Inainte, august 1963 (Anul 20, nr. 5733-5758)
1963-08-02 / nr. 5734
ț ANUL XIX NR. 57344 PAGINI 20 BANI VINERI 2 AUGUST 1963 Vedere generală a noilor blocuri de pe Calea Unirii Craiova. (Foto : FL. ROȘOGA). Deschiderea cursului de pregătire a propagandiștilor Ieri s-a deschis la Craiova cursul de pregătire a propagandiștilor de la formele învățământului de partid. La deschiderea cursului au participat tovarășii: Paloș Gheorghe, secretar al Comitetului regional Oltenia al P.M.R., Milea Gheorghe, membru al biroului Comitetului regional de partid, șeful secției de propagandă și agitație, Turcu Vintilă, directorul Cabinetului regional de partid și alții. In cuvîntul de deschidere a cursului, tov. Paloș Gheorghe a arătat importanța pregătirii propagandiștilor și rolul lor în buna desfășurare a învățămîntului de partid. In cele 15 zile, cît durează cursul de pregătire, cei circa 1000 propagandiști de la orașe și sate vor audia în colectiv lecții ca : „Etapa desăvârșirii construcției socialiste în țara noastră. Dezvoltarea forțelor de producție. Procesul de consolidare a relațiilor de producție socialiste în economia națională“, „Formarea și dezvoltarea conștiinței socialiste a oamenilor muncii din țara noastră“, „Realizări și perspective in dezvoltarea economică și social-culturală a regiunii noastre“ și alte lecții, un program s-au prevăzut și lecții care țin seama de necesitatea pregătirii diferențiate a propagandiștilor. Astfel, în fața propagandiștilor de la orașe vor fi expuse lecții privind creșterea productivității muncii și reducerea prețului de cost, introducerea tehnicii noi în economia națională, etc. Pentru propagandiștii de la sate se vor expune lecții despre dezvoltarea intensivă și multilaterală a producției agricole, consolidarea economico-organizatorică a gospodăriilor agricole colective, organizarea și retribuirea muncii în GAC, precum și despre metodele de muncă a organizațiilor de partid din unitățile agricole socialiste. In program au mai fost prevăzute vizite la gospodării colective fruntașe din raioanele Segarcea, Băilești, Caracal și Filiași. De asemenea, s-au prevăzut întîlniri ale propagandiștilor cu președinții unor gospodării agricole colective fruntașe din raioanele Calafat, Băilești și Segarcea La îmbogățirea cunoștințelor propagandiștilor vor contribui vizitele ce vor fi făcute la muzeele din orașul Craiova, organizarea unui simpozion literar-artistic și vizionarea în colectiv a unor filme. Secție evidențiată în întrecere Colectivul întreprinderii poligrafice din Craiova muncește pentru a-și îndeplini prevederile de plan din acest an înainte de termen. In întrecerea socialista, evidențiați pentru activitatea rodnică din cel de-al doilea trimestru al anului sunt muncitorii și tehnicienii din secția culegere. Organizîndu-și activitatea la nivelul sarcinilor, colectivul acestei sedii a reușit să realizeze lucrări de calitate și ca urmare să ciștige întrecerea cu celelalte colective de muncă din întreprindere. Cu prilejul consfituirii de producție in care secția culegere a fost confirmată evidențiată în întrecere, în numele colectivului pe care îl conduce, maistrul Marcel Jeleu a chemat la întrecere socialistă celelalte colective din secții cu următoarele obiective: realizarea planului de producție în proporție de 105 la sută, obținerea unor indici de calitate sporiți cu 2,70 la sută etc. DUMITRU UDREA coresp. j Vas lansat la apă . In acest an, constructorii de nave de la Uzinele mecanice Tr. Severin au hotărît să-și realizeze înainte de termen sarcinile în ce privește construcția tancurilor petroliere de 1390 tone. Astfel, în întâmpinarea zilei de 23 August ei au mai lansat la apă un tanc petrolier, al cincilea , din acest an. La îmbinarea secțiilor și blosecțiilor acestuia, s-a folosit automată și semiautomată, sudura corpul a fost fundărit, iar vopsirea s-a făcut mecanizat. La amenajarea cabinelor personalului navigant s-au folosit materiale plastice ușoare și * rezistente. La construcția acestui tanc, netro* " "i * : tier, o contribuție de seamă aundus-o echipele de constructori na vali conduse de Ion Capezan, Ilie S Magdalin, Nicolae Gută și alții. I MARINESCU, coresp. * _________ • Inca doua sonde în producție i In întîmpinarea zilei de 23 August, brigăzile de probe conduse de Mihail Constantin și Pîrcălăbescu • Alexandru din secția probe Billeni a schelei de extracție Craiova, au dat în producție încă două sonde. In această muncă s-au evidențiat Văduva Nicolae și Vlădu Jianu Atillai. A doua brigadă a dat în producție sonda nr. 45 cu un conținut de impurități în țiței de 0,5 la sută. Aici s-au evidențiat echipele conduse de Marin Ivan și Ungureanu Constantin. VULPE PROCOPIE. coresp. (Pentru concurs). Lucrările agricole la timp și în bune condiții! Raionul Caracal a Caracalul este unul dintre cele mai mari raioane agricole din regiunea Oltenia. Anul acesta gospodăriile colective din raionul Caracal au avut cultivate 36.825 ha cu grîu, 2773 ha cu secară, 1818 ha cu orz, 2147 ha cu mazăre. Folosind cu pricepere numeroasele tractoare, combine și batoze pe care statul le-a pus la îndemînă prin cele două S.M.T. — Caracal și Zănoaga — mecanizatorii și colectiviștii din raion au reușit să termine recoltatul și treieratul păioaselor și leguminoaselor într-o perioadă de timp mai scurtă decit în anii precedenți, evitind pe cît posibil pierderile de recoltă. Sub îndrumarea organizațiilor de partid, mecanizatorii și colectiviștii s-au străduit ca paralel cu recoltatul și treieratul păioaselor și leguminoaselor, să execute alături de vară și să însămînțeze plante furajere în miriști pe suprafețe însemnate. Astfel, la data terminării treieratului, în gospodăriile colective din raion existau executate alături de vară pe 11.814 ha ceea ce reprezintă 36,9 la sută din plan și insă terminat treieratul mînțate plante furajere în miriști pe 5954 ha, adică 79,3 la sută din pian. Așadar, numărul raioanelor din regiunea noastră în care treieratul a luat sfîrșit se ridică în momentul de față la cinci. De altfel, în întreaga regiune, numărul unităților agricole socialiste care au terminat treieratul se cifrează la 267, iar cel al comunelor la 137. Ploile căzute în ultimul timp, precum și baza tehnico-materială existentă în raionul Caracal dau posibilitate intensificării ritmului arăturilor de vară In acest scop, este necesar să fie generalizată experiența brigăzilor larg de mecanizatori și a unităților agricole socialiste fruntașe la executarea arăturilor de vară. O dată cu arăturile, vor trebui incorporate sub brazdă cantitățile de îngrășăminte organice și minerale indicate de specialiști. Raionul Caracal are toate condițiile ca în cel mai scurt timp să devină fruntaș pe regiune la executarea arăturilor de vară — lucrare de bază a solului pentru recolta anului viitor. --------------..................... ..... Mersul lucrărilor la însămînțările în cultură dublă Experiențele întreprinse la stațiunile experimentale Caracal, Simnic, și practica multor unități agricole socialiste au dovedit că însămînțarea în cultură dublă a unor însemnate suprafețe cu porumb de siloz sau masă verde, iarbă de etc., constituie o importantă și Sudan valoroasă rezervă de furaje. Intelegînd necesitatea asigurării unor mari cantități de furaje pentru animalele pe care le posedă în proprietate obștească, precum și în personală, membrii multor proprietate gospodării colective, au însămînțat în miriști, — la două-trei zile după strîngerea recoltei — importante suprafețe cu plante furajere. La data de 31 iulie, planul însămînțării plantelor furajere în miriști era îndeplinit în proporție de 96,4 la sută în raionul Corabia, 82,9 la sută în raionul Vînju Mare, 79,3 la sută în raionul Caracal, 78,5 la sută în raionul Segarcea, 76,7 la sută în raionul Calafat, 66,2 la sută în raionul Filiași, 62 la sută in raionul Craiova. Reține atenția faptul că în multe din raioanele amintite, deși suprafețele arate sunt incontestabil mult mai mari decit cele planificate si insămîntate cu plante furajere în miriști, planul acestei din urmă lucrări n-a fost încă realizat în întregime. De exemplu, în raionul Segarcea au fost executate alături de vară pe 16.117 ha„ pe cînd planul însămînțării plantelor furajere în miriști este de numai 7200 ha. Totuși, pînă la 31 iulie au fost insămîntate plante furajere în miriști pe numai 5658 ha. De altfel, o asemenea situație, cu totul nesatisfăcătoare și în același timp poate fi întîlnită și în inexplicabilă raioanele Craiova, Filiași, Vînju Mare și în comunele subordonate orașului Craiova. Sînt raioane ca de pildă Tg. Jiu, Gilort, Tr. Severin, Strehaia, Baia de Aramă, Balș, Băilești Oltețu, și care planul însămînțării plantelor furajere în miriști nu fusese realizat pînă la data de 31 iulie a.c., decit în proporție medie de 3,2— 48,9 la suta. Conducătorii raioanelor Tg .Tiu, Gilort, Tr. Severin, Strehaia, Baia de Aramă, Balș, Olteta, n-ar trebui să uite că anul trecut multe gospodării colective din raioanele respective au fost nevoite sa procure furtaje cu cheltuieli costisitoare dintic regiuni, de la depărtări de sute de kilometri ! De ce anul cînd sînt condiții să obținem acesta producții mari de furaje se manifestă atîta lipsă de operativitate și de răspundere fată de terminarea grabnică a Însămînțării plantelor furajere în miriști ? Terminarea grabnică a însămîntarii plantelor furajere în miriști cere maximum de operativitate, deoarece orice zi de intîrziere duce la scăderea producției de furaje și în ultimă instanță la compromiterea acestei importante acțiuni In ramura forestieră realizările pot fi La sfîrșitul săptămânii trecute, mai mult de 100 lucrători din sectorul forestier al regiunii noastre s-au întilnit într-un schimb de experiență care a avut ca temă „Valorificarea superioară a masei lemnoase și ridicarea nivelului tehnic în exploatările forestiere prin creșterea gradului de mecanizare a lucrărilor". Timp de două zile aceștia au vizitat parchetele Pîrîul Dealului și Bîlta, parchete unde s-a reușit să se organizeze lucrările mai bine, ceea ce a dus la obținerea unor realizări superioare comparativ cu cele din alte exploatări, depozitul final de bușteni de la Preajba, și au purtat numeroase discuții in probleme diferite de cea mai mare importanță in ramura forestieră. O VALORIFICARE SUPERIOARA A MASEI LEMNOASE . La Congresul al III-lea al PMR s-a subliniat între altele, necesitatea de a se valorifica mai bine masa lemnoasă, astfel încît față de realizările anului 1959, în 1965 valoarea produselor ce se vor obține dintr-un metru cub masă lemnoasă exploatată să crească cu 80 la sută. Acest obiectiv de mare însemnătate pentru economia națională a stat permanent în atenția organizațiilor de partid și a conducerilor din întreprinderile forestiere. Pentru realizarea lui, în exploatări s-a aplicat un larg complex de măsuri organizatorice și de metode avansate de lucru. Astfel, în marea majoritate a parchetelor s-a trecut la organizarea muncii în brigăzi complexe mici și mari cu plata în acord global, măsură care a avut ca urmare sporirea simțitoare a productivității muncii și a mărit preocuparea lucrătorilor pentru creșterea indicilor de utilizare a masei lemnoase. Concomitent, s-a trecut la exploatarea „la rînd“ a masei lemnoase, la o sortare mai atentă a acesteia, a crescut gradul de mecanizare la toate operațiile, măsuri care în final s-au reflectat în creșterea indicilor de utilizare, în valorificarea mai bună a lemnului din bogatele noastre masive forestiere. Din referatele prezentate în fața participanților la schimbul de experiență de tovarășii V. Stoicescu, inginerul șef al DREF Oltenia și Constantin Costea, directorul I. F. Tg. Jiu și din discuțiile purtate de numeroși vorbitori, a reieșit că munca lucrătorilor din acest sector desfășurată în scopul valorificării superioare a masei lemnoase a dat rezultate bune. Incepînd din anul 1961 și pină în țrezant, indicii de utilizare planificați au fost depășiți simțitor. In prima jumătate a acestui an de exemplu, la esența de rășinoase, indicele de utilizare realizat a reprezentat 96,9 la sută față de 96 cît era planificat. La fag indicele planificat a fost depășit cu 5,9 la sută, iar la stejar cu 8,1 la sută. Pe total esențe, indicele de utilizare industrială a masei lemnoase a fost depășit cu 2 la sută, fapt ce a contribuit la sporirea valorii producției. Trebuie subliniat în mod deosebit că la unele specii precum și pe total esențe, indicii de utilizare industrială obținuți în cadrul DREF Oltenia au atins și au depășit nivelul celor prevăzuți în Directivele celui de-al III-lea Congres al PMR. La fag de exemplu, indicele realizat în prima jumătate a anului reprezintă 70,2 la sută față de 58 la sută cît se prevedea în directive, la stejar 63 față de 50 la sută, iar pe total esențe 66,4 față de 55 la sută. Acesta este un succes de mare însemnătate pe care l-au obținut forestierii din regiunea noastră. Rezultatele cele mai bune în realizarea acestor indici au fost înregistrate la întreprinderile forestiere Caracal, Baia de Aramă și Craiova. O însemnătate deosebită o prezintă realizarea și depășirea indicelui de utilizare la esențe de fag, întrucît acestea reprezintă mai mult de 55 la sută din totalul masei lemnoase a regiunii. Comparativ cu anul 1955 de exemplu, cînd indicele de utilizare industrială la această esență în regiune a reprezentat doar 35,1 la sută, în prima jumătate a anului s-a dublat, reprezentând 70,2 la sută. După cuib am arătat, la aceste realizări au contribuit mai buna organizare a muncii și extinderea unor metode avansate de lucru. A fost extins lucrul în brigăzi complexe cu plata în acord global. In primul semestru al anului, bunăoară, din totalul masei lemnoase dată în producție, 37,3 la sută a fost exploatată de brigăzi complexe cu plata în acord global. Pe lingă creșterea cu aproape 50 la sută a productivității muncii și cu 34 la sută a cîștigului mediu la brigăzile complexe cu plata în acord global, s-a obținut și o sporire simțitoare a indicelui de utilizare comparativ cu cel realizat de echipele de muncitori ce lucrează dispersat. Indicele de utilizare realizat de brigăzile complexe în primul semestru a fost cu 12,7 la sută mai mare. Aceeași urmare pozitivă a avut-o și extinderea metodei de exploatare a masei lemnoase în trunchiuri lungi și catarge și „la rînd“. Ele au dus și la reducerea simțitoare a pierderilor de exploatare. La fag de exemplu, pierderile din exploatare sunt sub 5,6 la sută față de 7 la sută cît se prevede să reprezinte la sfârșitul anului 1965. Cu toate rezultatele pozitive în direcția valorificării superioare a masei lemnoase și reducerii pierderilor de exploatare, în întreprinderile forestiere există numeroase rezerve a căror valorificare va duce la obținerea unor realizări și mai însemnate. Din dezbaterile acestui schimb de experiență a reieșit că în unele exploatări cum sînt Hărăboru și Porcu din I. F. Tg. Jiu, la doborîrea copacilor, cioatele s-au lăsat mai înalte decit cele prevăzute în instrucțiunile de exploatare. Dintr-un calcul a reieșit că depășirea înălțimii la tăiere în cele două parchete a dus la pierderea a 150 mc lemn de lucru. In parchetul Oltețu a I. F. Tg. Jiu, uneori doborîrea arborilor se face în a si mai mari » val, ceea ce duce la pierderi prin ruperi și spargeri de materiale lemnoase bune pentru sortimente industriale. De asemenea, nu în toate parchetele se face exploatarea „la rînd“, rămînînd în picioare arbori buni pentru construcție rurală și chiar pentru sortimente industriale. Secționarea trunchiurilor rm se face totdeauna în cele mai bune condiții. Sortatorul, maistrul și uneori nici șeful de brigadă nu sînt de față atunci cînd trebuie secționate și sonate trunchiurile. Ei lasă această operațiune de o deosebită însemnătate să fie executată la voia întâmplării, la nivelul muncitorilor forestieri care nu sunt suficient de pregătiți în domeniul sortării. Acest lucru s-a petrecut îndeosebi pe raza I. F. Baia de Aramă în parchetele Pîrîul înfuriat, Pîrîul cu fragi și Păltinei, și în parchetele Porcu și Hărăboru de la I. F. Tg. Jiu. Pentru aceasta este necesar ca sortatorul să-și desfășoare activitatea numai în mijlocul muncitorilor forestieri, să facă sortarea tuturor arborilor ce se doboară. In același timp, conducerile întreprinderilor trebuie să acorde o mai mare atenție curățirii văilor de materiale, să urmărească darea în producție a lemnului despicat cu stare verde, iar la amplasarea unor instalații de transport să facă un studiu amănunțit pentru a nu mai consuma lemn uneori fără rost. Toate acestea vor contribui la valorificarea mai bună a masei lemnoase. UTILAJELE MECANICE — MAI BINE FOLOSITE In ultimii ani, întreprinderile forestiere din regiunea noastră au fost dotate cu numeroase utilaje care au contribuit la creșterea gradului de mecanizare a lucrărilor. Astfel, în primul semestru al anului, faza de doborît secționat a fost mecanizată în proporție de 50,9 la sută. La scos apropiat M. COANDA (Continuare în pag. 3-a) i i i Utilajul agricol cît mai intens folosit! Existența unui mare număr de mașini agricole, folosirea acestora în mod cît mai rațional. Îmbunătățirea organizării muncii in unitățile în care lucrează, a permis oamenilor muncii <e pe ogoarele Olteniei să execute anul acesta strînsul recoltei de păioase și celelalte lucrări agricole de vară de bună calitate și timp mai scurt decit în alți într-un ani. Datorită folosirii tractoarelor, combinelor, batozelor, cu întreaga lor capacitate de producție, mecanizatorii, lucrătorii G.A.S. și colectiviștii din raioanele Calafat, Segarcea, Băilești, Corabia, Caracal, au terminat treieratul păioaselor și leguminoaselor, iar cei din raionul Balș se află pe sfîrșite cu această importantă lucrare. Este demn de relevat faptul că organizindu-și temeinic munca, lucrînd în multe părți în două schimburi, mecanizatorii din raionul Segarcea au realizat planul arăturilor de vară în proporție de 71,6 la sută, cei din raionul Calafat in proporție de 50,1 la sută, cei din raionul Vînju Mare în proporție de 43 la sută, cei din raionul Băilești în proporție de 40,9 la sută. Ținînd însă seama că numai cele 19 SM.T. din regiunea noastră — fără a mai pune la socoteală gospodăriile de stat din trusturile Craiova și Tr. Severin — dispun de 3731 tractoare și 4599 pluguri, că în vederea organizării schimbului doi pe un număr cît mai mare de tractoare, S.M.T. au fost ajutate cu 2046 elevi din anul IT ai școlilor de tractoriști, putem afirma că ritmul lucrărilor agricole de vară nu este încă satisfăcător. Deși în anul acesta strînsul recoltei a început mai devreme decit în alți ani, la data de 31 iulie a.c. treieratul păioaselor era mult rămas în urmă în mai multe raioane. Nefolosirea tuturor tractoarelor și mai cu seamă a combinelor și batozelor cu întreaga lor capacitate, a făcut ca la data amintită planul treieratului la grîu, spre exemplu, să fie realizat abia in proporție de 74.6 la sută în raionul Vînju Mare, 60.7 la sută în raionul Craiova; 58,3 la sută în raoanele Oltețu și Tg. Jiu; 41,9 la sută în raionul Gilort; 39 la sută in raionul Strehaia; 35,8 la sută în raionul Tr. Severin. Subliniem și cu acest prilej că raioane vecine care dispun de aceleași condiții pedoclimatice și de o bază tehnico-materială aproximativ asemănătoare se află în stadii diferite cu treieratul păioaselor. Bunăoară, la 31 iulie a.c. raionul Craiova era cu 20 de procente sub nivelul raionului Balș și cu 14 procente sub nivelul raionului Vînju Mare — raioane ai care este vecin avînd aceleași condiții pedoclimatice. Raionul Strehaia este după cum se știe vecin cu raioanele Vînju Mare și Baia de Aramă. Cu toate acestea, la data de 31 iulie, acest raion se afla la treieratul griului, spre exemplu, cu 35 procente sub nivelul raionului Vînju Mare și cu opt procente sub nivelul raionului Baia de Aramă care are condiții mai puțin favorabile decât raionul Strehaia. O diferențiere cu totul nepermisă, datorită nefolosirii utilajului agricol cu întreaga lui capacitate de producție, se vădește între anumite raioane și la executarea arăturilor de vară. Raioanele Tg. Jiu, Baia de Aramă, Gilort și Tr. Severin se află aproximativ în aceeași zonă pedoclimatică. Cu toate că față de timpul înaintat în care ne aflăm, de suprafața eliberată de păioase, de baza tehnico-materială de care dispun, nici unul din cele patru raioane nu stau bine cu executarea arăturilor de vară, totuși între fiecare dintre ele există diferențieri evidente la executarea acestei lucrări de bază a solului. De pildă, raionul Tr. Severin a realizat planul arăturilor de vară abia în proporție de 8 la sută, raionul Gilort în proporție de 15,5 la sută, raionul Baia de Aramă în proporție de 18,3 la sută raionul Tg. Jiu în proporție de 21,3 la sută. Cu mult sub procentul regiunii la executarea arăturilor de vară, se aflau la data de 31 iulie și raioanele Strehaia, Craiova, Olteța, Filiași, Balș, Caracal și chiar Corabia. Esențialul în ceea ce privește terminarea cît mai grabnică a treieratului, arăturilor de vară, intensificarea tuturor celorlalte lucrări de sezon constă într-o judicioasă organizare a muncii pentru folosirea utilajului agricol cu întreaga lui capacitate de producție. e ionul Filiași: 46,9 la sută în raionul sa ■ După ce miriștile au fost arate, mecanizatorii din brigada 9 de la S.M.T. Băilești ce deservesc gospodăria agricolă colectivă din Boureni, au trecut la însământatul porumbului furajer. Pe 210 ha — plante furajere In afară de acțiunea ce o desfășoară pentru strînsul la timp și depozitarea la aria de furaje a lucernei, borceagului și celorlalte culturi furajere, colectiviștii din Vădăstrița, raionul Corabia au însămînțat în cultură dublă plante furajere pe 210 ha. Ploile căzute în ultima vreme au favorizat răsărirea acestei culturi care pe alocuri permite executarea primei prașile. S-au evidențiat în munca de însămînțare a culturilor furajere în cultură dublă mecanizatorii Tudor Trofoșilă, Paulică Istrătescu, Constantin Budulan și alții. FL. CRUȘOVEANU, coresp. ------------------------ Aplică îngrășăminte organice In aceste zile, paralel cu executarea arăturilor de vară, lucrătorii din cadrul gospodăriei agricole de stat Vlădaia, transportă la cîmp de la sectorul zootehnic mari cantități de îngrășăminte naturale. Pînă zilele trecute au fost fertilizate cu 20 tone bălegar la ha peste 200 ha ce vor fi cultivate pentru anul viitor cu păioase și porumb. ■, Eh, SAVA, coresp. I Mircea e un Ați auzit de Mircea Cerăceanu . Cum, n-ați auzit de unicul Mircea Cerăceanu, tehnicianul agronom de la colectiva din Vulpeni, raionul Balș ? Vai de mine, la asta nu ni așteptam ? !... Observ unii dintre dumneavoastră ai și strecurat întrebarea: „Dar ce suntem obligați să cunoaștem pe toată lumea ?“. Vă rog să mă credeți însă că Mircea al nostru nu-i ca toată lumea, e un „caz aparte“. Poate tocmai că e... aparte oamenii nu se uită așa cum trebuie la el, nu-i prețuiesc „calitățile“. Dar lui nu-i pasă de privirile oamenilor, de vorbele acestora .(Fiind un „caz aparte" e și firesc să nu ia totul în seamă, să nu-și trădeze „idealurile“). Dacă nu-l cunoașteți, nu-l cunoașteți, doar nu este un lucru obligatoriu de știut. Biografia lui încă n-a constituit — să zicem — al treilea subiect pe biletele de la examen sau a noua întrebare la concursul „Cine știe câștigă“, așa că vă dau dreptate. Cineva mi-a dat sugestia : să vi-l prezint eu. Am să încerc, deși tai e teamă că n-am să reușesc întrutotul, pentru că nu face parte din genul de oameni „slăbiciunea mea" — nu e fotbalist și, nici măcar voleibalist sau baschetbalist, nu e cercetător al Universului și nici măcar un bun practician în agricultură (vizitează „des“ terenul gospodăriei colective — o dată sau de „caz aparte“ — două ori pe săptămînă și atunci mai ales acele parcele ce se află mai în apropierea pădurii), în schimb este un renumit degustător al băuturilor alcoolice de la bufetul cooperativei de consum. E de ajuns să-și clătească o singură dată gura cu conținutul unei sticle cu eticheta ruptă și în minimum de timp spune exact natura băuturii și mai ales nu greșește niciodată numărul cenților. Foarte des, uneori chiar pe drum imită — și nu fără humor — mersul copiilor ce pun primii pași, și bolborosește ca un curcan. Au încercat colectiviștii ca o dată cu salariu să-l „cinstească“ și cu cîte un păhărel de... critică, la început mai rar, în ultimul timp însă , tot mai des, dar acestei „băuturi“ Mircea Cerăceanu nu i-a apreciat, sau mai bine zis nu vrea să-î aprecieze tăria. (De aici reiese și o altă trăsătură a lui de „caracter“ cu care se recomandă cititorilor). N-ar fi rău însă ca membrii acestei gospodării colective să mărească doza acestei „băuturi" care s-a dovedit, în alte părți, deosebit de eficientă și dacă e cazul să amestece în conținutul ei și ceva măsuri administrative, — zic eu — Mircea s-ar putea să devină în acest fel mai sensibil, să înceteze a mai fi un „caz aparte“. GH. BRADIȘTEANU P.S. Dacă nu am reușit să-l prezint întocmai pe Mircea Cerăceanu, vă rog să mă iertați dragi cititori Va reuși poate să facă acest lucru însăși Mircea, sau colectivul lui de muncă, printr-o scrisoare din al cărei conținut să se desprindă că și-a schimbat atitudinea. Noi așteptăm. ± ! I î