Inainte, august 1963 (Anul 20, nr. 5733-5758)

1963-08-02 / nr. 5734

ț ANUL XIX­­ NR. 5734­4 PAGINI 20 BANI VINERI 2 AUGUST 1963 Vedere generală a noilor blocuri de pe Calea Unirii­­ Craiova. (Foto : FL. ROȘOGA). Deschiderea cursului de pregătire a propagandiștilor Ieri s-a deschis la Craiova cursul de pregătire a propagandiștilor de la for­mele învățământului de partid. La deschiderea cursului au partici­pat tovarășii: Paloș Gheorghe, secretar al Comitetului regional Oltenia al P.M.R., Milea Gheorghe, membru al biroului Comitetului regional de partid, șeful secției de propagandă și agitație, Turcu Vintilă, directorul Cabinetului re­gional de partid și alții. In cuvîntul de deschidere a cursului, tov. Paloș Gheorghe a arătat impor­tanța pregătirii propagandiștilor și ro­lul lor în buna desfășurare a învăță­­mîntului de partid. In cele 15 zile, cît durează cursul de pregătire, cei circa 1000 propagandiști de la orașe și sate vor audia în colec­tiv lecții ca : „Etapa desăvârșirii con­strucției socialiste în țara noastră. Dez­voltarea forțelor de producție. Procesul de consolidare a relațiilor de produc­­ție­ socialiste în economia națională“, „Formarea și dezvoltarea conștiinței socialiste a oamenilor muncii din țara noastră“, „Realizări și perspective in dezvoltarea economică și social-cultu­­rală a regiunii noastre“ și alte lecții, un program s-au prevăzut și lecții care țin seama de necesitatea pregă­tirii diferențiate a propagandiștilor. Astfel, în fața propagandiștilor de la orașe vor fi expuse lecții privind creș­terea productivității muncii și reduce­rea prețului de cost, introducerea teh­nicii noi în economia națională, etc. Pentru propagandiștii de la sate se vor expune lecții despre dezvoltarea in­tensivă și multilaterală a producției a­­gricole, consolidarea economico-organi­­zatorică a gospodăriilor agricole co­lective, organizarea și retribuirea mun­cii în GAC, precum și despre metodele de muncă a organizațiilor de partid din unitățile agricole socialiste. In program au mai fost prevăzute vizite la gospodării colective fruntașe din raioanele Segarcea, Băilești, Cara­cal și Filiași. De asemenea, s-au pre­văzut întîlniri ale propagandiștilor cu președinții unor gospodării agricole co­lective fruntașe din raioanele Calafat, Băilești și Segarcea La îmbogățirea cunoștințelor propa­gandiștilor vor contribui vizitele ce vor fi făcute la muzeele din orașul Craio­va, organizarea unui simpozion lite­­rar-artistic și vizionarea în colectiv a unor filme. Secție evidențiată în întrecere Colectivul întreprinderii poligrafice din Craiova muncește pentru a-și îndeplini prevederile de plan din acest an înainte de termen. In întrecerea socialista, evidențiați pentru activitatea rodnică din cel de-al doilea tri­mestru al anului sunt muncitorii și tehnicienii din secția culegere. Organi­­zîndu-și activitatea la nivelul sarcinilor, colectivul acestei sedii a reușit să realizeze lucrări de calitate și ca urmare să ciștige întrecerea cu cele­­lalte colective de muncă din întreprindere. Cu prilejul consfituirii de producție in care secția culegere a fost confirmată evidențiată în întrecere, în numele colectivului pe care îl conduce, maistrul Marcel Jeleu a chemat la întrecere socialistă celelalte colective din secții cu următoarele obiective: realizarea planului de pro­ducție în proporție de 105 la sută, obținerea unor indici de calitate sporiți cu 2,70 la sută etc. DUMITRU UDREA coresp. j Vas lansat la apă . In acest an, constructorii de nave­­ de la Uzinele mecanice Tr. Severin­­ au hotărît să-și realizeze înainte de­­ termen sarcinile în ce privește cons­­­­trucția tancurilor petroliere de 1390­­ tone. Astfel, în întâmpinarea zilei­­ de 23 August ei au mai lansat la­­ apă un tanc petrolier, al cincilea­­ , din acest an. La îmbinarea secțiilor și blo­sec­­­­țiilor acestuia, s-a folosit­­ automată și semiautomată, sudura corpul­­ a fost fundărit, iar vopsirea s-a­­ făcut mecanizat. La amenajarea ca­­­­binelor personalului navigant s-au­­ folosit materiale plastice ușoare și *­­ rezistente. La construcția acestui tanc, netro­* " "i * : tier, o contribuție de seamă au­­­ndus-o echipele de constructori na­­­ vali conduse de Ion Capezan, Ilie S Magdalin, Nicolae Gută și alții. I MARINESCU, coresp. * _________ • Inca doua sonde în producție i In întîmpinarea zilei de 23 Au­­­­gust, brigăzile de probe conduse de­­ Mihail Constantin și Pîrcălăbescu • Alexandru din secția probe Billeni­­ a schelei de extracție Craiova, au­­ dat în producție încă două sonde.­­ In această muncă s-au evi­­­­dențiat Văduva Nicolae și Vlădu­ J­ianu Atillai. A doua brigadă a dat­­ în producție sonda nr. 45 cu un con­­­ținut de impurități în țiței de 0,5­­ la sută. Aici s-au evidențiat echipele­­ conduse de Marin Ivan și Ungu­­­­reanu Constantin. VULPE PROCOPIE. coresp. (Pentru concurs). Lucrările agricole la timp și în bune condiții! Raionul Caracal a Caracalul este unul dintre cele mai mari raioane agricole din regiunea Oltenia. Anul acesta gospodăriile co­lective din raionul Caracal au avut cultivate 36.825 ha cu grîu, 2773 ha cu secară, 1818 ha cu orz, 2147 ha cu ma­zăre. Folosind cu pricepere numeroasele tractoare, combine și batoze pe care statul le-a pus la îndemînă prin cele două S.M.T. — Caracal și Ză­­noaga — mecanizatorii și colectiviștii din raion au reușit să termine recol­tatul și treieratul păioaselor și legumi­noaselor într-o perioadă de timp mai scurtă decit în anii precedenți, evi­­tind pe cît posibil pierderile de recoltă. Sub îndrumarea organizațiilor de partid, mecanizatorii și colectiviștii s-au străduit ca paralel cu recoltatul și treie­ratul păioaselor și leguminoaselor, să execute alături de vară și să însămîn­­țeze plante furajere în miriști pe supra­fețe însemnate. Astfel, la data termi­nării treieratului, în gospodăriile co­lective din raion existau executate ală­turi de vară pe 11.814 ha ceea ce re­prezintă 36,9 la sută din plan și insă­ terminat treieratul mînțate plante furajere în miriști pe 5954 ha, adică 79,3 la sută din pian. Așadar, numărul raioanelor din re­giunea noastră în care treieratul a luat sfîrșit se ridică în momentul de față la cinci. De altfel, în întreaga regiune, numărul unităților agricole socialiste care au terminat treieratul se cifrează la 267, iar cel al comunelor la 137. Ploile căzute în ultimul timp, precum și baza teh­nico-materială existentă în raionul Caracal dau posibilitate inten­sificării ritmului arăturilor de vară In acest scop, este necesar să fie generalizată experiența brigăzilor larg de mecanizatori și a unităților agricole socialiste fruntașe la executarea arătu­rilor de vară. O dată cu arăturile, vor trebui incorporate sub brazdă cantită­țile de îngrășăminte organice și mine­rale indicate de specialiști. Raionul Ca­racal are toate condițiile ca în cel mai scurt timp să devină fruntaș pe regiune la executarea arăturilor de vară — lu­crare de bază a solului pentru recolta anului viitor. --------------..................... ..... Mersul lucrărilor la însămînțările în cultură dublă Experiențele întreprinse la stațiu­nile experimentale Caracal, Simnic, și practica multor unități agricole socialiste au dovedit că însămînța­­rea în cultură dublă a unor însem­nate suprafețe cu porumb de siloz sau masă verde, iarbă de etc., constituie o importantă și Sudan va­­loroasă rezervă de furaje. Intelegînd necesitatea asigurării unor mari can­tități de furaje pentru animalele pe care le posedă în proprietate obștească, precum și în personală, membrii multor proprietate gospodă­rii colective, au însămînțat în mi­riști, — la două-trei zile după strîn­­gerea recoltei — importante su­prafețe cu plante furajere. La data de 31 iulie, planul însămînțării plan­telor furajere în miriști era îndepli­nit în proporție de 96,4 la sută în raionul Corabia, 82,9 la sută în ra­ionul Vînju Mare, 79,3 la sută în raionul Caracal, 78,5 la sută în ra­ionul Segarcea, 76,7 la sută în ra­ionul Calafat, 66,2 la sută în raionul Filiași, 62 la sută in raionul Cra­iova. Reține atenția faptul că în multe din raioanele amintite, deși supra­fețele arate sunt incontestabil mult mai mari decit cele planificate si insămîntate cu plante furajere în­­ miriști, planul acestei din urmă lu­crări n-a fost încă realizat în în­tregime. De exemplu, în raionul Segarcea au fost executate alături de vară pe 16.117 ha„ pe cînd planul însămînțării plantelor furajere în miriști este de numai 7200 ha. To­tuși, pînă la 31 iulie au fost insă­mîntate plante furajere în miriști pe numai 5658 ha. De altfel, o aseme­nea situație, cu totul nesatisfăcătoa­re și în același timp poate fi întîlnită și în inexplicabilă raioanele Craiova, Filiași, Vînju Mare și în comunele subordonate orașului Cra­iova. Sînt raioane ca de pildă Tg. Jiu, Gilort, Tr. Severin, Strehaia, Baia de Aramă, Balș, Băilești Oltețu, și care planul însămînțării plante­lor furajere în miriști nu fusese realizat pînă la data de 31 iulie a.c., decit în proporție medie de 3,2— 48,9 la suta. Conducătorii raioanelor Tg .Tiu, Gilort, Tr. Severin, Strehaia, Baia de Aramă, Balș, Olteta, n-ar trebui să uite că anul trecut multe gos­podării colective din raioanele res­pective au fost nevoite sa procure furtaje cu cheltuieli costisitoare din­tic regiuni, de la depărtări de sute de kilometri ! De ce anul cînd sînt condiții să obținem acesta pro­ducții mari de furaje se manifestă atîta lipsă de operativitate și de răspundere fată de terminarea grab­nică a Însămînțării plantelor fura­jere în miriști ? Terminarea grabnică a însămîn­ta­rii plantelor furajere în miriști cere maximum de operativitate, deoare­ce orice zi de intîrziere duce la scăderea producției de furaje și în ultimă instanță la compromiterea a­­cest­ei importante acțiuni In ramura forestieră­­ realizările pot fi La sfîrșitul săptămânii trecute, mai mult de 100 lucrători din sectorul fo­restier al regiunii noastre s-au întilnit într-un schimb de experiență care a avut ca temă „Valorificarea superioară a masei lemnoase și ridicarea nive­lului tehnic în exploatările forestiere prin creșterea gradului de mecanizare a lucrărilor". Timp de două zile aceștia au vizitat parchetele Pîrîul Dealului și Bîlta, parchete unde s-a reușit să se organizeze lucrările mai bine, ceea ce a dus la obținerea unor realizări superioare comparativ cu cele din alte ex­ploatări, depozitul final de bușteni de la Preajba, și au purtat numeroase discuții in probleme diferite de cea mai mare importanță in ramura forestieră. O VALORIFICARE SUPERIOARA A MASEI LEMNOASE . La Congresul al III-lea al PMR s-a subliniat între altele, necesitatea de a se valorifica mai bine masa lemnoasă, astfel încît față de realizările anului 1959, în 1965 valoarea produselor ce se vor obține dintr-un metru cub masă lemnoasă exploatată să crească cu 80 la sută. Acest obiectiv de mare în­semnătate pentru economia națională a stat permanent în atenția organizațiilor de partid și a conducerilor din întreprin­derile forestiere. Pentru realizarea lui, în exploatări s-a aplicat un larg com­plex de măsuri organizatorice și de metode avansate de lucru. Astfel, în marea majoritate a parchetelor s-a tre­cut la organizarea muncii în brigăzi complexe mici și mari cu plata în acord global, măsură care a avut ca urmare sporirea simțitoare a productivității muncii și a mărit preocuparea lucră­torilor pentru creșterea indicilor de u­­tilizare a masei lemnoase. Concomitent, s-a trecut la exploatarea „la rînd“ a masei lemnoase, la o sortare mai atentă a acesteia, a crescut gradul de mecani­zare la toate operațiile, măsuri care în final s-au reflectat în creșterea in­dicilor de utilizare, în valorificarea mai bună a lemnului din bogatele noastre masive forestiere. Din referatele prezentate în fața par­ticipanților la schimbul de experiență de tovarășii V. Stoicescu, inginerul șef al DREF Oltenia și Constantin Costea, directorul I. F. Tg. Jiu și din discuțiile purtate de numeroși vorbitori, a reieșit că munca lucrătorilor din acest sector desfășurată în scopul valorificării su­perioare a masei lemnoase a dat re­zultate bune. Incepînd din anul 1961 și pină în ț­rezant, indicii de utilizare planificați au fost depășiți simțitor. In prima jumătate a acestui an de exem­plu, la esența de rășinoase, indicele de utilizare realizat a reprezentat 96,9 la sută față de 96 cît era planificat. La fag indicele planificat a fost depășit cu 5,9 la sută, iar la stejar cu 8,1 la sută. Pe total esențe, indicele de utili­zare industrială a masei lemnoase a fost depășit cu 2 la sută, fapt ce a contribuit la sporirea valorii producției. Trebuie subliniat în mod deosebit că la unele specii precum și pe total e­­sențe, indicii de utilizare industrială obținuți în cadrul DREF Oltenia au atins și au depășit nivelul celor pre­văzuți în Directivele celui de-al III-lea Congres al PMR. La fag de exemplu, indicele realizat în prima j­umătate a anului reprezintă 70,2 la sută față de 58 la sută cît se prevedea în directive, la stejar 63 față de 50 la sută, iar pe total esențe 66,4 față de 55 la sută. Acesta este un succes de mare însem­nătate pe care l-au obținut forestierii din regiunea noastră. Rezultatele cele mai bune în reali­zarea acestor indici au fost înregistrate la întreprinderile forestiere Caracal, Baia de Aramă și Craiova. O însem­nătate deosebită o prezintă realizarea și depășirea indicelui de utilizare la esențe de fag, întrucît acestea repre­zintă mai mult de 55 la sută din to­talul masei lemnoase a regiunii. Com­parativ cu anul 1955 de exemplu, cînd indicele de utilizare industrială la a­ceastă esență în regiune a reprezentat doar 35,1 la sută, în prima jumătate a anului s-a dublat, reprezentând 70,2 la sută. După cuib am arătat, la aceste reali­zări au contribuit mai buna organizare a muncii și extinderea unor metode a­­vansate de lucru. A fost extins lucrul în brigăzi complexe cu plata în acord global. In primul semestru al anului, bunăoară, din totalul masei lemnoase dată în producție, 37,3 la sută a fost exploatată de brigăzi complexe cu plata în acord global. Pe lingă creșterea cu aproape 50 la sută a productivității muncii și cu 34 la sută a cîștigului mediu la brigăzile complexe cu plata în acord global, s-a obținut și o spo­rire simțitoare a indicelui de utilizare comparativ cu cel realizat de echipele de muncitori ce lucrează dispersat. In­dicele de utilizare realizat de brigăzile complexe în primul semestru a fost cu 12,7 la sută mai mare. Aceeași ur­mare pozitivă a avut-o și extinderea metodei de exploatare a masei lemnoa­se în trunchiuri lungi și catarge și „la rînd“. Ele au dus și la reducerea simțitoare a pierderilor de exploatare. La fag de exemplu, pierderile din ex­ploatare sunt sub 5,6 la sută față de 7 la sută cît se prevede să reprezinte la sfârșitul anului 1965. Cu toate rezultatele pozitive în di­recția valorificării superioare a masei lemnoase și reducerii pierderilor de ex­ploatare, în întreprinderile forestiere există numeroase rezerve a căror va­lorificare va duce la obținerea unor realizări și mai însemnate. Din dezba­terile acestui schimb de experiență a reieșit că în unele exploatări cum sînt Hărăboru și Porcu din I. F. Tg. Jiu, la doborîrea copacilor, cioatele s-au lăsat mai înalte decit cele prevăzute în instrucțiunile de exploatare. Dintr-un calcul a reieșit că depășirea înălțimii la tăiere în cele două parchete a dus la pierderea a 150 mc lemn de lucru. In parchetul Oltețu a I. F. Tg. Jiu, u­­neori doborîrea arborilor se face în a­ si mai mari » val, ceea ce duce la pierderi prin ru­peri și spargeri de materiale lemnoase bune pentru sortimente industriale. De asemenea, nu în toate parchetele se face exploatarea „la rînd“, rămînînd în picioare arbori buni pentru construc­ție rurală și chiar pentru sortimente industriale. Secționarea trunchiurilor rm se face totdeauna în cele mai bune condiții. Sortatorul, maistrul și uneori nici șeful de brigadă nu sînt de față atunci cînd trebuie secționate și sonate trunchiurile. Ei lasă această operațiune de o deosebită însemnătate să fie exe­cutată la voia întâmplării, la nivelul muncitorilor forestieri care nu sunt su­ficient de pregătiți în domeniul sor­tării. Acest lucru s-a petrecut îndeo­sebi pe raza I. F. Baia de Aramă în parchetele Pîrîul înfuriat, Pîrîul cu fragi și Păltinei, și în parchetele Porcu și Hărăboru de la I. F. Tg. Jiu. Pen­tru aceasta este necesar ca sortatorul să-și desfășoare activitatea numai în mijlocul muncitorilor forestieri, să facă sortarea tuturor arborilor ce se do­boară. In același timp, conducerile între­prinderilor trebuie să acorde o mai mare atenție curățirii văilor de mate­riale, să urmărească darea în producție a lemnului despicat cu stare verde, iar la amplasarea unor instalații de trans­port să facă un studiu amănunțit pen­tru a nu mai consuma lemn uneori fără rost. Toate acestea vor contribui la va­lorificarea mai bună a masei lemnoase. UTILAJELE MECANICE — MAI BINE FOLOSITE In ultimii ani, întreprinderile fores­tiere din regiunea noastră au fost do­tate cu numeroase utilaje care au con­tribuit la creșterea gradului de mecani­zare a lucrărilor. Astfel, în primul se­mestru al anului, faza de doborît­ sec­­ționat a fost mecanizată în proporție de 50,9 la sută. La scos­ apropiat M. COANDA (Continuare în pag. 3-a) i i i Utilajul agricol­­ cît mai intens folosit! Existența unui mare număr de mașini agrico­le, folosirea a­­c­estora în mod cît mai ra­țional. Îmbu­nătățirea or­ganizării mun­cii in unitățile în care lucrează, a permis oamenilor muncii <­e pe o­goarele Olteniei să execute anul acesta strînsul recoltei de păioase și celelalte lucrări agricole de vară de bună calitate și timp mai scurt decit în alți într-un ani. Datorită folosirii tractoarelor, com­binelor, batozelor, cu întreaga lor capacitate de producție, mecanizato­rii, lucrătorii G.A.S. și colectiviștii din raioanele Calafat, Segarcea, Băi­lești, Corabia, Caracal, au terminat treieratul păioaselor și leguminoase­lor, iar cei din raionul Balș se află pe sfîrșite cu această importantă lu­crare. Este demn de relevat faptul că organizindu-și temeinic munca, lucrînd în multe părți în două schim­buri, mecanizatorii din raionul Se­­garcea au realizat planul arături­lor de vară în proporție de 71,6 la sută, cei din raionul Calafat in pro­porție de 50,1 la sută, cei din raio­nul Vînju Mare în proporție de 43 la sută, cei din raionul Băilești în proporție de 40,9 la sută. Ținînd însă seama că numai cele 19 SM.T. din regiunea noastră — fără a mai pune la socoteală gospodă­riile de stat din trusturile Craiova și Tr. Severin — dispun de 3731 tractoare și 4599 pluguri, că în ve­derea organizării schimbului doi pe un număr cît mai mare de tractoa­re, S.M.T. au fost ajutate cu 2046 elevi din anul IT ai școlilor de trac­toriști, putem afirma că ritmul lu­crărilor agricole de vară nu este încă satisfăcător. Deși în anul a­­cesta strînsul recoltei a început mai devreme decit în alți ani, la data de 31 iulie a.c. treieratul pă­ioaselor era mult rămas în urmă în mai multe raioane. Nefolosirea tu­turor tractoarelor și mai cu seamă a combinelor și batozelor cu în­treaga lor capacitate, a făcut ca la data amintită planul treieratului la grîu, spre exemplu, să fie realizat abia in proporție de 74.6 la sută în raionul Vînju Mare, 60.7 la sută în raionul Craiova; 58,3 la sută în ra­­oanele Oltețu și Tg. Jiu; 41,9 la sută în raionul Gilort; 39 la sută in raionul Strehaia; 35,8 la sută în ra­ionul Tr. Severin. Subliniem și cu acest prilej că raioane vecine care dispun de aceleași condiții pedocli­matice și de o bază tehnico-mate­­rială aproximativ asemănătoare se află în stadii diferite cu treieratul păioaselor. Bunăoară, la 31 iulie a.c. raionul Craiova era cu 20 de pro­cente sub nivelul raionului Balș și cu 14 procente sub nivelul raionu­lui Vînju Mare — raioane ai care este vecin avînd aceleași condiții pedoclimatice. Raionul Strehaia este după cum se știe vecin cu raioa­nele Vînju Mare și Baia de Aramă. Cu toate acestea, la data de 31 iulie, acest raion se afla la treiera­tul griului, spre exemplu, cu 35 pro­cente sub nivelul raionului Vînju Mare și cu opt procente sub nive­lul raionului Baia de Aramă care are condiții mai puțin favorabile decât raionul Strehaia. O diferențiere cu totul nepermisă, datorită nefolosirii utilajului agri­col cu întreaga lui capacitate de producție, se vădește între anumite raioane și la executarea arăturilor de vară. Raioanele Tg. Jiu, Baia de Aramă, Gilort și Tr. Severin se află aproximativ în aceeași zonă pedo­climatică. Cu toate că față de tim­pul înaintat în care ne aflăm, de suprafața eliberată de păioase, de baza tehnico-materială­­ de care dispun, nici unul din cele patru raioane nu stau bine cu executarea arăturilor de vară, totuși între fie­care dintre ele există diferențieri e­­vidente la executarea acestei lucrări de bază a solului. De pildă, raionul Tr. Severin a realizat planul ară­turilor de vară abia în proporție de 8 la sută, raionul Gilort în pro­porție de 15,5 la sută, raionul Baia de Aramă în proporție de 18,3 la sută raionul Tg. Jiu în proporție de 21,3 la sută. Cu mult sub procentul regiunii la executarea arăturilor de vară, se aflau la data de 31 iulie și raioa­nele Strehaia, Craiova, Olteța, Fi­liași, Balș, Caracal și chiar Corabia. Esențialul în ceea ce privește ter­minarea cît mai grabnică a treiera­tului, arăturilor de vară, intensifica­rea tuturor celorlalte lucrări de se­zon constă într-o judicioasă organi­zare a muncii pentru folosirea uti­lajului agricol cu întreaga lui ca­pacitate de producție. e ionul Filiași: 46,9 la sută în raionul­­ s­a ■ După ce miriștile au fost arate, mecanizatorii din brigada­­ 9 de la S.M.T. Băilești ce deservesc gospodăria agricolă colectivă din Boureni, au trecut la însământa­­tul porumbului furajer. Pe 210 ha — plante furajere In afară de acțiunea ce o desfășoară pentru strînsul la timp și depozitarea la aria de furaje a lucernei, borceagu­­lui și celorlalte culturi furajere, colec­tiviștii din Vădăstrița, raionul Corabia au însămînțat în cultură dublă plante furajere pe 210 ha. Ploile căzute în ul­tima vreme au favorizat răsărirea aces­tei culturi care pe alocuri permite exe­cutarea primei prașile. S-au evidențiat în munca de însă­­mînțare a culturilor furajere în cultură dublă mecanizatorii Tudor Trofoșilă, Paulică Istrătescu, Constantin Budulan și alții. FL. CRUȘOVEANU, coresp. ------------------------­ Aplică îngrășăminte organice In aceste zile, paralel cu executarea arăturilor de vară, lucrătorii din ca­drul gospodăriei agricole de stat Vlă­­daia, transportă la cîm­p de la sectorul zootehnic mari cantități de îngrășă­minte naturale. Pînă zilele trecute au fost fertilizate cu 20 tone bălegar la ha peste 200 ha ce vor fi cultivate pentru anul viitor cu păioase și porumb. ■, Eh, SAVA, coresp. I Mircea e un Ați auzit de Mircea Cerăceanu . Cum, n-ați auzit de unicul Mircea Cerăceanu, tehnicianul agronom de la colec­tiva din Vulpeni, raio­nul Balș ? Vai de mine, la asta nu ni­ a­­șteptam ? !... Observ unii dintre dumnea­voastră a­i și strecurat întrebarea: „Dar ce suntem­ obligați să cu­noaștem pe toată lu­mea ?“. Vă rog să mă credeți însă că Mircea al nostru nu-i ca toată lumea, e un „caz aparte“. Poate tocmai că e... aparte oamenii nu se uită așa cum trebuie la el, nu-i prețuiesc „calitățile“. Dar lui nu-i pasă de privirile oamenilor, de vor­bele acestora .(Fiind un „caz aparte" e și firesc să nu ia totul în seamă, să nu-și trădeze „idealurile“). Dacă nu-l cunoașteți, nu-l cunoașteți, doar nu este un lucru obligatoriu de știut. Biografia lui încă n-a constituit — să zicem — al treilea subiect pe bile­­tele de la examen sau a noua între­­bare la concursul „Cine știe câștigă“, așa că vă dau dreptate. Cineva mi-a dat sugestia : să vi-l prezint eu. Am să încerc, deși tai­ e teamă că n-am să reușesc întrutotul, pentru că nu face parte din genul de oameni „slăbiciunea mea" — nu e fotbalist și, nici măcar voleibalist sau baschetbalist, nu e cercetător al Universului și nici măcar un bun practician în agricul­tură (vizitează „des“ terenul gospo­dăriei colective — o dată sau de „caz aparte“ — două ori pe săptămînă și atunci mai ales acele parcele ce se află mai în apropierea pădurii), în schimb este un renumit degustător al băuturi­lor alcoolice de la bufetul coopera­tivei de consum. E de ajuns să-și clătească o singură dată gura cu conținutul unei sticle cu eticheta ruptă și în minimum de timp spu­ne exact natura băuturii și mai ales nu greșește niciodată numărul cenților. Foarte des, uneori chiar pe drum imită — și nu fără humor — mersul copiilor ce pun primii pași, și bolborosește ca un curcan. Au încercat colectiviștii ca o dată cu salariu să-l „cinstească“ și cu cîte un păhărel de... critică, la în­ceput mai rar, în ultimul timp însă , tot mai des, dar acestei „băuturi“ Mircea Cerăceanu nu i-a apreciat, sau mai bine zis nu vrea să-î a­­precieze tăria. (De aici reiese și o altă trăsătură a lui de „caracter“ cu care se recomandă cititorilor). N-ar fi rău însă ca membrii acestei gospodării colective să mărească doza acestei „băuturi" care s-a do­vedit, în alte părți, deosebit de efi­cientă și dacă e cazul să amestece în conținutul ei și ceva măsuri ad­ministrative, — zic eu — Mircea s-ar putea să devină în acest fel mai sensibil, să înceteze a mai fi un „caz aparte“. GH. BRADIȘTEANU P.S. Dacă nu am reușit să-l pre­zint întocmai pe Mircea Cerăceanu, vă rog să mă iertați dragi cititori Va reuși poate să facă acest lucru însăși Mircea, sau colectivul lui de muncă, printr-o scrisoare din al cărei conținut să se desprindă că și-a schimbat atitudinea. Noi aștep­tăm. ± ! I î

Next