizate de statul popular orășenesc s-au bu­curat de o largă participare din par­tea locuitorilor. In oraș nenumă­rate clădiri au fost văruite, s-au cu­rățit curțile, s-au reparat gardurile. Locuitorii au sprijinit cu însuflețire acțiunea de amenajare și întreținere a zonelor verzi. In parcul orașului, cu concursul voluntar al cetățenilor s-a pregătit suprafața de 1000 m.p. pentru sădirea florilor, s-au plantat 400 p­uieți de brad, 500 arbuști, 1000 tufe de trandafir. Prin darea de seamă cit și prin discuțiile purtate de către tov. Geor­­gescu Aurel, Mihăiescu Toma, Io­­nescu Iulian, Nicu Elena, Bejan Gheorghe Dinu Natalia, Zimbrea Irina și mulți alții, consfătuirea a reușit să îndrepte atenția asupra sarcinilor de viitor în ce privește buna gospodă­rire a orașului. Astfel, pentru a înfrumuseța stră­zile mărginașe ale orașului, s-a pus un mare accent pe munca ce trebuie desfășurată de către deputați în scopul mobilizării locuitorilor la ac­țiuni gospodărești. S-au discutat mă­surile privind întreținerea curățeniei în oraș, îngrijirea pomilor și arbuști­lor de pe marginea străzilor, păstra­rea și îngrijirea punctelor de ilumi­nat public, educarea locuitorilor în scopul lărgirii necontenite a reali­zărilor gospodărești și a păstrării a­­vutului obștesc., GH. DUMITRESCU coresp.

Next