Inainte, iulie 1962 (Anul 19, nr. 5398-5423)
1962-07-10 / nr. 5405
* i PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIJI VA 1 ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL OLTENIA AL P.M.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Au terminat recoltatul ■ Cu citeva zile în urmă, membrii gospodăriilor colective din lanca: Călărași, Potelu, Hotar, Grojdibod, Gura Padinii și din alte sate și comune din raionul Corabia au terminat recoltatul păioaselor, buna organizare a muncii, ca și sprijinul primit din partea mecanizatorilor au permis colectiviștilor de aci să obțină rezultate frumoase și la efectuarea acestei lucrări. SILVESTRU DOMOZINA coresp. Rezultate frumoase La gospodăria colectivă ,Vasile Roaită" din comuna Poiana Mare, raionul Calafat, așa după cum transmite corespondentul nostru voluntar IONEL PICU, s-au recoltat pină zilele trecute peste 350 ha, cultivate cu păioase, în prezent lucrându-se cu multă intensitate la treierat și executarea arăturilor actinei de vară. De asemenea, colectiviștii din Părcașele, raionul Caracal, după cum ne transmite tov. PETRENICA au obținut rezultate frumoase la recoltare, efectuînd această lucrare pe mai bine de 75 la sută din suprafața cultivată cu păioase. Mii de colectiviști pot fi văzuți la seceriș și pe tarlalele gospodăriilor colective din Ursa, raionul Corabia, Goicea Mare, Horezu Poienari, Grecești, Giigiova, Măceșul de Sus, Comoșteni, raionul Segarcea, Negoiești, raionul Biliași, precum și pe terenurile altor gospodării colective Așa cum ne transmit corespondenții noștri voluntari NELU GHEORGHE GRUBER. MIHAI GIGEANESCU. VIRGINIA CALDARULE COR si alții, lucrările la recoltat sunt mult avansate. In scrisorile lor, multi dintre corespondenții voluntari mai sus amintiți arată că paralel cu recoltatul in gospodăriile colective amintite se desfășoară in aceste zile treierișul și executarea arăturilor adinei de vară. La gospodăria colectivă din Goicea Mare bunăoară s-a treierat griul recoltat de pe mai bine de 30 la sută din suprafață și s-au executat arături adinei de vară pe aproape 200 ha. Succese asemănătoare au obținut și colectiviștii din Grigiova, Poiana Mare etc. In Interiorul ziarului: — Cartea — la locul de muncă (pag. 2-a). — Expresie a creșterii bunăstării oamenilor muncii (pag. 3-a). — Cu sprijinul activului de partid (pag. 3-a). — Din activitatea petroliștilor (pag. 3-a). Cb toate forjele pentru executarea la timp și fle montate a lucrărilor agricole din actuala companiei Recomandările Consiliului agricol regional privind executarea lucrărilor agricole de vară Lucrările de pregătire a solului executate imediat după eliberarea terenului de culturile de vară constituie chezășia obținerii unor recolte bogate în anul următor. Se știe că prin executarea acestor lucrări se creează condiții pentru înmagazinarea și păstrarea apei, încolțirea semințelor de buruieni ce vor fi distruse la lucrările ulterioare, sintetizarea substanțelor nutritive necesare plantelor, etc. In toate unitățile agricole socialiste din regiune, terenurile eliberate de culturile de vară, în funcție de utilizarea și gradul de umiditat ce pot avea, vor trebui pregătite in mod diferențiat. I. O bună parte din terenurile eliberate vor trebui să fie insămînțate cu culturi duble in miriște pentru completerea bazei furajere. In acest scop, vor fi destinate în primul rînd toate terenurile irigabile, terenurile din luncile rîurilor cu apa freatică mai la suprafață precum și cele care prezintă un anumit grad de umiditate, — rezultat al ploilor cu caracter local ce au căzut in ultima vreme pe anumite tarlale. Pe aceste terenuri se va lucra cu orice fel de unelte, care să asigure o mobilizare a terenului, fără bulgări, la adîncimea de minimum 12 cm. Cantitatea de sămînță la ha. va fi de 50 kg. porumb boabe și 35—40 kg. sorg sau iarbă de Sudan. Sorgul și sudanul se vor semăna cu semănătoarea SU-29 cu 1—2 cm. mai adine decit la culturile de primăvară, iar porumbul cu semănătoarea 2 SPC 2 la 80 cm. între rînduri pentru a putea menține terenul curat de buruieni în vederea însămînțării griului de toamnă. Indiferent ce se va însămînța și de modul cum se va semăna, este obligatoriu efectuarea tăvălugitului după semănat. Din experiența și din practica stațiunii Caracal a I.C.A. s-a dovedit că griul de toamnă cultivat după porumb cultură dublă, dă producții mai mari decit cel cultivat în ogor de vară, reducînd substanțial și atacul de zabrus. II. In unitățile agricole socialiste în care ca urmare a ploilor locale căzute, solul e reavăn precum și în terenurile ce se găsesc în lunci unde solul prezintă un grad de umiditate favorabil executării unei arături mai adine, dar fără bulgări, se va trece direct la executarea arăturilor de vară. In cea mai mare parte a raioanelor din sudul și centrul regiunii arătura se va face cu plugul cu antetrupită și întoarcerea brazdei pînă la adîncimea de 25—30 cm. In raioanele din nord, cu orizontul de humus limitat, se va face întoarcerea brazdei numai pe adîncimea orizontului cu humus, urmînd ca adîncirea să se facă în jos prin subsolaj. In același fel ca în raioanele nordice se vor lucra și terenurile din toate zonele pe care se fac pentru prima dată arături cu tractorul, întoarcerea brazdei va depăși aci cu 3—5 cm. adîncimea arăturilor anterioare, folosind în aceste cazuri în plus și subsolajul pentru adîncirea stratului arabil fără întoarcerea brazdei. (Continuare în pag. 2-a), OAMENI ȘI Acum doi ani, membrii colectivei „Avintul" din Rojiște, raionul Segarcea, nu dispuneau decit de 187 ha. pămînt arabil. Azi ei au peste 600 ha. pămint. Probabil, cititorule,te duce gindul că de atunci și pînă acum a intrat în gospodărie un mare număr de familii care, unindu-și păminturile, au ridicat suprafața arabilă. In parte este adevărat, in parte... Aici, îmi dai voie să-fi vorbesc despre ceea ce poate să Însemne și ceea ce poate să realizeze o mare familie unită, călăuzită de aceleași interese. Acum doi ani a început desecarea mlaștinilor care se întindeau pe zeci și sute de hectare. Azi lanurile de griu și secară sunt dovezi palpabile despre adevărata muncă creatoare, materializată de avânt și încredere. Cind am venit aici, soarele apusese de mult. La sediul gospodăriei lumina, în ciuda orei Înaintate, ardea. înăuntru am găsit trei oameni. Doi mai in virstă și unui tinerel care, după legile naturii, la ora aceea trebuia să doarmă. Pe acesta din urmă îl cheamă Cornel Mirea și este inginer agronom. Ceilalți doi s-au recomandat cu gravitatea virstei: — Nedelcu Ion, președintele gospodăriei colective. — Ciovică Marin, șef de echipă. Am intrat pe nesimțite în miezul problemei, primele rezultate ale recoltatului. — Stăm bine. Am recoltat, peste 70 ha. de griu, și întreaga suprafață de 270 ha. de secară. In douătrei zile se va termina și treieratul. — Cu credeți că veți obține la hectar peste planificare ? — Cred, răspunde din nou președintele, că vom obține la soiurile de mailă productivitate în jur de 1000 kg. la ha., peste recolta prevăzută de noi. — Dumneata ce părere ai, tovarășe inginer ? — Avem pământ bun. De aceea, după cine mi-am dat cu seama cifrele indicate de Iov. Nedelcu sunt posibile, fară modestie, să fie depășite. De altfel în două zile vom ști precis... — In altă ordine de ideil civ. ati acumulat o oarecare experiență in a reda agriculturii păminturile mlăștinoase... — In viitorii ani vom smulge mlaștinilor noi terenuri bune de muncă. Pentru că dispunem de păminturi nisipoase vom extinde mult cultura viței de vie. In toamna aceasta vom obține prima roadă de pe cele 40 ha. de vie. — Dar despre pepenii verzi nu spuneți nimic ? — intervine comunistul Ciovică Marin. — Asta e specialitatea noastră. Avem 100 de hectare. Sperăm să scoatem peste 30.000 kg. pepeni la ha. — Nu uitami și sectorul legumicol, adaugă inginerul. Și aici ne propunem să extindem suprafața cultivată pînă la 60 ha. De pe varza timpurie pe care am vindut-o pe piață am obținut peste 52.000 lei venit. Este un sector deosebit de rentabil.. — Iertați-mă că vă întrerup, la cit se ridică fondul de bază al gospodăriei dv. colective ? — Ne apropiem cu pași repezi de milion. Anul acesta suntem cu siguranță o gospodărie milionară. Nu uitați că suntem o gospodărie tineră. Avem însă posibilități să devenim multimilionari. A doua zi, pe tarlalele gospodăriei, prin lanurile de griu și secară, am întâlnit colectiviștii. Oamenii acestei tinere gospodării. Am notat pe carnet cuvintele colectivistei Stănică M. Gheorghita, pentru că ele mi s-au părut ca un corolar al discuțiilor purtate anterior. Iată-le: „Ne străduim să terminăm recoltatul și treieratul la timp. Nu vrem să pierdem nici un bob de griu, pentru că in fiecare bob de griu este ceva din noi, din munca noastră". I. DOBRESCU La capătul tarlalei, sacii cu grin sunt descărcați de către membrii brigăzii a doua de la G.A.C. „7 Noiembrie“ din Balș. Execută arături adînci de vară Paralel cu recoltatul orzului și brîului, colectiviștii din Dobra raionul Vînju Mare, lucrează pe întrecute și la eliberarea terenurilor de paie, dacă păioasele au fost recoltate cu combina, și de snopii de griu, dacă au fost recoltate cu mina. Paiele sînt strînse în șire la marginea tarlalelor, iar griul e transportat la cele trei arii de treier stabilite, lăsînd astfel teren liber tractoarelor pentru a executa arături adînci de vară în miriște. Organizîndu-și bine munca, mecanizatorii de la S.M.T. Vînju Mare au reușit să execute pînă in prezent recoltatul cu combina pe aproape 150 ha. și arături adînci de vară pe o suprafață de peste 90 ha. In prezent ei lucrează și ziua și noaptea, în două schimburi, la executarea arăturilor adînci de vară. CRISTEA GHEALDIR. coresp. 1 dualitate, și economii Colectivele fabricilor de cărămidă și țiglă Hinova și Bistrița, aparținînd de întreprinderea raională de industrie locală Tr. Severin, au încheiat semestrul 1-1962 cu frumoase realizări în producție. Datorită organizării mai bune a întrecerii socialiste precum și ca rezultat al aplicării unor măsuri tehnico-organizatorice în scopul îmbunătățirii procesului tehnologic, s-a reușit ca în perioada amintită planul producției globale cumulat pe ambele fabrici să fie depășit cu 42,6 la sută, iar al producției marfă cu 44,6 la sută. Astfel, la cărămidă arsă s-a înregistrat o depășire de 42,5 la sută, la cărămidă nearsă de 72,7 la sută, la țiglă arsă de 32,5 la sută iar la țiglă nearsă de 39,3 la sută. Calitatea țiglelor și cărămizilor s-a îmbunătățit simțitor față de perioada corespunzătoae a anului trecut. Macerarea argilei s-a făcut în acest an la timpul opim și in cele mai bune condiții, dirijarea curenților de aer în șoproanele de uscare s-a făcut în mod rațional, evitându-se astfel fisurarea țigelor și cărămizilor ca urmare a uscării forjate. O preocupare însemnată a colectivelor celor două fabrici a fost și aceea de a face la timp reparațiile necesare agregatelor Acestea funcționează acum cu întreaga capacitate, permițînd să se preseze cantități sporite de cărămizi și țigle. Depășirea planului de producție s-a făcut in condițiile reducerii prețului de cost. In perioada amintită s-au realizat economii la prețul de cost peste sarcina planificată in valoarea de 40.000 lei, obținindu-se totodată 150.000 lei beneficii peste plan. Printre muncitorii fruntași de la cele două fabrici se pot aminti tovarășii : Petre Ploștenaru mecanic Tilică Spulbatu, cocător cărămidă și țiglă, Constantin Ciocia, presator caiupi, Mihai Untam, focar, precum și alții care au obținut frumoase realizări in producție, depășind cu regularitate planul ) Pamîntul — principalii miilor de producție în adrîctiunră Fiecărui hectar de pămînt - destinația corespunzătoare Configurația sa geografică precum și condițiile sale de climă și sol oferă raionului Strehaia posibilități pentru dezvoltarea multilaterală largi tuturor ramurilor agriculturii. Propria experiență ne-a dovedit că o condiție esențială pentru punerea în valoare a posibilităților economiconaturale specifice fiecărei unități în parte, constă in folosirea cit mai chibzuită a fondului funciar. Raionul nostru posedă o suprafață de 73.404 ha. teren agricol din care 58.581 ha. teren arabil. Pe baza studiilor efectuate de către consiliul agricol raional s-a stabilit că există posibilitatea ca pînă în 1985 suprafața arabilă a raionului să crească cu 930 ha., ajungind astfel la 59.511 ha. Această suprafață va crește pe seama defrișării a 200 ha. de pășuni neproductive și mărăcinișuri, 600 ha. de vii hibride și pomi degenerați, 100 ha. prin desțeleniri de pășuni slab productive, 30 ha. prin desființarea drumurilor inutile de exploatare. Totodată, suprafața agricolă a raionului va spori considerabil și prin defrișarea suprafețelor de pădure sub 10 ha, cu o densitate de 0,4, a piscurilor de pădure izolate situate în terenuri cu pante reduse. In scopul redării de noi terenuri agriculturii, sfaturile populare comunale — împreună cu inginerii agronomi — au primit sarcina ca pînă la jumătatea lunii iulie să identifice în fiecare gospodărie colectivă suprafețele ce se pot transforma în teren arabil. Ne-am propus ca prin măsurile luate să asigurăm cunoașterea exactă Ing. agr. DUMITRU CONSTANTIN președintele consiliului agricol al raionului Strehaia a suprafețelor pe modul de folosință, sectoare și grad de fertilitate. Până la sfirșitul anului se vor efectua lucrările de evidență funciară în comunele Grecești, Greci, Menți, Covrigi, Samarinești, Miculești și Drăgotești și se vor termina cele începute în toamna anului precedent în comunele Jirov, Corcova, Lupșa, Broșteni, Stivilești și Văgiuiești. Au fost trasate sarcini concrete ca pînă la 1 august a.c. comitetele executive ale sfaturilor populare comunale, împreună cu consiliile de conducere ale gospodăriilor colective și cu inginerii agronomi, să se îngrijească de întocmirea planurilor de situații necesare amplasării culturilor pentru anul de producție 1962 —1963. O dată cu terminarea lucrărilor de evidență funciară se vor începe lucrările de sistematizare începînd cu comunele din sudul raionului: Grecești, Corzu, Bîcleș, Smadovița, Secu, Piria, Albulești, Bălțați, Rocșoreni, Plopi, Deieni, Breznița, Greci, Tîmna și Stîngăceaua. In prima fază va fi cuprinsă în lucrările de sistematizare suprafața de 34.550 ha., urmînd ca pînă la 1 august 1963 să se aplice sistematizarea și în celelalte 17 comune ale raionului — pe o suprafață de 38.854 ha. Pentru o mai justă folosire a teritoriului, pînă la 1 septembrie se vor executa schițe de organizare a teritoriului în cel puțin 16 gospodării colective. In raionul Strehaia există posibilități ca suprafața cultivată în sistem irigat să fie extinsă pe cel puțin 300 ha, folosindu-se sursele de apă existente în perimetrul localităților Corcova, Văgiuiești, Comanda și Strehaia. Pentru suprafața amintită se va introduce irigatul prin aspersiune, utilizîndu-se aspersorul cu jet lung care are o rază de acțiune de 75 m. La lucrările de amenajări pentru irigații, secția fond funciar a consiliului agricol raional, împreună cu comitetele executive ale sfaturilor populare comunale , și consiliile de conducere ale gospodăriilor agricole colective, au primit indicații să mobilizeze masa largă de colectiviști. Datorită faptului că în regimul burghezo-moșieresc întreaga suprafață a raionului a fost exploatată cu totul nerațional, peste 2700 ha. sunt acum supuse eroziunii solului. Pe 2000 ha. din acestea, producția este diminuată anual cu 20—50 la sută, iar 700 ha. nu dau practic nici un fel de produse. Dezvoltînd experiența acumulată pînă acum în punerea în valoare a terenurilor neproductive și slab productive, mi am luat măsuri pentru preîntâmpinarea efectului dăunător al eroziunii solului prin extinderea amenajărilor în terase în vederea plantărilor masive de pomi și viță de vie. De altfel, pînă la 1 august a.c. vor fi identificate toate (Continuare în pag. 3-a). Se experimentează o metodă modernă In secția mecanică a Uzinelor „Electroputere“ — Craiova se experimentează o metodă modernă pentru descoperirea defectelor ce apar la piesele turnate. Această metodă se bazează pe proprietatea ultrasunetelor de a străbate grosimi mari de metal. Piesa este cercetată cu ajutorul unei sonde, iar defectele sunt înregistrate pe ecranul generatorului ultrasonic. Prin punerea la punct a acestei metode, piesele cu defecte de turnare nu se vor mai întilni la prelucrare, obținindu-se astfel importante economii de manoperă. Ing. ZAHARIA CIORECAN Uzinele „Electroputere" Craiova O nouă școală în orașul Tr. Severin, la capătul străzii Traian, s-a terminat construcția unei noi școli. Acesta este al treilea local de școală construit în orașul Tr. Severin în ultimii doi ani. Construcția noii școli terminată cu o lună înainte de termen cuprinde opt săli de clasă, laboratoare, cabinet medical, precum și săli de depozite moderne Duminică ridicativă A devenit o obișnuință Îndreptățită, ca la sfirșitul fiecărei săptămâni, după o muncă spornică depusă pe șantiere, in întreprinderi, instituții etc., oamenii muncii din orașul Craiova să-și petreacă in mod cu mai plăcut timpul liber. Și duminica de alaltăieri de exemplu, s-a caracterizat prin multe și felurite manifestații cultural-sportive. In primele ore ale dimineții unii s-au grăbit să ocupe cite un loc spre a susține echipa de volei ,,Electroputere“ care a avut un meci pentru calificare în divizia A cu echipa Cluiul Tulcea. ARH însă, și-au propus să meargă in excursii prin tară. 124 tovarăși de la uzinele „Electroputere“, U.R.C.C. și din alte întreprinderi au plecat prin O.N.T. pati“ să petreacă citeva clipe „Car- frumoase pe însoritul litoral al Mării Negre. Dar craiovenii nu se rezumă numai la excursii. Incepind de la orele 9 dimineața, in sala Teatrului National se aflau numeroși spectatori care veniseră să asiste la spectacolul festiv in cadrul celui de-al lll-lea Festival de teatru „I.L. Caragiale", la care iși dau concursul renumite formatii artistice de amatori din Oltenia. Aci am ini Unit pe linotipistul Constantin Udrea de la întreprinderea poligrafică, care împreună cu familia ținuse să vadă pe tovarășii săi de muncă in rolurile de actori din piesa „Dragoste nu le pripi“. Pînă seara tîrziu s-au prezentat pe scena acestui important locaș de cultură arte și alte echipe artistice de amatori, unde craiovenii prezenți exprimat mulțumirea prin ropote și au de aplauze. Mijloc important de recreere s-a dovedit a fi și Muzeul regional de artă din Craiova. Grupuri, grupuri de vizitatori prezenți In sălile muzeului contemplau in liniște valoroasele picturi ale lui Teodor Aman, N. Grigorescu, precum și alte lucrări de artă. Intr-una din săli am intilnit doi vizitatori care, după folul cum priveau operele expuse lăsa să se înțeleagă că pentru prima oară intraseră în acest locaș de cultură. Erau leancierii constructori Constantin Pripoaie și Gheorghe Ionele, si au legat o prietenie strinsă încă de cină se aliau pe șantierul de la Onești. O dată veniți cu serviciul in Craiova și-au propus să cunoască ci mai bine acest străvechi oraș. Printre vizitatori se alia și proaspăta absolventă a Institutului pedagogic de trei ani — Marilena Nicolae — înainte de a pleca din Craiova, acolo unde voi fi repartizată să muncesc, am simii să mai trec încă o dată prin acest muzeu apre a vedea ce opere noi au mai fost. expuse Consider că îmi vor fi de mare folos in noua mea profesie. Cel mai căutat loc pentru recreere și odihnă al oamenilor muncii din Craiova este parcul Poporului ' In după amiaza zilei de duminică, la teatrul de vară de aici au fost prezenți peste 3000 de spectatori la concursul „Cine știe ciștigă", organizat de Comitetul de luptă pentru pace din localitate. Concursul a avut ca temă: „Cauza dezarmării și păcii, cauză comună a tuturor popoarelor“. Atât pentru cei șapte concurenți cât și pentru miile de spectatori prezenți, întrebările puse de profesorul examinator au constituit un prilej de a-și da seama încă o dată cât de imperioasă a devenit cauza păcii. După o dispută plină de emoții, câștigătoarea premiului I a concursului a fost gospodina tovarășa Lidia Nițu. Aci am făcut cunoștință cu Oprea Ghiță, șeful unei echipe de turnători tormați de b. uzina „7 Noiembrie", cu mecanicul Gheorghe Godinoiu de la uzina electrică, cu bobinatorul Alex. Iepure de la Uzinele „Electroputere" și cu alți oameni ai muncii, care împreună cu familiile lor veniseră să-și petreacă timpul liber. Text: AUREL POPESCU MIHAI CIURLIN Foto: TITU ZIDARU Pentru înfrumusețarea orașului Caracal Recent, la Caracal a avut loc o consfătuire la care au participat membrii comitetului executiv al sfatului popular orășenesc, deputații, membrii comitetelor de stradă, directori de școli, cadre didactice și numeroși cetățeni fruntași în acțiunile gospodărești. Consfătuirea a avut ca scop luarea unor măsuri în vederea continuei înfrumusețări și bunei gospodăriri a orașului Caracal. Atit din darea de seamă prezentată de deputatul Omer Nicolae cit și din discuțiile purtate de participanții la consfătuire, s-au desprins importante realizări obținute în acțiunea de înfrumusețare a orașului, la care o contribuție importantă au adus cetățenii, îndrumați și mobilizați de deputați și comitetele de stradă. In orașul Caracal, în perioada anilor 1959—1981 s-au asfaltat străzi și trotuare în suprafață de 108.000 m.p., în primul semestru al anului 1962 s-au întreținut și modernizat străzi în suprafață de peste 10.700 m.p. obținîndu-se economii de peste 80.000 lei. S-au dat în folosință 72 apartamente și urmează a fi date încă 68 apartamente, în afară de acestea prin amenajarea corespunzătoare unor dependințe, se vor mai punea la dispoziția populației încă 13 apartamente confortabile. Acțiunile gospodărești organizate de statul popular orășenesc s-au bucurat de o largă participare din partea locuitorilor. In oraș nenumărate clădiri au fost văruite, s-au curățit curțile, s-au reparat gardurile. Locuitorii au sprijinit cu însuflețire acțiunea de amenajare și întreținere a zonelor verzi. In parcul orașului, cu concursul voluntar al cetățenilor s-a pregătit suprafața de 1000 m.p. pentru sădirea florilor, s-au plantat 400 puieți de brad, 500 arbuști, 1000 tufe de trandafir. Prin darea de seamă cit și prin discuțiile purtate de către tov. Georgescu Aurel, Mihăiescu Toma, Ionescu Iulian, Nicu Elena, Bejan Gheorghe Dinu Natalia, Zimbrea Irina și mulți alții, consfătuirea a reușit să îndrepte atenția asupra sarcinilor de viitor în ce privește buna gospodărire a orașului. Astfel, pentru a înfrumuseța străzile mărginașe ale orașului, s-a pus un mare accent pe munca ce trebuie desfășurată de către deputați în scopul mobilizării locuitorilor la acțiuni gospodărești. S-au discutat măsurile privind întreținerea curățeniei în oraș, îngrijirea pomilor și arbuștilor de pe marginea străzilor, păstrarea și îngrijirea punctelor de iluminat public, educarea locuitorilor în scopul lărgirii necontenite a realizărilor gospodărești și a păstrării avutului obștesc., GH. DUMITRESCU coresp.