Inainte, septembrie 1963 (Anul 20, nr. 5759-5783)
1963-09-17 / nr. 5772
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚI-VA I ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL OLTENIA AL P.M.R. =,CA ȘI AI SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XX NR 5772 | 4 *AGINI 208ANI MARI! 17 SEPTEMBRIE 1963 Biblioteca C** în gra nsță Oi*«r o lucrările ședinței plenare a Consiliului agricol al regiunii Oltenia După cum s-a mai anunțat, în zilele de 13 și 14 septembrie a avut loc la Craiova ședința plenară a Consiliului agricol al regiunii Oltenia. Pe baza raportului asupra realizării sarcinilor de plan pe 1963 și sarcinilor pentru anul 1964, planului de măsuri organizatorice privind stringerea recoltelor, însămînțările și executarea arăturilor actinei de toamnă, tematicii de cercetare științifică pe 1964, s-a făcut o amplă analiză a dezvoltării agriculturai regiunii noastre. Cei peste 40 participanți la discuții pe secții și în ședință plenară au dezbătut pe larg numeroase probleme privind folosirea cu eficiență economică sporită a fondului funciar, descoperirea și punerea . in valoare a noi rezerve de sporire continuă a producției agricole vegetale și animale. In încheierea lucrărilor ședinței plenare a Consiliului agricol al regiunii Oltenia a luat cuvintul tovarășul CONSTANTIN DRAGAN, prim-secretar al Comitetului regional Oltenia al P.M.R. Cuvîntarea tovarășului Constantin Dragan, prim-secretar al Comitetului regional Oltenia al P.M.R. In cele două zile ale lucrărilor plenarei, cadre valoroase din agricultura regiunii noastre: ingineri agronomi și zootehniști, medici veterinari, cercetători din stațiunile experimentale, președinți de gospodării colective, directori de GAS și SMT, au dezbătut pe larg, cu toată răspunderea, felul cum s-a muncit în acest an pentru realizarea sarcinilor trasate de partid. Lucrările plenarei au făcut un bilanț al succeselor obținute în producția agricolă și au prilejuit un larg schimb de păreri pentru stabilirea măsurilor cele mai eficiente, a metodelor agrotehnice cele mai corespunzătoare ce trebuie aplicate în vederea obținerii unor producții tot mai mari la hectar în viitor. Din referatele prezentate, din discuțiile pline de interes și conținut care s-au purtat și mai ales din ceea ce cunoaștem din activitatea unităților agricole socialiste, s-a desprins clar ce s-a făcut bun la agricultura regiunii, lipsurile care s-au manifestat și în ce direcție trebuie să ne îndreptăm eforturile pentru a smulge pămîntului, f :'' de an roade tot mai bogate. Numărul mare de participanți în discuții în plenară și pe secții, competența cu care au fost abordate problemele puse în discuție, dorințe manifestată de a generaliza tot ce este bun în producție și dezvăluirea cu curaj a neajunsurilor care au existat în activitatea noastră, relevă creșterea simțului de răspundere al cadrelor din agricultură față de înfăptuirea sarcinilor ce ne stau în față. Consiliul agricol regional și consiliile agricole raionale, specialiștii din unități, sub îndrumarea permanentă a organelor și organizațiilor de partid, au depus eforturi susținute pentru dezvoltarea organizatorico-economică a gospodăriilor colective pentru rentabilizarea gospodăriilor de stat, îmbunătățirea activității stațiunilor de mașini și tractoare și ridicarea cercetărilor științifice pe o treaptă superioară. Biroul Comitetului regional de partid apreciază că munca desfășurată de lucrătorii din ■agricultură a dus la obținerea unor rezultate mai bune decât în alți ani. Tot mai multe unități din agricultura noastră socialistă se străduiesc să folosească mai rațional pămîntul, să-l fertilizeze pentru a-i mări rodnicia, să extindă în producție experiența cea mai înaintată, să folosească soiuri de grîu și hibrizi de porumb mai productivi și să obțină astfel recolte bune la unitatea de suprafață. Pe terenurile situate în pantă și pe nisipurile care altădată erau folosite irațional, se plantează tot mai mulți pomi și viță de vie. Prin hărnicia maselor de colectiviști și a celorlalți lucrători din agricultură, aceste terenuri vor deveni adevărate grădini roditoare. In legumicultura, s-au făcut de asemenea pași importanți înainte. In toamna aceasta, abundența de legume pe piețele orașelor a fost evidentă. A crescut suprafața ce se cultivă cu legume timpurii, s-a concentrat producția pe bazine mai mari în jurul orașelor, asigurîndu-se în acest fel intr-o mai bună măsură aprovizionarea ritmică a populației cu regiune proaspete și de bună calitate. Trebuie de asemenea, evidențiate rezultatele bune obținute în dezvoltarea sectorului zootehnic, reușindu-se ca efectivele de animale , să se apropie de nivelul stabilit pentru sfîrșitul acestui an. Acțiunile întreprinse în direcția îmbunătățirii raselor de animale și repartizarea mai judicioasă a speciilor pe teritoriul regiunii, sînt rezultatul muncii depuse de conducerile unităților noastre socialiste, îndrumate de organele de partid și de stat. Este îmbucurător faptul că dumneavoastră — așa cum a reieșit și din discuțiile purtate — ați împărtășit părerea că aceste rezultate sînt încă mult sub posibilitățile economico-naturale ale regiunii noastre. Nu ne putem declara de acord cu așa-zisele argumente cu care unii oameni din agricultură justifică producțiile scăzute, dînd totul pe seama condițiilor climatice nefavorabile. Practica unităților agricole socialiste fruntașe a arătat că, acolo unde s-a aplicat întregul complex de măsuri agrotehnice, s-a acordat atenția cuvenită calității lucrărilor și executării lor în perioada optimă, rezultatele sînt edificatoare. In multe gospodării aplicarea regulilor agrotehnice în mod diferențiat, în funcție de condițiile locale de climă și sol, chiar în cadrul aceleiași unități, a dus la obținerea de producții diferite. Este semnificativ exemplul GAC „23 August“ din Băilești, care pe suprafața de 302 ha unde s-au executat arături bulgăroase, producția de grîu a fost cu circa 600 kg la ha mai mică, față de alte tarlale ale aceleiași gospodării, unde s-au făcut lucrări de mai bună calitate. Diferența de 500—600 kg grîu la ha poate constitui un semn de întrebare pentru fiecare dintre noi. Toate acestea ne dovedesc în mod convingător că avem mari posibilități nepuse încă în valoare de sporire a producției la hectar, și asupra cărora trebuie să ne îndreptăm atenția pentru producția anului viitor. Producțiile diferite ce s-au obținut, trebuie căutate în modul diferit: de aplicare a recomandărilor privind amplasarea culturii griului după bune premergătoare, pregătirea unui pat germinativ corespunzător, folosirea de sâmînță condiționată și tratată. Sîntem întrutotul de acord cu afirmațiile făcute de mai mulți vorbitori, potrivit cărora baza obținerii unor producții sporite în anul viitor se asigură din toamna aceasta. De aceea considerăm necesar ca, sub îndrumarea organelor și organizațiilor de partid, consiliile agricole raionale să analizeze împreună cu consiliile de conducere ale gospodăriilor colective, cu conducerile GAS și SMT ce trebuie făcut pentru înlăturarea deficiențelor și să (Continuare în pag. 3-a) ! 1 ] Recoltează culturile prășitoare j Preocupați de grija recoltării la t timp a culturilor prășitoare, membrii gospodăriei agricole colective „Steargul roșu“ din comuna Moțăței, raionul Calafat, recoltează intens porumbbul pentru boabe. Din zori și pînă în seară, harnicii colectiviști cu J Ileg și transportă porumbul la locul j destinat. Pînă mai zilele trecute, j j ei reușiseră să recolteze porumbul j de pe o suprafață de peste 200 hectare. î Concomitent cu recoltatul porumbului se desfășoară și cel al florii soarelui și sfeclei de zahăr. Cu citeva zile în urmă, colectiviștii din j Moțăței recoltaseră floarea-soarelui și tăiaseră tulpinile de pe 150 hec «tare. De asemenea, ei au reușit să - i strîngă sfecla de cazăr de pe 8.' 1 la sută din suprafața cultivată Ina scurt timp, această cultură va fi j ! recoltată în întregime, și se va ellibera terenul în vederea pregătirii lui I pentru însămînțărire de toamnă ! ! C. Dl HORU 1 < coresp. ■ ! *. . ! J Și la gospodăria agricolă colectiva din Risipiți, același raion, recoltatul porumbului este in toi. > Ziua se culeg, știuleții, iar noaptea ji se taie cocenii și se transportă la «locul de depozitare. Pînă de curînd , j harnicii colectiviști reușiseră să re- Icolteze porumbul de pe mai mult de 1 250 hectare. La recoltatul porumbului se ține » i . o strictă evidență. O dată cu culesul porumbului, coolectiviștii din Risipiți au trecut « i să strîngă recolta și de pe cele 175 ► hectare cu floarea-soarelui. S-au eividențiat în această muncă Sofia și | Nicolae Mititelu din brigada a șasea Asenișeanu Aurel - din brigada a I patra și Dumitru Tîraș din brigada 12 a treia. | | ELISABETA MLADIN | j coresp. ....ii ■wwwKgaagrairii^iifMMMmiuaaM mu ii—i > Reduc consumurile specifice In sectorul turnătorie al Uzinei „7 Noiembrie" Craiova s-au obținut și în cea de-a opta lună a acestui an rezultate remarcabile in procesul de producție. Pe lingă îndeplinirea planului, s-a reușit ca piesele turnate să fie de calitate superioară, fapt ce a contribuit foarte mult la micșorarea cifrei de rebut și la economisirea de fontă lichidă din care s-ar putea construi în plus peste 112 cisterne pe două axe. De asemenea, printr-o mai bună gospodărire a materialelor euiliare s-au economisit peste 500 kg, argilă măcinată, 750 kg distrină, 500 kg humă, precum și alte materiale. Totalul economiilor realizate prin reducerea consumurilor specifice de materiale este de 23.000 lei față de 17.000 lei cît prevedea angajamentul luat. GH. TECULESCU, coresp. (pentru concurs) 250 tone ciment peste plan Colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni de la Fabrica de ciment Gura Văii, raionul Tr. Severin, participă cu elan la întrecerea socialistă. Rezultatul muncii se concretizează în depășirea sarcinilor de plan și obținerea de importante economii la prețul de cost. Pe opt luni de exemplu, valoarea acestor economii peste cele planificate este de 70.000 lei. în aceeași perioadă, peste prevederile planului s-au realizat 250 tone ciment alb de cea mai bună calitate, precum și 206 tone clinker. Realizările amintite se datoresc evitării opririlor accidentare la agregate, precum și întăririi disciplinei în muncă. La acestea se adaugă o bună aprovizionare cu materie primă și materiale la fiecare loc de muncă. In întrecerea socialistă s-au evidențiat numeroși muncitori, printre care Maria Filip și Elena Tufiș — alimentatoare la moara brută, Gheorghe Mărculescu — morar, Constantin Trușculescu — cocător la cuptorul de clinker și alții. N. NACU, coresp. In pas cu cerințele tehnicii noi La Uzinele ,Electroputere" — Craiova, progresul tehnic este considerat ca o cauză a întregului colectiv, deoarece cu toții știu că introducerea în producție a celor mai noi cuceriri ale științei și tehnicii este principala cale pentru creșterea productivității muncii și reducerea prețului de cost a produselor și pe această bază pentru creșterea bunăstării materiale și culturale a celor ce muncesc. „Principala sarcină a industriei construcțiilor de mașini — arăta tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej în Raportul prezentat la cel de-al IlI-lea Congres al P.M.R. — este ridicarea continuă a nivelului tehnic, îmbunătățirea calității, creșterea randamentului și economicității mașinilor și instalațiilor. Pentru aceasta este nevoie de a întări activitatea de cercetări și proiectări, sa se dezvolte rețeaua de laboratoare uzinale și a standurilor de proba, a atelierelor de prototipuri și a secțiilor de sculărie, încadrate cu muncitori și personal tehnic de înaltă calificare“. Profilul Uzinelor .Electroputerea cuprinde un sortiment variat de mașini și aparate electrice. Introducerea tehnicii noi înseamnă pentru colectivii uzinei sarcina de a realiza fiecare produs la un nivel tehnic și mai ridicat și paralel cu aceasta de a îmbunătăți permanent tehnologia de fabricație a produselor. Făcîndu-se o analiză a rezultatelor obținute de la începutul anului și pînă în prezent, cu prilejul dezbaterii cifrelor de plan pe 1964, a reieșit că problema realizării unor mașini electrice și aparataje la nivelul actual al tehnicii mondiale a preocupat și preocupă organele de conducere din Uzinele „Electroputere". Astfel, pe linia progresului tehnic s-au obținut succese de seamă ca de exemplu proiectarea și executarea transformatorului de 16 MVA 110/16,5 kW etc. Din planul tehnic referitor la procedee tehnologice noi și mecanizări s-au realizat: instalația desamblat țevi la ulterior și de probat țevi pentru LDE, instalația de probat cuve pentru transformatoare , mașina de debitat trafoboard etc. In obținerea acestor succese, colectivul de muncitori, ingineri, tehnicieni și economiști a fost îndrumat permanent de comitetul de partid pentru găsirea celor mai eficiente măsuri tehnico-organizatorice care să aibă la bază valorificarea rezervelor interne, introducerea tehnicii noi, îmbunătățirea permanentă a calității produselor și ridicarea nivelului tehnic al producției. Pe această linie, la fabrica LDE s-au întocmit planuri de operație pentru execuția tuturor reperelor și parțial la mașinile electrice; documentații tehnologice corespunzătoare pentru mașini electrice din seriile unitare și pentru gama de aparate electrice care au intrat în fabricație în ultima perioadă și anume: transformatoare de măsură în rășini separatoare rotative de 35 și 110 kW, separatoare de sarcină etc. Ca urmare a unei mai bune pregătiri a fabricației, în cursul primelor șapte luni ale acestui an, procentul reîntoarcerilor mașinilor și aparatajul electrotehnic de la standurile de probă este cu mult mai mic decât cel din aceeași perioadă a anului trecut. Cunoașterea cifrelor de plan pe wn 1964 încă din luna august a acestui an, a dat posibilitate colectivului, canb conducerea comitetului de partid să organizeze analiza acestor sarcini cu organele competente ale fabricilor și sectoarelor. In acest scop au fost constituite comisii pe fabrici și secții, care sub îndrumarea comisiei centrale pe uzină au analizat situația realizării planului pe anul în curs în fiecare compartiment și au stabilit principalele măsuri tehnico-organizatorice care trebuie luate în vederea realizării planului pe 1963 și creării condițiilor realizării planului pe 1964 la toți indicatorii. Pentru asigurarea condițiilor necesare realizării indicatorilor de plan pe 1984 s-au stabilit măsuri concrete de ridicare a nivelului tehnic al producției. Astfel, la fabrica de mașini electrice s-a prevăzut elaborarea unei tehnologiii care să asigure productivitate sporită în mod special la motor tracțiune, generator de tracțiune și motoare sincrone; organizarea liniei de prelucrare a carcaselor pe flux tehnologic și cu mașini specializate , semiautomatizarea cositoririi lamelelor la colector. La la fabrica de transformatoare s-au prevăzut montarea și punerea în funcțiune a liniei tehnologice pentru prelucrarea tablei silicioase laminate la rece și altele. Printre măsurile luate la fabrica de aparataj menționăm: introducerea în fabricația de serie a transformatoarelor de măsură în rășini de turnare prin aplicarea de soluții tehnologice sau să asigure o productivitate ridicată ; modernizarea și automatizarea aparatajului de pornire și reglaj aferent motoarelor electrice etc. In urma dezbaterii cifrelor de plan și a propunerilor făcute au fost incluse în planul de măsuri tehnico-organizatorice 203 obiective, avînd o eficiență economică de 9462,3 mii lei, dintre care manoperă 3147,3 mii lei, reprezentind 712.4 mii ore. Analizînd conținutul acestei prime faze de elaborare a planului iVTO pe anul 1964 se constată că în primul rînd eficiența sa economică nu atinge cifrele prevăzute ca sarcină de plan privind indicatorii de preț de cost și de creștere a productivității muncii. Cu prilejul dezbaterii cifrelor de plan la nivelul uzinelor, a reieșit necesitatea ca în fiecare fabrică să se desfășoare în continuare activitatea de elaborare a unor măsuri, care să pună în valoare noi rezerve interne. Folosind experiența de pînă acum și dezvoltînd-o în viitor, colectivul Uzinelor „Electromitere", sub conducerea comitetului de partid și-a afirmat hotărîrea ca problemele progresului tehnic să fie în centrul preocupărilor sale, știind că prin aceasta aduce o contribuție importantă la realizarea hotăririlor celui de-al III-lea Congres al partidului. AJUTOR PREȚIOS Dimineața zilei de duminică era destul de posomorită. Nourii plumburii ce pluteau pe deasupra orașului Craiova prevesteau ploaie. Pe străzi vedeau doar pe ici-colo cîte un călător grăbit, cînd deodată, pe la orele 6,30, pe străzi au început să se reverse grupuri mari de tineri veseli, entuziaști, unii îmbrăcați în salopete, iar alții în uniforme școlare. O parte din ei se îndreptau spre sediul Comitetului orășenesc U.T.M., alții — spre școlile medii nr. 1 și 3, sau spre Grupul școlar C.F.R. Majoritatea celor în salopete se grăbeau spre întreprinderile de care aparțineau. Acum, vremea se făcuse mai frumoasă. ... Orele 7 dimineața. Peste ISO de tineri de la Trustul de panificație, O.C.L. .,Textile-încălțăminte”, I.R.I.C și cooperativele „Flamura roșie” și „Steaua roșie” și 100 elevi de la școlile medii nr. 2, 3 și 4, în ritmul cîntecului au plecat cu cele zece autocamioane spre G.A.S. Goești. Intr-o simplă excursie ? Nu ! Ei au răspuns chemăriii Comitetului orășenesc U.T.M. Craiova pentru a ajuta prin muncă patriotică în timpul lor liber la grăbirea recoltării porumbului. La fel ca ei, alți 146 tineri muncitori de la Uzina „7 Noiembrie", Fabrica de confecții „I. C. Frimu“, precum și 187 elevi de la Școala profesională a Uzinelor „Electroputere", Școala profesională,7 Noiembrie”, Grupul școlar comercial, Grupul școlar C.F.R. și de la Școala de mecanici auto au plecat spre G.A.S. Banu Mărăcine. Tinerii muncitori de la întreprinderea poligrafică și I.R.A. 8 și elevii de la școlile medii nr. 1 și 5 s-au îndreptat spre G.A.S. Breasla. Ajunși la locurile de muncă, tinerii din întreprinderi și școli, însoțiți de instructori ai Comitetului orășenesc U.T.M., directori de întreprinderi și profesori, au fost organizați pe brigăzi și echipe, repartizîndu-li-se terenurile de recoltat. Se muncea cu însuflețirea mioane 30 tone de porumb. Realizările cele mai frumoase le-au obținut tinerii de la Trustul de panificație care au fost bine organizați. La G.A.S. Banu Mărăcine s-a recoltat porumbul de pe o suprafață de 17 ha. și s-au sortat și încărcat în mașini 31 tone de porumb. S-au remarcat în această acțiune de muncă patriotica tinerii Virgil Călugăru și Vasile Cindea de la Uzina „7 Noiembrie" și toți tinerii de la U.R.C.M. Cei 125 de tineri care au lucrat la G.A.S. Breasta au încărcat în camioane cantitatea de 72 tone de porumb. Rezultatul final al celor 4.000 ore de muncă patriotică prestate duminică se poate concretiza următoarele cifre: recoltate în o suprafață de circa 25 ha. și încărcat în mașini peste 130 tone de porumb. Dacă aceste cifre le-am adăuga la realizările obținute de tineri și în zilele precedente, atunci situația s-ar prezenta astfel: peste 17.000 ore de muncă patriotică, recoltat 160 ha, și sortat și încărcat în mașini circa 200 tone de porumb. CONSTANTIN POPESCU și entuziasmul specific tineretului. Cintecul și voioșia ii însoțeau. Bucuria lor a fost și mai mare cînd, după cele cinci ore de muncă, și-au văzut rezultatele. Iată-le: La G.A.L. porumbul de ploești s-a recoltat o suprafață de 6 ma.; s-au sortat și încărcat în cauna din brigăzile ulemiste de muncă patriotică recoltînd porumbul pe terenurile G.A.S. Banu Mărăcine. Foto : R. DUMITRU EMOȚIA REVEDERII Aceeași, și totuși de fiecare dată alta, prima zi de școală rămîne prin tradiție o adevărată sărbătoare pentru ucenicii științei, pentru pedagogi și părinți deopotrivă. Emoția pe care ți-o dau fețele îmbujorate ale miilor de copii veniți în prima zi din noul an de învățătură are ceva aparte, neasemuit de Iaimos. Cei bătrini sînt cuprinși de amintiri, din timpul cînd pentru mulți bucuria începerii anului școlar nu se cunoștea, cînd își puneau în traista cusută cu o zi mai înainte un condei, o tăbliță și o bucată de pîine, alergind în picioarele goale la școală. Băiatul domnului moșier, sau al negustorului cu multe magazine pe ulița mare, te călcau pe picioare cu ghetele lor noi, lîndu-ți in ochi ghiozdanul de piele cu burete mare, galben. Copiii noștri cunosc aceste imagini numai din povestiri, din cărți. E atîta diferență între începutul anului școlar de azi și cel de ani In urmă, că ți se umple inima de bucurie, privind uniformele parcă atunci scoase din cutie, miile de cărți gratuite aranjate pe bănci, cravatele roșii fluturind in aer. La festivitatea deschiderii cursurilor de la Școala medie nr. 2 din Craiova, tov. Dumitru Năstasel directorul școlii, în cuvintul de deschidere spunea: „Vouă copii, vă revine sarcina deosebit de grea, dar neasemuit de frumoasă, de a duce mai departe realizările noastre de a construi comunismul, iată de ce, trebuie să vă pregătiți cu perseverență de pe acum, in fiecare zi de școală, pentru a vă însuși bogatul tezaur al științei Avem toate condițiile asigurate pentru a îndeplini această nobilă îndatorire"... In acest moment, din mijlocul celor 7.700 de elevi ai școlii a pornit ca un singur glas: „P.M.R. — P.M.R.", în timp ce citeva sute de pionieri își fluturau cravatele in vânt, dorind parcă să mărească și prin acest gest sentimentul lor de dragoste și recunoștință fierbinte pentru partidul iubit, pentru partidul părinte. Sărbătoarea începerii anului de muncă, prima zi de școală a fost și aici, ca peste tot, un minunat prilej de manifestare a hotărîrii elevilor, profesorilor și părinților de a nu precupeți nici un efort pentru ca ultima zi de școală să fie sărbătoarea unui bilanț rodnic, sărbătoarea succesului,nu clișeul din stingă. Un moment de la adunarea festivă de la Școala medie nr. 21. Spre, ^apară își foșnește toamna-n pomi arama . Tremurînd nescrisete-i poeme, Cînd în drum spre școală, clopoțelul Pașii noștri prinde iar să-i cheme ...In vacant-am strins azurul zării In priviri aprinse de avinturi Si ghioc ni-i pieptu-n care marea își mai sună valurle-n cinturi. Azi pornim cu vise îndrăznețe Ce se zbat un noi răscolitor Pe un drum ce nu cunoaște ntoarceri, Către luminosul viitor! RUSU VICTOR, învățător Tr. Severin Un dar cu adînci semnificații Școala de opt ani nr. 13 din Craiova. In curte — elevi, cadre didactice părinți. Micii școlari dintr-a la, îmși brăcați în uniforme și șorțulețe, sînt plini de sine și nu par de loc sfioși. Mămicile grijulii le mai aranjează fundița sau gulerașul, doar o mare sărbătoare... E primul pas în viață și trebuie făcut cu mult curaj. Viitorul e atît de luminos!... De acum, ei nu vor mai zăbovi mult asupra ilustrațiilor bogate din cărțile de povești. Azi primesc un dar cu adînci semnificații: CARTEA, care înnobilează sufletul și luminează ochii minții. Acest dar minunat este oferit cu multă dragoste de partidul părinte. Abecedarul și aritmetica, primele cărți ale căror taine le vor pătrunde și dezlega, ii așteaptă pe pupitre. In această zi nu poți să nu-ți amintești cu amărăciune de vremurile apuse, cînd prima zi de școală era un prag greu de trecut. Procurarea cărților și plătirea taxelor constituiau probleme dificil de rezolvat pentru marea masă de elevi ce erau lipsiți de posibilități și pînă la urmă erau nevoiți să-și înfringă dorința de a învăța carte. ...Cei 726 de elevi ai Școlii de opt ani nr. 13 n-au grija cărților. Fiecare a primit manualele de care are nevoie. E un dar ce valorează 21.825, 60 lei. Aceasta la o singură școală... Și iată, pelicula fotografică a surprins la pupitrul unei bănci pe doi co legi din clasa I — noi cunoștințe :| Florentina Pîslaru și Linca Marian, răsfoind cu multă curiozitate filele abecedarului (clișeul alăturat). Sunt fericiți... Multe lucruri noi vor învăța... Propuneri prețioase Colectivul Ocolului silvic Plenița a obținut în cursul acestui an succese deosebite in realizarea sarcinilor de plan. Cu prilejul unei ședințe de analiză a rezultatelor obținute de la începutul anului și pînă acum, muncitorii, inginerii și tehnicienii acestei unități au făcut bilanțul muncitor de zi cu zi. Vorbind despre posibilitățile de sporire a realizărilor, tehnicianul Alexandru Dragomirescu a făcut propunerea de a se amenaja două depozite intermediare, unul la Plenița și altul la Orodel, unde se vor putea transporta importante cantități de masă lemnoasă, creînd în felul acesta, stocuri de material lemnos, necesare continuării procesului de producție și pe timp nefavorabil. Propuneri prețioase au făcut și alți vorbitori. Așa de pildă, tehnicianul Toma Nanu a propus ca în vederea campaniei de împăduriri să se ia din vreme măsurile corespunzătoare, iar în pepiniere să se acorde atenție deosebită producției de puieți, urmărindu-se creșterea numărului acestora la hectar. Printre angajamentele luate de colectivul respectiv amintim: creșterea productivității muncii în cursul anului viitor cu 1 la sută, depășirea producției globale cu 5 la sută și a producției mană pianezate cu 3 la sută fața de realizările anului curent. A. BUDUROIU, coresp. ’