Inainte, octombrie 1962 (Anul 19, nr. 5476-5501)

1962-10-20 / nr. 5492

) In toate raioanele regiunii noastre lucrările agricole de toamnă sunt in toi. Se pregătește terenul destinat plantațiilor și se execută plantatul viilor și pomilor , este pe terminate culesul strugurilor și fructelor, se dă zor cu însămînțatul griului. Res­pectarea epocii optime de semănat are o mare importanță pentru ob­ținerea unor recolte mari. Iată de ce, în aceste zile principala sarcină a organelor și organizațiilor de partid, a sfaturilor populare, a consi­liilor agricole este de a desfășura munca politică și organizatorică în așa fel incit semănatul să se termine fără intirziere în toate raioanele. Ex­periența multor unități agricole so­cialiste­ arată cit de important este să însămințezi la vreme. Gospodă­ria agricolă de stat din Segarcea, Girla­­ Mare, gospodăriile colective din Goicea, raion­ul Segarcea ca și alte numeroase unități agricole so­cialiste au obținut producții mari tocmai datorită faptului că au dat o atenție deosebită îndeosebi lu­crărilor de pregătire, a solului, se­mănatului in epoca optimă. Se știe că cea mai mare parte din terenurile ce se seamănă cu griu urmează după porumb, floarea­­soarelui, sfeclă de zahăr etc. Cu tot timpul înaintat în care ne aflăm, in unele localități, din raionul Olte­­țu, de pildă, ni se dă atenția cu­venită terminării grabnice a recol­tării porumbului, tăierii și transpor­tării cocenilor în vederea eliberării terenurilor. Aci nu s-a înțeles faptul că intîrzierea eliberării terenurilor duce implicit la întîrzierea semăna­tului, ceea ce provoacă pierderi de recoltă. Pentru a se evita aceste întîrzieri, se cere să se muncească cu răspundere, în mod operativ. La gospodăria colectivă din Baldo­­vînești, raionul Balș, de pildă, munca este bine organizată incit z­ ua s-a lucrat intens la recoltatul porumbului, iar noaptea la tăiatul și căratul cocenilor. Pe terenul eli­berat, au intrat imediat tractoarele care au arat și discuit. Pe tractoare s-a lucrat in două schimburi — ziua și noaptea. Asemenea organizare a muncii trebuie să existe în toate uni­tățile agricole și îndeosebi in cele rămase în urmă cu semănatul. Ținând insă seama de faptul că semănatul griului trebuie făcut la timpul optim și la un înalt nivel a­­grotehnic, că avem posibilități forțe suficiente, putem afirma că și lucrările agricole de toamnă nu se desfășoară încă un ritm satisfăcător. Dacă în raioanele Segarcea, Vințu Mare, Caracal, Tr. Severin, Corab­a, ritmul însămînțărilor s-a intensifi­cat simțitor în ultimul timp s-a realizat 55,4 — 71,6 la sută din pian exist­înd condiții că această lucrare să fie terminată in urmă­toarele zile, în alte raioane — prin­tre care Băilești, Oltețu, Balș, in­­sămînțărire se desfășoară cu înceti­neală, există un serios decalaj între suprafețele pregătite pentru insă­­mințări și suprafețele însămințate Ploile căzute in ultimele zile favorizează executarea pregătirii te­renurilor destinate însămînțărilor precum și insămînțările la un înalt nivel agrotehnic, fie aceea, trebuie folosite toate forțele și mijloacele pentru intensificarea însămînțărilor, dîndu-se cea mai mare atenție cali­tății lucrărilor. Este cît se poate de greșită tendința unor mecanizatori de a executa cu­ mai multe ha a­n. in dauna calității arăturilor și în­sămînțărilor ceea ce, firește, nu poate aduce decit pagube de recolte. Pentru a se asigura calitatea se­mănatului, conducătorii unităților agricole, inginerii și tehnicienii a­­gronomi, brigadierii și șefii de echipă sunt chemați să asigure un control riguros în ce privește ad­în­­cimea arăturii și cea de semănat, cantitatea de sămînță care se dă la hectar pentru asigurarea densității optime, folosirea unei semințe curate, bine tratată. In aceste zile, mai mult ca in oricare parte a anului, activitatea inginerilor și tehnicienilor agronomi trebuie să se desfășoare pe teren, acolo unde lucrează tractoarele și mașinile agricole, unde se hotărăște soarta recoltei. Ținînd seama de con­dițiile specifice din fiecare unitate, să se indice cu grijă cum să se facă fiecare lucrare. Terminarea cît mai grabnică a însămînțărilor: exe­cutarea unor lucrări de bună calitate depind într-o măsură hotăritoare de munca politică și organizatorică des­fășurată de organele și organiza­țiile de partid. Veghind ca lucrările agricole să se facă la timpul optim și la un înalt nivel agrotehnic, or­ganele de partid să exercite un control permanent pinn jos, in gos­podăriile colective, in gospodăriile agricole de stat, în stațiunile de mașini și tractoare, acordindu-le ajutor concret și operativ ; să urmă­rească felul cum sfaturile populare și consiliile agricole raionale aduc la îndeplinire sarcinile mari care le revin in această campanie. Acolo unde insămînțările de toamnă au fost terminate sau sunt pe sfîrșite, trebuie luate măsuri pen­tru intensificarea ritmului arăturilor actinei de toamnă pe terenurile des­tinate însămînțărilor de primăvară. Fiecare zi trebuie folosită din plin pentru executarea semănatului la timpul optim și la un nnalt nivel agrotehnic. Numai așa se va putea obține în anul viitor o recoltă spo­rită de griu și la alte culturi — sarcină de o deosebită însemnă­tate trasată de Directivele celui de al Ill-lea Congres al partidului și de Raportul prezentat de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, la sesiunea extraordinară a Marii Adunări Naționale. In Interiorul ziarului: •— Luna prieteniei romîno­­sovietice (pag. 2-a), — In scopul îmbunătățirii muncii științifice a cadrelor didactice (pag. 2-a), — Trecerea de la capitalism la socialism — proces logic al zilelor noastre (pag. 2-3), — La deschiderea noului an școlar in lnvățămîntu­l de par­­tid. Cînd lipsește spiritul de răspundere (pag. 3-a). — Regularitatea circulației: verigă importantă în transpor­tul feroviar (pag. 3-a). fiecare clipă Dimă^vincru în cîmp—folosită din plin la însămînțări! Gospodării colective fruntașe la însămînțări La scurtă vreme după ce gospo­dăria colectivă „Victoria socialismu­lui" din orașul Caracal a terminat însămînțările de toamnă, și membrii G.A.C. „Al Ill-lea Congres al P.M.R.“ din aceeași localitate au raportat terminarea lucrărilor amintite. Cu sprijinul mecanizatorilor de la S.M.T. Caracal care deservesc gospodăria, membrii G.A.C. „Al Ill-lea Congres al P.M.R." au pregătit din vreme te­renul destinat însămînțărilor de toamnă, asigurînd un bun pat ger­minativ. Folosind la maximum toate forțele și mijloacele, ei au însămîn­­țat în epoca optimă toate cele 770 ha. cu griu, 50 ha. cu secară, 78 ha. cu orz și 20 ha. cu secară masă verde. Intr-un ritm susținut se desfășoară însămînțările și la alte gospodării colective din raion. Pînă zilele tre­cute, la G.A.C. din Gostavăț se în­­sămînțaseră 734 ha. cu păioase din cele 385 ha. planificate, la G.A.C. din Slăveni — 445 ha. din cele 570 ha. planificate, la G.A.C. din Dră­­ghiceni — 820 ha. De asemenea, la G.A.C. „T. Vla­­d­imirescu" din Dobrotești au fost în­­sămînțate 570 ha. cu păioase, la G.A.C. din Radomir 463 ha. La alte gospodării colective — ca cele din Cioroi, Devesel, Comanca, Dioști și altele, planul însămînțării păioaselor de toamnă a fost realizat în proporție de 60—70 la sută. NICOLAE BIȚU, coresp. Pregătirea terenurilor la timp și de bună calitate în vederea ins­ă­­mintarii păioaselor duce la obținerea unei recolte cit mai mari. De aceea tractoristul Juc Nicolae, de la SMT Laloș, lucrează cu multă­ con­știinciozitate. Imaginea noastră foto­grafică îl reprezintă la discuit pe te­renurile gospodăriei agricole colective „Drumul belșugului" din comu­na Lăcusteni, raionul Orleiu. Nu fac cinste S.M.T. Vinju Mare In toamna aceasta, mecanizatorii din brigada nr. 26, ca de altfel din toate brigăzile S.M.T. Vinju Mare, sunt chemați să muncească mult mai c­­erativ decit în alte campanii, cu spirit de răspundere, să facă lucrări de bună calitate. Acest lucru a fost pe deplin înțeles de mecanizatorii Petre Smocu, Oprea Peșea, Ion Sta­nică și alții, care se străduiesc zi de zi să folosească tractoarele și cele­lalte mașini agricole cu întreaga lor capacitate de producție. Nu același lucru însă îl fac trac­toriștii Dragoș Burohină, Ion Crăciun și Petre Vișan. Dînd dovadă de in­disciplină, acești tractoriști umblă mai tot timpul in stare de ebrietate. Ceva mai mult, tractoriștii Petre Vi­șan și Ion Crăciun obișnuiesc să scoată tractoarele din brazdă să meargă cu ele la diferiți cetățeni du­pă băutură. Asemenea tractoriști nu fac cinste colectivului de muncă din care fac parte. Conducerea stațiunii ar trebui să ia măsuri exemplare îm­potriva lor. ION CIOCLOV, coresp. înt gospodăriile colective de pe raza orașului Craiova Ritmul însămînțărilor trebuie intensificat! Cum sa desfășoară lucrările agri­cole de toamnă în gospodăriile agri­cole colective de pe raza orașului Craiova ? Sînt sau nu folosite for­țele existente, se tine cont de im­portanta perioadei optime pentru executarea ce urmează, însămînțărilor? In cele vom da răspuns la aceste întrebări. In cele 6 comune de pe raza ora­șului Craiova există 9 gospodării colective. Rezultatele obținute aci pînă la data de 18 octombrie a.c. fac ca răspunsurile la întrebările de mai sus să nu fie aceleași pentru fiecare gospodărie colectivă. Deși unele sînt cît de cît mai avansate, con­cluzia care se desprinde este una singură: în aceste gospodării co­lective situația însămînțărilor este departe de a fi mulțumitoare, deși de acest lucru nu se face prea mare caz la consiliul agricol al orașului, unde se înclină să se creadă că lu­crurile merg destul de bine în ceea ce privește însămînțările. Faptul că la gospodăria colectivă „23 August" din Bucovăț, de pildă, griul a fost însămînțat numai în proporție de 56 la sută față de su­prafața planificată, dovedește desi­­gur o rămînere în urmă față de timp. Arăturile, este adevărat, se apropie de sfîrșit, deși și ele tre­buiau terminate mai de mult. Insă dacă sfatul popular comunal se ocupă cu­ de cît de impulsionarea însămînțărilor în gospodăria citată, nu același lucru îl face la gospo­dăria colectivă din satul Palilula unde griul a fost însămînțat în pro­porție de numai 34 la sută, deși în­treaga suprafață destinată însămin­­țărilor a fost pregătită. Aici nu se pune suficient accent pe mobilizarea tuturor colectiviștilor la lucru și­ deficiența aceasta va trebui înlătu­rată cît mai curînd. Președintele gospodăriei colective „8 Martie" care cuprinde­­ colectiviștii din cartierele Bariera Vîlcii, Gher­­cești și Romanești, tov. Barbu Ghe­orghe și inginerul agronom al gos­podăriei, Iov. Spiridon Constanța, sînt de părere că însămînțările în gospodăria respectivă s-ar desfășura mai repede dacă semănăturile tri­mise de S.M.T. Cîrcea nu s-ar de­fecta destul de des. Acesta este un adevăr. Dar tot la fel de adevărat este faptul că aici lucrările agricole au început cu intirziere, fapt de care în primul rînd răspunde consi­liul de conducere al gospodăriei. A­­cesta are datoria de a-și intensifica și mai mult eforturile In zilele ce urmează și de a mobiliza întreaga masă de colectiviști la executarea lucrărilor agricole,­ care nu așteaptă. Și mai slab stau lucrurile în gos­podăria colectivă „7 Noiembrie" din comuna Șimnic. Aici, din cele 735 hectare pentru arături s-au realizat numai 312 hectare (42 la sută), iar din suprafața de 655 hectare plani­ficată a fi însămînțată cu griu, s-au însămînțat abia 137 hectare (20 la sută). Rezultatul acesta reflectă foar­te clar dezinteresul manifestat de comitetul executiv al sfatului popu­lar comunal în frunte cu președin­tele său tov, Jitianu Paul in ceea ce privește îndrumarea consiliului de conducere și impulsionarea lucră­rilor agricole. Slab stau lucrurile și în gospo­dăriile colective din Ișalnița, Bra­niște și Cernele, care la fel, sînt ră­mase în urmă față de timp. Cît pri­vește gospodăriile colective „Drumul lui Lenin" din comuna Podari și „Viață nouă" din satul Livezi, unde procentul însămînțărilor abia a săl­tat peste 20 la sută, concluzia care se desprinde este simplă : nu s-a ma­nifestat suficient interes pentru or­ganizarea în bune condițiuni a mun­cii, nu se pune accent pe folosirea în întregime a forțelo­r existente în aceste gospodării colective. Mai trebuie semnalat și faptul că la a­­ceastă din urmă gospodărie, lucrează și un tractorist, anume Șerban, care lucrează doar cu numele, pentru că mai toată ziua se duce acasă în satul Gura Văii. Conducerea S.M.T. Cîr­cea va trebui să ia măsuri discipli­nare împotriva acestui tractorist ca­re mai mult strică lucrurile decit le drege, și în același timp să se inte­reseze îndeaproape ca semănătorile pe care le-a repartizat gospodăriilor colective de pe raza orașului Craiova să funcționeze în cele mai bune con­­diliuni. Datorită deficiențelor arătate, pe oraș, situația însămînțărilor este de­parte de a fi satisfăcătoare. Pînă la data citată, arăturile fuseseră exe­cutate în proporție de numai 65 la sută, iar însămînțatul griului în pro­porție de abia 34 la sută. Aceasta este foarte puțin. Ade­vărul acesta de care trebuie să fie convinși și tovarășii din consiliul a­­gricol orășenesc, va trebui să atragă după sine luarea unor măsuri hotă­­rîte care să ducă la lichidarea fără intirziere a rămînerii în urmă. La aceasta, are de spus un c­uvînt și comitetul executiv al sfatului popu­lar orășenesc, care nu trebuie să scape din vedere că în ultimă ins­tanță răspunde și de problemele a­­griculturii pe raza orașului. CORNEL CONSTANTINES­CU A. MITINGUL DIN DELHI Cuvîntarea primarului orașului Delhi Primarul orașului Delhii a dat citire mesajului cetățenesc adresat de cetă­țenii orașului Delhi către președintele Consiliului de Stat al R. P. Române, Gheorghe Gheorghiu-Dej. „Noi, primarul și membrii Consiliului municipal al o­­rașului Delhi, reprezentanți acreditați ai poporului din metropola Republicii India, se spune în mesaj, încercăm un sentiment de mare plăcere și mîndrie adresînd Excelenței voastre un călduros și cordial salut de bun venit în acest loc istoric, denumit Fortul Roșu. Vă sa­lutăm Excelență ca pe conducătorul u­­nei țări prietene care, deși este situată departe de noi, colaborează cu noi in mai multe domenii. Noi am­ primit din Romînia o asistentă tehnică de nepre­țuit în construirea rafinăriei de petrol de la Gaudati. De asemenea, tinerii noștri ingineri au dobîndit în țara dv. specializarea necesară pentru a putea conduce rafinăria. In prezent, șase echipe de experți români în foraj lucrează la Combay și Ahmedabad, în Gujarat și la Jul­undur, în Punjab, în domeniul ex­plorării petrolifere. Acordăm cea mai mare importanță succesului care a în­soțit străduințele lor. Cu această ocazie ne amintim și de alte legături priete­nești dintre țările noastre. Poporul ro­mân a făcut o primire însuflețită vene­rabilului nostru președinte dr. Rad­­hakrislman cînd a vizitat țara dv. în calitate de vicepreședinte in 1956. Pe lingă aceste contacte prietenești și con­tinua lărgire a colaborării noastre reci­proce în domeniul economic, noi am co­laborat, de asemenea, la promovarea cauzei păcii mondiale, cauză căreia noi și poporul român­ii suntem­ sincer devo­tați“. In continuare, primarul orașului Delhi a prezentat participanților la adunarea cetățenească personalitatea tovarășilor Gheorghe Gheorghiu-Dej și Ion Gheor­ghe Maurer. In încheiere, el a spus: „Suntem­ în­credințați că vizita Excelenței voastre în această țară va deschide perspective noi pentru colaborarea dintre India și România. Rugăm pe Excelența noastră să transmită mesajul nostru de priete­nie poporului român, căruia ii dorim prosperitate și fericire". Cuvîntarea tovarășului Gheorghe Gheorghi­u-Dej este o mare bucurie pentru mine ca de aici, de la Fortul Roșu, care evocă impresionant lupta grea și în­delungată a poporului indian pentru libertate, a spus la începutul cuvîntării sale tovarășul Gheorghe Gheorghiu- Dej, să vă transmit dv. și întregului popor al Indiei un salut fierbinte de prietenie și sinceră afecțiune din cartea poporului român. Vă mulțumesc din toată inima pentru primirea caldă, plină de însuflețire, pe care ne-ați fă­cut-o la Delhi, pentru manifestarea de dragoste frățească cu care ne-ați intimpinat astăzi la acest miting al prie­teniei romîno-indiene. încă din ziua cînd, în drum spre Indonezia, am po­posit la Calcutta, am simtit cit de vii și de trainice sunt sentimentele pe care le nutrește minunatul dv. popor pentru Romînia. Reîntorși în India, am vizitat marile orașe Bombay, Bangalore, Agra. Pretutindeni am fost primiți cu multă căldură de persoanele oficiale și de populație, care ne-au făcut să simțim aproape de noi inima de frate a indienilor. Romînia este situată la mii și mii de kilometri de India, dar poporul român cunoaște străvechea civilizație indi­ană, care a dat o mare strălucire istoriei umanității, glo­rioasa luptă a poporului indian pentru libertate și inde­pendență, figura marelui patriot Mahatma Gandhi, alături de care au acționat eminenții săi discipoli și oameni de stat, excelențele lor Radhakrishnan și Nehru. Mai departe tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a ară­tat că poporul român, care, ca și poporul indian, a tre­buit să lupte timp îndelungat împotriva cuceritorilor străini, împotriva asupririi și exploatării imperialiste, pentru unitatea și independența sa națională, a privit cu deosebită simpatie și spirit de solidaritate lupta plină de abnegație a indienilor pentru scuturarea jugului apă­­tor al colonialismului și a salutat cu mare satisfacție restabilirea independenței și proclamarea Republicii India. Eliberarea de sub jugul imperialist a uriașului teri­toriu indian, a poporului său de 440 de milioane a con­stituit un eveniment de însemnătate istorică mondială, a dat­ un puternic impuls procesului inevitabil de destră­mare a rușinosului sistem colonial, condamnat de istorie la pierire. Lichidarea nefastelor urmări economice și so­ciale ale dominației colonialiste nu este și nu poate fi un lucru ușor. Ne bucurăm din toată inima, împreună cu dv., a spus tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, de fiecare rezultat pe care îl obțineți in dezvoltarea eco­nomică și social-culturală a țării. Poporul român urmă­rește cu mult interes eforturile harnicului și talentatului popor indian pentru Înfăptuirea celui de-al treilea plan cincinal, care prevede, ca principale obiective, industria­lizarea Indiei, punînd accentul pe dezvoltarea industriei grele, sporirea venitului national, ridicarea nivelului de viată al populației. In scurtul timp de cinci suntem­ în tara dv., am avut prilejul să admirăm bogăția și frumusețea străvechilor monumente ale Indiei, tezaurul artei populare care întru­chipează măiestria poporului indian. Vizitind fabrica de avioane. Institutul indian de stiinte și fabrica de telefonia din Bangalore, reactorul nuclear și ferma de lapte din (Continuare in pag. IV-a) Cuvîntarea lui Ja­­aharlal Nehru Adresîndu-se celor prezenți, primul ministru al Indiei, Jawaharlal Nehru, a spus : Ați auzit unele lucruri cu pri­vire la istoria Romîniei și cele ce s-au petrecut în a­­ceastă țară nu de mult, cum și-a câștigat libertatea și apoi a trecut printr-o revoluție care a instaurat regimul actual. In trecut, Romînia era o țară slab dezvoltată din punct de vedere al industriei, comerțului, învățămintului. In ultimii 17 ani, ea a făcut progrese însemnate în in­dustrie, în agricultură și alte domenii și acum înaintează pe calea prosperității. Suntem­ bucuroși să ascultăm cele spuse de președintele Gheorghiu-Dej cu privire la si­tuația prosperă a Romîniei și putem trage din ele multe învățături Vorbind în continuare despre relațiile strînse care s-au stabilit între Romînia și India. Jawaharlal Nehru a spus : Ați auzit­­ ce progrese considerabile au fost obți­nute de Romînia în dezvoltarea resurselor petroliere. Am­ dorit să învățăm de la Romînia tehnica explorărilor petroliere și să primim ajutorul ei. Și pînă acum ea ne-a acordat bucuros ajutor. Cu sprijinul inginerilor și tehni­cienilor romîni am putut să efectuăm explorări în Punjab și Gujarat și am descoperit petrol în multe locuri. Spe­răm că India va putea să obțină acest foarte important produs și chiar să-l exporte. Sperăm­­ că el se va dovedi a fi o mare sursă de bogăție pentru India Această colaborare de care am amintit a dus la strin­­gerea relațiilor dintre țările noastre și vizita președinte­lui Romîniei și a primului ministru le-a întărit. Condu­cătorii romîni au produs o puternică impresie asupra noastră. Președintele Gheorghiu-Dej și-a expus, părerea cu privire la problemele actuale, în special cu privire la menținerea păcii în lume. Domnia sa a spus că Romî­nia a fost cotropită de două ori în cursul ultimilor 140 de ani și a suferit mari distrugeri. Poporul român a supor­tat erorile războiului, el este împotriva dezlănțuirii unei noi conflagrații. Nimeni nu vrea război, a declarat Jawaharlal Nehru. Și noi, de asemenea, facem tot ce ne stă­m­ putință în vederea înfăptuirii dezarmării și înlăturării pericolului unui război nuclear. Am militat și milităm pentru inter­zicerea armelor nucleare, dar este limpede că războiul nuclear poate fi împiedicat numai de către marile puteri care posedă aceste arme. Ne ridicăm glasul pentru că și glasul nostru ar putea să exercite o anumită influentă. Problema împiedicării unui război nuclear este cea mai vitală problemă care stă în fața lumii. In continuare Jawaharlal Nehru a spus: Nimeni în lume nu vrea război. Cu toate acestea, cînd arme cu o fertă de distrugere atît de uriașă sunt disponibile se pot întimpla greșeli care să ducă la război. Intr-un fel, noi stăm în permanență pe marginea prăpastiei. Trebuie să încercăm să ne depărtăm de ea și să acționăm pentru soluționarea pe cale pașnică a tuturor litigiilor. Preșe­dintele Gheorghiu-Dej a scos in evidență acest lucru1 și eu sunt întru totul de acord cu domnia sa. Președintele Gheorghiu-Dej s-a referit, de asemenea, la problema germană, la problema Berlinului. Probabil că aceasta este cea mai arzătoare și mai periculoasă (Continuare în pag. IV-a) llllllllllillilllll!!llllllilllilllilllli!ll!llll!llllllll!!llllli!!l|!||||ll||||il||llli|||!||||||||||||llllillllli!i!l|l!l|||l!l|!l!ll!l|||!||lilllll||i|!l|||||||||ll||lll!ll!iiliiii!ll!i |!llllll!il|l!:ill!illllllll!ll!llll!l!lllllllil!llllllll!!lllllillllllllll!ll!l!lllll!^ Să pregătim temeinic deschiderea învățămîntului agrozootehnic de masă! „In noile condiții ale agriculturii socialiste — se subliniază în Raportul prezentat de către tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej la sesiunea extraordi­nară a Marii Adunări Naționale consa­crate încheierii colectivizării — trebuie muncit într-un mod nou, mai produc­tiv, corespunzător cu științei agricole Așadar, îndrumările încheierea colectivizării, dezvoltarea continuă bazei tehnice materiale a agriculturii, o reclamă din partea celor care lucrează pe ogoare cunoștințe temeinice, supe­rioare în ceea ce privește folosirea ra­țională a marilor resurse de care dis­pune agricultura noastră. Introducerea in cultură a soiurilor de plante de mare productivitate cere din partea tuturor colectiviștilor un minim de cunoștințe fără aplicarea cărora soiul respectiv, cu tot potențialul lui biologic, nu va putea să dea producții mari. Documentele de partid pun în fața organelor de partid, de stat și agricole sarcina de mare răspundere de a înar­ma întreaga masă a țărănimii colecti­viste cu cele mai noi cuceriri ale știin­ței agricole, cu cunoștințe temeinice despre felul cum trebuie lucrat pă­­mîntul și îngrijite animalele pentru ca să dea producții bune, cunoștințe pe care să le aplice din ce in ce mai mult in munca de zi cu zi. Cursurile agrozoo­tehnice de masă cu durata de trei ani reprezintă unul din cele mai eficiente mijloace pentru ridicarea nivelului de cunoștințe profesionale al țăranilor co­lectiviști, al muncitorilor din G.A.S. și S.M.T." La indicația Comitetului regional de partid, comitetul executiv al Sfa­tului popular al regiunii Oltenia a ajutat și îndrumat Consiliul a­­gricol regional, ca in anul de în­­vățămînt 1962—1963 să ia din vreme măsuri în vederea organizării de cercuri agrozootehnice de masă în fiecare uni­tate agricolă socialistă. Ținîndu-se seama de specificul fiecărei unități, au fos­t luate măsuri pentru a se organiza cercuri pentru cultura plan­ing. agr. MI­HAI CROITORU vicepreședinte al comitetului executiv al Consiliului agricol regional Oltenia­telor de cîmp, creșterea animalelor, legumicultură, pomicultură, viticultură, mecanizare etc. Cursurile se vor orga­niza in cadrul acestor cercuri timp de trei-patru luni in fiecare din cei trei ani de studii. In fiecare săptămînă se vor ține cite două lecții, fiecare lecție va dura două ore și jumătate, din care o oră expunere și restul discuții și de­monstrații practice. Pentru buna desfă­șurare a cursurilor, consiliile agricole raionale sunt obligate să intensifice lua­rea unor măsuri operative ca prin consiliile de conducere ale G.A.C. să fie recrutați fără intirziere cursanții respectivi, să se stabilească lectorii care vor preda, zilele în care se vor ține cursurile, să se întocmească planuri de școlarizare etc. La fiecare cerc vor fi cuprinse maximum 50—60 persoane care au vîrsta de cel mult 40—45 ani. Ca lectori, este absolut necesar să fie folosiți toți inginerii agronomi, zooteh­niști, medicii veterinari și alte cadre tehnice cu nivel ridicat. Acolo unde cadrele tehnice de specialitate sunt in­suficiente, vor putea fi folosiți și pro­fesori de științele naturale sau cei care predau cunoștințele agricole in cadrul școlilor de 8 ani. Lectorii desemnați trebuie în mod obligatoriu să fie nu­miți prin decizii date de comitetul executiv al Sfatului popular regional. In scopul ușurării muncii lectorilor și pentru a veni in ajutorul cursanților se vor difuza la unități manuale edi­tate prin grija Consiliului Superior al Agriculturii, iar programa analitică a fiecărui cerc va cuprinde maximum 25—30 lecții, alese în funcție de speci­ficul fiecărei unități și de sarcinile date prin planul de producție. Pentru ca lecțiile să aibă un carac­ter cît mai atractiv și instructiv, ele vor trebui făcute utilizind material didactic divers și vor fi urmate de de­monstrații practice și de vizite la sta­țiunile experimentale, G.A.S., S.M.T. etc. Ultimele patru-cinci prelegeri din anul I de curs vor fi lecții de sinte­ză, axate pe principalele probleme le­gate de realizarea și depășirea sarci­nilor de plan, uimind ca la sfîrșitul anului II să se organizeze seminarii recapitulative, iar după terminarea a­­nului III să se țină un examen reca­pitulativ general, in urma căruia absol­venții vor primi dovezi de absolvire a cursului agrozootehnic de trei ani. Desfășurarea in bune condiții a aces­tor cursuri impune luarea de măsuri organizatorice de către comitetele executive ale sfaturilor populare, con­siliile agricole raionale, conducerile gos­podăriilor colective, conducerile S.M.T. și G.A.S. și cele ale căminelor culturale. In acest sens este necesar să se amena­jeze săli corespunzătoare de curs, bine luminate și încălzite, iar cursanților să li se asigure contra cost manualele di­dactice necesare. Aceeași grijă va tre­bui acordată și bunei desfășurări demonstrațiilor practice menite să con­­­tribuie la ridicarea nivelului de cu­noștințe al cursanților. In afară de cercurile care se vor organiza in gospodăriile colective este absolut necesar ca asemenea cercuri să se organizeze și in G.A.S. și S.M.T. In aceste unități însă programele analitice trebuie să țină seama în mod deosebit de sarcinile pe care le au unitățile, de profilul acestora. Intrucît în cercurile învățămintului agrozootehnic de trei ani nu vor putea fi cuprinși toți țăranii colectiviști, se impune ca în cadrul căminelor culturale să se organizeze cicluri de conferințe agrozootehnice. Aceste cicluri se vor desfășura pe baza unui program care va cuprinde 10—12 conferințe axate pe problemele - cheie pentru activitatea de producție a fiecărei unități în parte. La ținerea acestor conferințe, pentru a se face mai plăcute și instructive, este (Continuare in pag. 2-a). Succese și planuri de viitor Extinzînd forajul cu turbina, re­­ducînd timpul neproductiv, ridicînd productivitatea granițelor, sondorii din întreprinderile trustului de foraj Tg. Jiu au reușit să raporteze îndeplinirea planului de foraj pe primele 9 luni ale anului la data de 24 septembrie. La aceeași dată, muncitorii, inginerii și tehnicienii pe­troliști din cadrul acestui trust au raportat terminarea forajului la 60 sonde din cele 61 începute anul a­­cesta. O mare parte din sondele forate de petroliștii din Bîlteni și Zătreni întrec adîncimea de 3000 m. Datorită creșterii vitezei de foraj cu 2,3 la sută, sondorii din cadrul trustului de foraj au redus , costul metrului forat cu 55,40 lei față de pre­vederile devizului. Succese au obținut și sondorii de la întreprinderea de foraj Craiova. Așa după cum ne relatează corespon­­dentul voluntar Gheorghe Vîrtan, in întrecerea socialistă pentru forarea rapidă și economică a sondelor, son­dorii­­ de la întreprinderea de foraj Craiova au reușit ca în primele trei trimestre să-și depășească prevede­rile de plan cu 8300 m. Fruntași în întrecere s-au situat sondorii din brigăzile conduse de către tovarășii Nicolae Popescu, Ion Lungeanu, Con­stantin Stroe și alții care și-au depășit planu­l de lucru cu 25—30 la sută și au realizat de la începutul anului e­­conomii cuprinse intre 300.000— 1.000.000 lei. In întrecerea socialistă, brigada condusă de către comunistul Ion Lungeanu a obținut premiul II pe țară, primind drept recompensă din partea Ministerului Industriei Petrolului și Chimiei­­— Departamen­tul foraj extracție un premiu în va­loare de 10.000 lei. Dezvoltind în permanență succese­le obținute pînă în prezent, petroliștii de la foraj și extracție sunt hotărîți să raporteze realizarea planului pe acest an înainte de termen și asigurarea condițiilor optime pentru activitatea din anul 1963.

Next