Inainte, octombrie 1962 (Anul 19, nr. 5476-5501)
1962-10-10 / nr. 5483
Viitorul strungar Ion Gh. Haralambie, elev al școlii profesionale T.B.C. din Craiova ascultă cu mare interes explicațiile pe care i le dă strungarul Petre Buturoagă, asupra felului de măsurare cu șublerul. In Interiorul ziarului 1 — Informații de partid Măsuri concrete in vederea adunărilor de dări de seamă și alegeri la sate. (pag. 2-a). — Din activitatea comisiilor de femei (pag. 2-a). — Sport Campionatul regional de fotbal (pag. 2-a). — Pămîntul bine folosit — bază a producțiilor mari (pag. 3-a). i Deschiderea Marii țnvittun&i po ațino - sovietice. Ieri după amiază a avut loc in sala filarmonicii de stat „Oltenia“ din Craiova, adunarea consacrată deschiderii Lunii prieteniei romîno-sovietice. In prezidiul adunării au luat loc tovarășii: Paloș Gheorghe, secretar al Comitetului regional Oltenia al P.M.R. ; Predescu Ion, președintele comitetului executiv al Sfatului popular regional Oltenia; Ciontu Constanța, președinta Comitetului regional al femeilor ; Popa Marin, președintele Consiliului regional al sindicatelor ; dr. Dabija Mircea, președintele Consiliului regional ,A.R.L.U.; Momulot Arbina, secretar al Comitetului orășenesc de partid, Craiova, Iancu Florea, prim-secretar al comitetului orășenesc U.T.M. Craiova, Mitruț Florea, președintele Consiliului orășenesc A.R.L.U.S.; Vitan Ion, muncitor fruntaș în producție de la uzinele „Electroputere” și alții. Adunarea a fost deschisă de tov. Popescu Atanasie, secretar al Consiliului regional A.R.L.U.S. A luat apoi cuvîntul tov. dr. Dabija Mircea, președintele Consiliului regional A.R.L.U.S. In cuvîntul său, vorbitorul a arătat că, sărbătorind tradiționala Lună a prieteniei românosovietice, poporul nostru Încearcă sentimente deosebite față de poporul frate sovietic. Luna prieteniei romîno-sovietice este nu numai o cinstire a prieteniei care leagă popoarele noastre, ci și un omagiu adus geniului creator al marelui nostru prieten— poporul sovietic. In continuare, vorbitorul a scos in evidentă roadele bogate ale legăturilor frățești dintre tara noastră și marea țară a comunismului, ajutorul multilateral și frățesc primit din partea Uniunii Sovietice în dezvoltarea economiei și culturii din țara noastră. După ce a relevat succesele obținute de Uniunea Sovietică pe drumul construirii comunismului, vorbitorul a arătat că „poporul sovietic, deschizător de drumuri — atît de Pămînt cît și în Cosmos — ne este exemplu și îndemn în drumul pe care și noi îl străbatem, sub conducerea înțeleaptă a partidului, spre socialism. Prietenia noastră se va lărgi și se va cimenta an de an tot mai mult, demonstrînd lumii întregi puterea celor ce pășesc înainte umăr la umăr, purtînd larg steagul atotbiruitor al Marxism-leninismului. Comunismul pe care-1 construiește astăzi Uniunea Sovietică va instaura pe pămînt Pacea, Munca, Libertatea, Egalitatea, Frăția și Fericirea tuuror popoarelor“. Cei peste 500 de reprezentanți ai oamenilor muncii din Craiova, prezenți la adunare, au manifestat îndelung prin aplauze și ovații pentru prietenia veșnică dintre poporul român și poporul frate sovietic. Să acordăm o atenție mai mare reducerii prețului de cost Importanța covîrșitoare pe care o are reducerea prețului de cost pentru activitatea întreprinderilor și organizațiilor economice, cît și pentru întreaga economie națională face ca această problemă să fie în permanentă în centrul atenției organelor de partid și de stat. Nivelul prețului de cost al produselor caracterizează într-o formă concentrată, generalizatoare, calitatea activității productive a Întregului colectiv de muncă din întreprindere. Prețul de cost reflectă modul cum s-au preocupat colectivele de conducere ale întreprinderilor și Întreaga masă de muncitori, ingineri și tehnicieni de îmbunătățirea continuă a calității produselor; de gradul de folosire a timpului de lucru al oamenilor și mașinilor; de creșterea productivității muncii; de reducerea consumurilor specifice de materii prime, materiale, combustibil și energie ,■ de organizarea mai rațională a procesului tehnologic . Intr-un cuvînt ■— de modul cum se traduce în viață principiul gospodăririi socialiste a mijloacelor pe care Întreprinderile le au la dispoziția lor. Directivele Congresului al III-lea al partidului prevăd ca în perioada 1960—1965 să se obțină, prin reducerea prețului de cost, un volum de economii de 80—82 miliarde lei, ceea ce reprezintă circa 46,la sută din totalul fondurilor de investiții prevăzute a se cheltui în această perioadă. Ințelegînd just importanța economică a reducerii prețului de cost, majoritatea covîrșitoare a întreprinderilor și organizațiilor economice din regiunea Oltenia s-au preocupat I. MIRZAC a permanent de aplicarea in practică planurilor de măsuri tehnico-organizatorice, a prețioaselor propuneri făcute de muncitori, ingineri și tehnicieni pentru îmbunătățirea organizării muncii și realizarea de economii. In primele opt luni ale acestui an, întreprinderile și organizațiile economice din regiunea noastră au realizat peste plan economic în valoare de 29,6 milioane lei, reușindu-se să se realizeze cu patru luni mai devreme angajamentele anuale de economii peste plan. Din cele 149 întreprinderi și organizații economice existente în regiune, un număr de 92 unități — respectiv 62 la sută și-au îndeplinit și depășit angajamentul luat pentru anul 1962 în ce privește economiile peste plan, încă de la data de 1 septembrie Este demnă de remarcat activitatea depusă în această direcție de colectivul Uzinelor „Electroputere" — care și-a depășit în opt luni angajamentul anual cu 770.000 lei, al Uzinei „7 Noiembrie" cu 672.000 lei, Uzinei de reparații tractoare cu 337.000 lei, Complexului de industrializare a lemnului Tg.-Jiu cu 603.000 lei, Trustului de foraj Tg.Jiu cu 757.000 lei, Direcției regionale C.F.R. cu 6,1 milioane lei, și multe altele. Rezultatele bune obținute pînă în prezent de către majoritatea prinderilor dovedesc încă odată întrucă există rezerve inepuizabile pentru reducerea continuă a prețului de cost. Sarcina cadrelor de răspundere din economie constă tocmai în descoperirea și valorificarea acestor rezerve. Există insă un număr restrins de întreprinderi din ramurile industrie, construcții și transporturi auto, ale căror rezultate obținute pînă în prezent pe linia reducerii prețului de cost sunt nesatisfăcătoare. Astfel Trustul de extracție petrol Tg.-Jiu, DR.E.F. Oltenia, Topitoria de In Cerat, I. I. C. Tr. Severin, I.S.C.M. Craiova, I.R.T.A. Oltenia, întreprinderile de industrie locală din Baia de Aramă, Strehaia, Vințu Mare, Victoria Craiova și altele, au înregistrat pe primele opt luni depășiri la prețul de cost. In unele cazuri, depășirea prețului de cost este provocată de factori independenți de eforturile întreprinderilor, dar cea mai mare parte a depășirilor înregistrate se datorește lipsurilor proprii. Pînă la sfîrșitul anului a mai rămas un trimestru și exista încă posibilități de a se recupera rămînerea în urmă, astfel ca sarcina anuală de reducere a prețului de cost să fie realizată și de către aceste întreprinderi. Este necesar însă ca, colectivele de conducere, împreună cu toți factorii de răspundere și specialiștii din întreprinderile arătate să studieze imediat situația existentă și posibilitățile reale de care dispun, să mobilizeze întreg colectivul de muncă în jurul acestei probleme centrale, în vederea îmbunătățirii activității și recuperării rămînerilor în urmă. (Continuare în pag. 2-a). Consfătuire pe tema creșterii animalelor La Casa raională de cultură Calafat a vut loc ieri o consfătuire organizată din inițiativa secției de creștere a animalelor din cadrul Consiliului agricol raional, la care au participat brigadieri, ingineri și tehnicieni, zootehniști, îngrijitori de animale și medici veterinari de circumscripții. La această consfătuire s-au discutat unele probleme privind hrănirea animalelor pe timpul toamnei și iernii. STJ a zumzăit prelung ca de al LA bine, intr-o livadă cu vișini Infloriți, cînd liniștea a cuprins nemărginirea, cînd natura Încunună cu lauri victorioși prezența Primăverii eterne... ...Un susur lin de pîrîu cristalin, la poale de codru verde, cînd scoarța pămintului transmite sevă frunzelor, căldură oamenilor, vieții... Și totuși, nu suntem nici într-o livadă și nici la poale de codru verde, ci intr-un loc mult mai prozaic: In crama gospodăriei de stat Segarcea. De unde dar, aceste stăruitoare imagini, chiripeie uitate din povestirile sadoveniene, cu primăveri de aur pe zaplazuri; Miorițe ori cu haiduci și locuri de toamnă tîrzie, la hanul Ancuței ? Poate — din vasele uriașe în care fierbe mustul strugurilor din bogata recoltă a anului acesta , poate — din parfumul amețitor al Sauvignon-ului și Frantignan-ului, care străbate ca din niște amfore uriașe, amintindu-ți peisajul fermecător al culesului de vii și al cîntecelor de bucurie . Istoria cramei din Segarcea începe cu sîngerosul an 1907, pe vremea, cînd pe dealurile Segarcei culesul viilor venea — nu ca astăzi cu chiote de bucurie și cintece de viată nouă ci cu grija iernii apăsătoare și cruntă, cu tristețile oamenilor care culegeau rodul muncii lor de-o vară spre a-1 pune în poloboacele regești, pentru ospățurile luculice ale lingăilor îmbrăcați în fireturi de aur. Sleiți de foame și silnicie, culegătorii cu botnițe la gură priveau cu revoltă la bogăția ce se scurgea în nestemate de rubiniu și chihlimbar în vasele nesățioase ale ucigașului celor 11.000 de țărani. In nopțile acelor toamne, când mustul fierbea împreună cu revolta ce mocnea in inimile oamenilor, la crama din Segarcea se încingeau cheiurile „ coroanei", slugilor Acolo, la masa de huzur a spoliatorilor, jaful, odios patronat de emblema murdară și sinistră a domeniului coroanei înscria in istoria poporului nostru una din cele mai întunecate zile.Trelucrarea strugurilor se favmyce după trei scheme tehnologice, în funcție de soiurile de struguri și de vinul pe care vrem să-l obținem. Pentru vinurile superioare din regiune, care se fac din soiurile: Crîmpoșie, Creață, Gordon — strugurii sînt vinificați la presa continuă. După limpezire, mustul se insămînțează cu fermenți selecționați în urma căreia începe fermentarea. Aceasta durează 2—3 zile, după care vinurile se trag pentru a se separa de drojdie și se pun in vase unde continuă fermentația lentă. Pentru vinurile soiuri pure ce se fac din Riesling, Fetească, Sauvignon — strugurii se trec prin e graiul o pompă in vederea separării ciorchinilor, iar boabele, care constituie musteața, se trec in presa hidraulică. De la presiune, musturile sint limpezite, urmînd apoi fermentarea după același criteriu. Pentru vinurile tăinoase care se fac din varietățile de struguri Muscat-Otonel și Frantignan și pentru cele negre din Pinot Noir și Cabernet- Sauvignon — strugurii se trec presa e gratui o pom- lapă. De aci se trec în căzi unde fermentează 2—3 zile, iar apoi la presă“. Tovarășul inginer Pănuș ne vorbește cu mândrie despre felul științific in care se face astăzi procesul de vinificare la una din cele mai mari unități de acest fel din țara noastră. De altfel, vinurile de Segarcea, care au obținut medalii de aur la expozițiile internaționale din Liubliana și Budapesta sunt de mult recunoscute peste hotare. Dacă viile de pe fostele domenii ale coroanei se întindeau pe numai 97 ha, astăzi pe o suprafata de 220 ha se recoltează 8.000—10.000 kg struguri la hectar în condițiile unei culturi care are la bază cele mai înaintate metode in viticultură. Tineri absolvenți ai școlilor de viticultură supraveghează lucrările de îngrijire a culturilor, in vreme ce maiștri i specializați in vinideatie au la dispoziție utilaje moderne, fabricate in țara noastră. Crama de la Segarcea este o uzină și in același timp o instituție. O uzină pentru amploarea intregului proces industrial ce se desfășoară aici, și o instituție — pentru valoarea unui document istoric care, înmormîntind o epocă de exploatare și joi, a transplantat aci cu inscripții revoluționare, efigia veșnică a înnoirilor vieții socialism /Din centrul comunei Segar LJcea, un furnicar de lume se îndreaptă spre gară. E ora cînd sosește trenul de Calafat Oameni cu bagaje de tot felul, dar mai ales cu damigene. Damigene de toate mărimile, cu vin nou, din viile pline de dar ale Segarcei, in care mai mult ca un alpini soarele și-a înfipt cu putere subfi de platină în ciorchinii îmbălsămați de licoare. De undeva, din apropiere, răzbate pină pe peronul gării melodia transmisă de un aparat de radio: „la mai zii, la mai zii!“. Vibrațiile pline de elanuri ale cintecului popular născut din bucuriile vieții noastre însorite, care-și găsesc puternice rezonante în inimile oamenilor, duc departe, peste dealurile Segarcei, mesajul vremurilor noi, ca un imn al libertății, al demnității umane, al socialismului victorios... „Ia mai zii, ia mai zii!“. T. DRAGOMIR i/iat za, lclza REPORTAJ DE LA DRAMA DIN SEGARCEA Vizita tovarășilor Gheorghe Gheorghiu-Dej și Ion Gheorghe Maurer în indonezia DJAKARTA 9 (Agerpres). — De la trimișii speciali: In continuarea vizitei in Indonezia, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej împreună cu tovarășii Ion Gheorghe Maurer și Corneliu Mănescu au vizitat marți insula Băii, cunoscută in întreaga lume pentru frumusețile ei naturale, vegetația luxuriantă și măiestria artistică a meșteșugarilor, cintăreților și dansatorilor populari. De-a lungul celor peste 100 de kilometri parcurși pe teritoriul insulei, mii și mii de oameni și-au exprimat sentimentele de prietenie față de poporul român, cu aceeași însuflețire ca pretutindeni in cursul vizitei prin Indonezia a înalților oaspeți români. Prinse pe inalte tulpini de bambus, se înșiruiau prin locurile vizitate împletituri artistice, cele mai multe de forma soarelui, urare simbolică tradițională, semnificind dorința ca oaspetele să se bucure de sănătate și prosperitate. In drum oaspeții s-au oprit pentru puțin timp pe culmea muntelui Batur. Aici, la 1.800 de metri altitudine, este un climat asemănător primăverii de la noi. Cu vezi cu ochii pină la țărmul lacului Balur, coastele muntelui au fost arse de lava unei erupții vulcanice care s-a produs in anul 1928. Aici, in zona muntoasă a Indoneziei am Întâlnit pentru prima oară parcele cultivate cu porumb, dar dominante sunt tot terenurile cultivate cu orez Orezariile sint așezate in terase, pe povirnișuri. Țăranii cu pălării de paie sau cu frunze de palmier pe cap, cu picioarele pînă la genunchi in apă, folosind milenarele pluguri de lemn, pregăteau terenuri de centru rultivarea orezului In timpul opririi pe culmea Bator, președintele Sukarno a explicat că nn Indonezia există condiții foarte favorabile pentru cultivarea bumbacului și de aceea, una din insulele arhipelagului va fi afectată acestei culturi, înainte de cotropirea colonială — a spus dr. Sukarno — existau mari terenuri cultivate cu bumbac și o dezvoltată industrie textilă meșteșugărească. Dar colonialiștii erau interesați să vîndă propriile lor produse textile. Industria indoneziană a decăzut și cultivarea bumbacului a dispărut, luindu-i locul plantele i a căror cultivare erau interesați coloanialiștii. In prezent, indonezia importă 90 la sută din bumbacul si fibrele care se prelucrează in întreprinderile nationale și, in afară de aceasta, importă și textile. A fost vizitat apoi satul Kintamani, situat in munții cu același nume. Casele sînt împrejmuite de ziduri din pămînt ars sau cărămidă, așa cum sint, de altfel, in Întreaga insulă. In interiorul curților, in afară de locuințe, sint construite mici temple, in marea lor majoritate cu un volum de cel mult 2 metri cghi. Casele de pe insulă sint aproape toate din bambus și sint acoperite cu frunze de palmier. Locuitorii satului Kintamani se a Hau cu toții pe șosea pentru a-i saluta pe înalții oaspeți. O orchestră populară a prezentat un scurt program artistic. Conducătorii statului roman au plecat apoi la Dem Pasar, orașul de reședință al insulei Bali, renumit centru al turismului internațional. A fost vizitată o expoziție locală de artizanat și pictură. Tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a elogiat realismul și valoarea artistică a multor lucrări. Oaspeții au putut urmări felul in care lucrează in atelierul alăturat expoziției meșteșugari foarte indemînatici și dotați cu un simț artistic remarcabil. La Sanur, după ce era vizitat o școală nou construită, oaspeții romini și gazdele lor indoneziene au rămas două ore intr-un pavilion situat chiar pe plaja Oceanului Indian, asistînd cum prind pescarii peștele adus de refluxul oceanului. Seara, la Tampakshring, un adevărat centru al cintecului, dansului și portului balchez, a fost prezentat in cinstea oaspeților români un spectacol popular, care a cuprins, printre altele, dansul Kijak, astfel conceput incit se dansează numai la anusul soarelui. Străbătund drumurile acestei insule, a cărei frumusețe o face să merite pe deplin denumirea de „Insula Paradisului", vezi, ca și în alte părți ale Indoneziei, sate vechi de secole, țărani trudind pe ogoare cu unelte din moși strămoși, și alături școli noi, luminoase, construite în ultimii ani. Așa înțelegi mai bine dorința arzătoare a acestor oameni harnici de a lichida greaua moștenire a colonialismului, pentru ca țara lor frumoasă și bogată să pășească mereu înainte. In după-amiaza zilei de marți, la palatul Tampaksiring, reședința oaspeților romini și a președintelui Sukarno pe insula Bali, au continuat convorbirile oficiale începute la Djakarta. LA INSAMINTAT Pe membrii brigăzii de tractoare de la secția Bistrețu a gospodăriei de stat Burila Mare, zorile i-au găsit ca-ntotdeauna de altfel, lingă mașinile lor. Fiecare din cei opt tractoriști trebăluiau în jurul tractoarelor sau semănătorilor, plugurilor sau discurilor, mai strîngeau un șurub sau reglau tuburile la semănători. — Bună dimineața, băieți — le-a strigat șeful brigăzii Nicolae Dăugaru tovarășilor săi de muncă, atunci cînd sosi la brigadă. Sînteți gata. Ați pis totul la punct ? Să nu mai avem vreun necaz peste zi, că asta ne costă timp și acum e tare prețios. Și, fără să mai aștepte răspunsul tovarășilor, continuă , așa cum am stabilit aseară. Anton Balica, Gheorghe Stoica și Dumitru Ișfan merg la arat, Traian Băetanu și Mihai Dăianu la discuți, iar ceilalți la semănat. — Astăzi o să avem o zi frumoasă, putem lucra din timp pînă diseară tîrziu — își exprimă părerea Anton Balica — care în cadrul brigăzii este organizatorul grupei de partid. — Hai, dați-i drumul că uite răsare soarele și ne prinde la brigadă — reluă șeful brigăzii. Aveți grijă de calitate, lucrați cu atenție și din plin. De altfel voi fi și eu printre voi. Ținută le calității, întrucît atragă atenția asupra în ajun observase că unii din ei, în goană după hanuri, neglijaseră calitatea. Peste cîteva minute cei opt tractoriști se aflau cu mașinile la locurile stabilite, începînd aratul, discuitul sau semănatul. Duduitul motoarelor și glasurile oamenilor, norul subțire de praf umed ce se ridica în urma plugurilor și semănătorilor arătau că mecanizatorii se află la datorie, acolo unde se hotărăște soarta recoltei din anul viitor. Pămîntul este cum nu se poate mai bun de lucrat. Ploile căzute cu cîteva zile în urmă, permite să se facă lucrări de bună calitate. Ce-i drept, membrii brigăzii de la secția Bistrețu au știut să folosească din plin ziua de muncă. I-am găsit pe fiecare la post, conducînd cu multă pricepere tractoarele. In urma brăzdarelor, rămînea o arătură fără nici un fel de bulgări. împreună cu ajutoarele lor de pe semănători, cei trei tractoriști ce lucrau la semănat zoreau și ei. Ajungînd la capătul tarlalei, fiecare oprea i magazia semănătorilor era încărcată cu sămînță din sacii aduși aci de la sediul gospodăriei. Porneau apoi din nou mai departe. Și așa mereu, dînd ocol tarlalei, sămînța era introdusă în pămînt, iar porțiunea de teren semănată creștea păzind cu ochii. In stratul de pămînt bine pregătit și afinat, cu un pat germinativ corespunzător, pentru a permite o bună răsărire a plantelor, tuburile semănătorilor pătrundeau ușor la adincimea stabilită de agronomul gospodăriei, lăsînd aci sămînța din soiurile cele mai productive, prevăzute a fi însămînțate anul acesta. Din cînd în cînd, tractoriștii priveau în urmă sau opreau tractoarele și coborau să controleze cum funcționează semănătoarea. Muncind Intens, din zori și pînă seara tîrziu, cu mici întreruperi pentru masă și pentru alimentarea tractoarelor cu combustibil și a semănătorilor cu sămînță, membrii brigăzii de tractoare condusă de Nicolae Dăugaru se întrec pentru a nusămînța la timpul optim, punînd astfel baze solide recoltei din anul viitor. Hotărîrea lor se vede și din faptul că zilnic, planul de lucrări pe brigadă este realizat și chiar depășit. Pe tractorul lui Constantin Iriza, flutura în ziua aceea steguletul roșu de fruntaș pe brigadă, semn că în ziua anterioară el depășise cu două hectare sarcina ce-i revenea la semănat. Primise acest steag de la Băetani, care și el îl deținuse o zi pentru depășirea cu patru hectare a planului la discuit. Și așa, steagul de fruntaș pe brigadă se înmînează în fiecare zi celui mai vrednic, celui care dobîndește rezultate mai bune pe ogor. Muncind cu elan, brigada de la secția Bistrețu a reușit să pregătească pînă acum aproape întreaga suprafață de 400 hectare pe care o are de insămîntat cu culturi păioase în această toamnă, să termine de însămînțat 50 de hectare cu orz, iar din suprafața pentru griu să însămînțeze deja mai bine de 40 la sută. . VRĂJITORU Bilanțul colectiviștilor După terminarea recoltatului, la contabilitate s-a încheiat bilanțul producțiilor obținute. Atît la cultura porumbului cit și la cea de floarea-soarelui rezultatele obținute au fost foarte frumoase. Astfel, cu toate că in perioada de vegetație a porumbului, pe terenul gospodăriei nu a căzut decit o ploaie superficială, totuși, pe unele suprafețe s-au obținut producții medii până la 2.580 kg. boabe la ha. — cu peste 800 kg, mai mult decit se prevăzuse inițial. Colectiviștii au folosit toate mijloacele, în scopul combaterii efectelor secetei accentuate ce a bîntuit prin partea locului. Factorul determinant în obținerea producțiilor frumoase realizate in anul acesta destul de secetos, îl constituie arătura adincă de toamnă executată pe întreaga suprafață și lucrările de întreținere executate cu multă conștiinciozitate de către colectiviști. Dezvoltînd experiența acumulată acest an, consiliul de conducere al gosipodăriei a hotărît ca după terminarea însămînțării păioaselor din toamna aceasta să treacă cu toate forțele la executarea arăturilor acinei de toamnă pe terenurile ce vor fi semănate în primăvară cu culturi prăsitoare. Ing. MIRCEA ZAHARIA, Lucrînd cu multă sirguință, colectiviștii din satul Cernița, raionul Filiași, au reușit să recolteze la vreme floarea-soarelui de pe întreaga suprafață de 28 ha. și porumbul pentru boabe de pe cele 189 ha. In frunte s-au situat colectiviștii din brigada a Il-a condusă de tinărul brigadier Ion Rusu. Brigadă de tractoriști fruntașă Membrii gospodăriei colective „23 August" din comuna Maglavit, raionul Calafat, se preocupă îndeaproape de executarea in timpul optim a Insămintărilor de toamnă. Ei tin in permanență legătură cu brigada de tractoare nr. 16 condusă de comunistul Staicu Virgil de la S.M.T. Poiana Mare. In fiecare seară se sfătuiesc Împreună asupra celor ce au de făcut in ziua următoare. Respectînd indicațiile Consiliului Superior al Agriculturii, tractoriștii au executat un volum mare de lucrări : arături, tăvălugiri, discuții, semănat. Legătura dintre brigada de tractoare și brigăzile de timp ale colectivei a asigurat executarea tuturor lucrării la timpul optim și de bună calitate. Așa se explică faptul că brigada nr. 16 deține drapelul de brigadă fruntașă pe stațiune, iar G.A.C. .23 August" din Maglavit se află printre colectivele fruntașe pe raion. Fruntași la insămîntat s-au situat tractoriștii: Lupescu Victor, care a realizat 242 ha a.n. din cele 318 cilare, planificat și Bădescu Petre, care a realizat 206 ha a.n. fată de 318 planificate pe campanie. ACHIM FLOREA coresp.