Inainte, octombrie 1963 (Anul 20, nr. 5784-5810)

1963-10-19 / nr. 5800

ainte ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL OLTENIA AL P.M.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XX­­ NR. 5800­4 PAGINI 20 BANI SIMBATA 19 OCTOMBRIE 1963 Ridicarea calificării—în pas cu cerințele progresului tehnic Dezvoltarea continuă a progresului tehnic impune anumite schimbări și in structura pe profesii a muncitorilor și în special în ce privește calificarea lor. In aceste condiții, problema calificării și perfecționării cadrelor nu se referă numai la un grup de oameni, ci se extinde asupra tuturor muncitorilor, teh­nicienilor, inginerilor și economiștilor din întreprinderi. Imbogățindu-și ne­contenit cunoștințele profesionale, a­­ceștia pot mînui cu pricepere și îndemânare mașinile și utilajele mo­derne cu care sînt înzestrate și se în­zestrează în continuu uzinele, fabricile și șantierele noastre. Ridicarea califi­cării trebuie organizată în așa fel încît sa corespundă cerințelor actuale și de perspectivă ale economiei naționale, îndrumate în permanență de către organizațiile de partid, organizațiile sindicale se preocupă de ridicarea cali­ficării tuturor cadrelor existente in în­treprinderi. In acest domeniu există o bogată experiență. In cursul anului trecut, în multe din întreprinderile re­giunii noastre s-a desfășurat o largă activitate organizatorică și educativă in vederea ridicării nivelului de cu­noștințe tehnico-profesionale. In orașul Craiova, fo­losindu-se experiența po­zitivă acumulată în anii trecuți, în pri­ma parte a acestui an au funcționat 91 de cursuri de ridicare a calificării, care au cuprins 3415 cursanți. La Uzi­nele „Electroputere“, unde tehnica mo­dernă este prezentă peste tot, au func­ționat 50 de cursuri la care și-au ridi­cat calificarea peste 1600 lăcătuși, fre­zori, strungari, electricieni, bobinatori, montatori etc. 17 asemenea cursuri au funcționat și la Uzina „7 Noiembrie", în care au fost cuprinși 550 de munci­tori din 12 meserii. Pentru ridicarea calificării maiștrilor, în această uzină s-a organizat un ciclu de expuneri pe teme economice și tehnice. La ridicarea calificării au contri­buit însă și alte forme, cum ar fi uni­versitățile muncitorești, conferințele tehnico-științifice precum și alte mani­festări organizate pe linie de propa­gandă tehnică. La universitatea mun­citorească de la Uzinele mecanice Tr. Severin au fost cuprinși circa 150 de muncitori. Rezultate la fel de bune s-au obținut în acest domeniu și la C.I.L. Tg. Jiu, la Direcția regională C.F.R. etc. In anul școlar 1963—1964, ca ur­mare a rezultatelor bune obținute în această formă de învățăm­int munci­toresc, numărul universităților va spori de la opt la 11. In alte unități economice ca I.I.S. „Independența“ Craiova, T.R.C. Olte­nia, o contribuție deosebită la ridica­rea calificării au adus-o colectivele ca­binetelor tehnice, care cu ajutorul co­misiilor de ingineri și tehnicieni au organizat conferințe tehnico-științifice pe teme legate de producție, simpozioa­ne, concursuri „Cine știe meserie cîști­­ga“ etc. Acolo unde organizațiile de partid nu au controlat îndeaproape și nu au îndrumat comitetele sindicatelor, pen­tru ca acestea la rîndul lor să organi­zeze în așa fel activitatea comisiilor de ingineri și tehnicieni nicit să spri­jine în mod concret conducerile tehnice­­administrative pentru buna desfășurare a acțiunii de ridicare a calificării, rezul­tatele au fost sub nivelul așteptărilor. La I.I.S. „Jiul" Balș de exemplu, cu toate că în acest an au început să lucreze în producție unii muncitori cu o pregătire mai slabă, iar exigențele pentru calitate au sporit, nu s-a între­prins nici un fel de acțiune de calificare sau de ridicare a calificării muncitori­lor, tehnicienilor și controlorilor teh­nici. Nici la întreprinderea de foraj Craiova, la I.C.S.I.M., la I.R.A. , și în unele întreprinderi forestiere, acțiu­nea de ridicare a calificării nu s-a bucura, mai ales în prima parte a anului, de atenția cuvenită. In ultimul timp, cu prilejul dezba­terii cifrelor de pian pe anul 1964 și întocmirii planurilor de măsuri teh­­nico-organizatorice și în aceste între­prinderi ridicarea calificării a început să se bucure de mai multă atenție. Ca urmare, la I.F. Novaci au luat ființă cursuri de calificare și de ridicare a calificării muncitorilor din sectoarele de industrializare a lemnului și urmea­ză să înceapă altele în sectoarele de exploatare. Alte asemenea cursuri au fost deschise recent la Centrala elec­trică de termoficare Craiova, precum și în alte întreprinderi. Comitetele sindicatelor și conducerilor tehnico-ad­­ministrative din aceste întreprinderi trebuie să aibă în vedere faptul că dacă activitatea cursurilor a început nu înseamnă că problema ridicării califi­cării, care să țină pas cu progresul tehnic a fost pe deplin rezolvată. De abia acum începe adevărata muncă privind pregătirea și predarea unor lec­ții pline de conținut, legate de activita­tea practică, asigurarea frecvenței etc. Ca să cunoască și să aplice în prac­tică cele mai noi cuceriri ale tehnicii și științei, să le răspîndească în masa de muncitori, inginerii și tehnicienii înșiși trebuie să învețe necontenit, să fie informați prin toate mijloacele de care dispune propaganda tehnică cu toate noutățile tehnico-științifice. Tot în acțiunea de ridicare a califi­cării, o contribuție de seamă trebuie să aducă și muncitorii vîrstnici cu o înaltă calificare și experiență. Munci­torii fruntași au de asemenea datoria să vorbească tovarășilor lor de muncă și în special tinerilor despre metodele lor de muncă, pentru ca și aceștia să ajungă la nivelul realizărilor celor evi­dențiați în întrecere. întrecerea pe profesii este de aseme­nea un puternic stimulent pentru per­fecționarea calificării, factor deosebit de important în lupta pentru îmbunătă­țirea calității producției și sporirea volu­mului de economii. Pentru reușita sa se cer a fi studiate condițiile specifice la fiecare loc de muncă, în vederea sta­­bilirii criteriilor întrecerii pe fiecare profesie în parte. Experiența din unele sectoare și ateliere de la Uzinele ..Elec­troputere" Craiova, de la Uzinele me­canice Tr. Severin arată că pe această cale se obține un serios progres în ca­lificarea profesională a muncitorilor. Perfecționarea calificării nu este o acțiune periodică, de campanie. Ea trebuie să se desfășoare permanent și organizat, să cuprindă pe toți munci­torii, tehnicienii, inginerii și econo­miștii din întreprinderi. Organizațiile de partid au un rol important în inten­sificarea acțiunii de ridicare a califi­cării. Ele au datoria să îndrume comi­tetele sindicatelor, organizațiile U.T.M. pentru ca acestea să desfășoare o largă activitate de mobilizare a muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor la formele de ridicare a calificării. Totodată lor le revine sarcina să efectueze un con­trol periodic asupra felului cum se desfășoară această activitate. De fiecare dată analizele trebuie să fie urmate de măsuri eficiente, care să ducă la ridi­carea necontenită a calificării profesio­­nale a masei de muncitori, ingineri și tehnicieni, problemă deosebit de impor­tantă in asigurarea progresului tehnic. Cu planul la venituri îndeplinit în cel de-al treilea trimestru al anului, colectivul de muncă al Ofi­ciului P.T.T.R. raion comasat Cra­­iova a reușit să obțină succese fru­­­­moase în îndeplinirea sarcinilor de plan. Pe această perioadă planul ­Atenție, răspundere și numai operații de calitate — iată cerin­țele zilnice ale activității unui petrolist. Clasa acordeo­niștilor din Caracal Cu câteva zile în urma, a avut loc deschiderea cursuri­lor la secția externă din Caracal a Școlii populare de artă Craiova. Cu acest prilej, pe lângă Casa raională de cultură din Caracal s-a for­mat o clasă de acor­­deoniști — anul I — compusă din 18 de elevi, recrutați din orașul și raio­nul Caracal. Aceștia sunt muncitori, co­lectiviști, elevi și cadre didactice. Activitatea clasei de acordeoniști este condusă de profe­soara Maria Tănă­­sescu. Cursurile au loc și ' PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI­VA I le în valoare [7.200 \tm Muncă intensă pe șantierele de­­ construcții — Constructorii din cadrul 7.R.C. Ol­tenia, de pe șantierul de construcții din calea București — Craiova se întrec ca lucrările ce le revin să fie executate la timp și în cele mai bune condiții. Maistrul de șantier Emil Mihai împreună cu brigăzile de zi­dari, betoniști și dulgheri a reușit să ajungă cu lucrările la al treilea etaj de la blocurile E-1 și E-7 com­puse din cite 66 de apartamente fiecare, iar la un număr de 16 aparta­mente de la blocul E-7 s-a terminat tencuiala de interior. In prezent se lucrează la cel de-al patrulea etaj. La baza activității constructorilor de aici stă buna organizare a muncii pe șantier, prin aprovizionarea la timp cu materiale, folosirea portului pe verticală etc., cum trans­au condus la îmbunătățirea utilizării ma­caralelor turn și folosirea mai judicioa­să a acestora în alte direcții. Datorită acestui fapt, termenul de execuție pe apartament s-a scurtat cu­ trei-patru zile. Cu multă însuflețire se lucrează și la blocul P-7 cu is ° garsoniere. Aici stadiul de execuție a lucrărilor ajuns la etajul IV unde se toarnă­­ betonul, iar la blocul C-6 totalizînd 6o de apartamente s-au terminat fun­ dațiile și în prezent se execută lu­crările de zidărie la parter. n. BURLACU cores». Inovații de mare eficiență La cabinetul tehnic al Uzinelor „Electroputere" — Cra­iova s-au înregistrat noi propuneri de inovații primite din partea muncitorilor din fabricile aparataj, mașini rotative, transformatoare etc. In total, numărul inovațiilor propuse la cabinetul tehnic de la începutul anului au atins cifra de 497. Din inovațiile mai importante aplicate și care au o mare eficiență economică, amintim: „Matrița pentru confecțio­narea prin forjare a reperului butuc de la produsul DRL", care se executa în trecut prin strunjire din material brut. Prin aplicarea acestei inovații se realizează o economie de manoperă și materiale de 10.700 lei. Inovația a fost reali­zată de tov. Gheorghe Buzdugeanu. O altă inovație constă dintr-un dispozitiv de filetat pe bormașină, folosit pen­tru găurirea fanioanelor de 1000 și 1500 A pentru trans­formatoare, realizată de Gheorghe Tabacu și Ion Nuță. Se aduce astfel o economie la manoperă de 3248 lei. Și în operația de filetare a transformatoarelor s-a introdus o mandrină elastică de filetat cu tarozi, care a fost rea­lizată de inovatorii Virgil Folcuț și Nicolae Chiciu. Prin introducerea noului procedeu se realizează o economie de manoperă și materiale în valoare de 5672 tei. De asemenea, tov. Gheorghe Matei a realizat o inovație ce se aplică la fa­brica de aparataj:­­ „Un nou tip de ca­potă la produsul IÜP 110 kW“. Prin aceasta se obțin e­­conomii de materia­ Vizita conducătorilor de partid și de stat la Hidrocentrala „16 Februarie" de pe Argeș Au trecut aproape trei ani de cînd to­varășul Gheorghe Gheorgh­iu-Dej alți conducători ai partidului și statu­și­lui nostru au vizitat valea Argeșului, examinind amplasamentul și schema de amenajare a hidrocentralei de pe acest rîu. Țara întreagă a aflat atunci că acolo, în inima munților, se va înălța încă una din mărețele construcții ale socialismului. In scurtă vreme, pe locu­rile sălbatice ale cheilor Argeșului a început să se desfășoare activitatea însuflețită caracteristică marilor șan­tiere. Tot ceea ce au realizat in acest răstimp miile de constructori se dă temei să spună acum : „Cuvîntul partidu­lui devine faptă !“. Nu peste mulți ani, hidrocentrala de pe Argeș își va tri­mite prețioasa energie electrică econo­miei noastre în plin avint. Vineri, 18 octombrie 1963, construc­­torii au avut din nou oaspeți dragi. Tovarășii Gheorghe Gheorghiu Dej, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Nicolae Ceaușescu, Chivu Stoica, Gh. Gaston Marin au făcut o vizită la șan­tierul Hidrocentralei „16 Februarie" de pe Argeș. Conducătorii de partid și de stat au fost insoțiți de tovarășii Ștefan Matei, prim-secretar al Comitetului re­gional Argeș al P.M.R., Constantin Sandu, președintele Comitetului execu­tiv al Sfatului Popular regional, de ac­tiviști de partid și de stat. La Corbeni, unde se află conduce­rea grupului de șantiere, oaspeții au fost întîmpinați de ministrul minelor și energiei electrice, Bujor Almășan, Ni­colae Gheorghiu, adjunct al ministru­lui, Adalbert Gilbert, director general al întreprinderii de construcții hidro­tehnice, Nicolae Ștefan, șeful grupului de șantiere, Radu Gaurie, inginer-șef adjunct, Alexandru Nourescu, inginer­­șef al ISPH, Francisc Anton, secre­tarul Comitetului de partid al șantie­relor, de ingineri și specialiști. La sediul conducerii șantierelor, to­varășului Gheorghe Gheorghiu-Dej și celorlalți conducători de partid și de stat ie­u fost prezentate de către șe­ful proiectului, ing. Mircea Lipiceanu, soluțiile adoptate pentru construirea a­­cestui important nod hidro-energetic proiectat în întregime în țara noastră, precum și stadiul actual al lucrărilor. Hidrocentrala de pe rîul Argeș va avea o putere instalată de 220 Mw, iar producția ei anuală va fi de 400 milioane kWh. Potențialul hidroenerge­­tic al Argeșului va fi utilizat pe o dis­tanță de 25 km, iar pentru mărirea de­bitului de apă vor fi captate Topolo­­gul, Rîul Doamnei, Vilsanul și alte rîuri de munte ale căror ape vor fi di­rijate spre lacul de acumulare prin albii subterane măsurind 28 km. Lacul de acumulare, lung de 14 km, va avea un volum de jumătate miliard metri cubi de apă. Specialiștii hidrocentralei au relevat și alte avantaje ale con­struirii acestui nod hidroenergetic. Se creează astfel posibilitatea irigării a peste 100.000 hectare în bazinul Arge­șului, vor fi ferite de inundații impor­tante suprafețe de teren agricol, se va asigura mărirea debitului de apă pentru alimentarea Capitalei. Au fost vizitate apoi principalele o­­biective ale acestui șantier, care se în­tinde pe o lungime de 25 km. Mașinile urcă spre fabrica de betoa­ne pe șoseaua nouă, tăiată in stincă, străbătînd tunele și trecînd peste via­ducte ridicate cu îndrăzneală și mă­iestrie de constructori. In aceste locuri, unde în urmă cu doi ani nu erau nici poteci, s-a deschis acum accesul pentru autocamioanele de mare tonaj, care aprovizionează fabrica de betoane cu agregate și ciment. încă înainte de de­finitivarea drumului, constructorii au reușit, învingînd serioase greutăți, să transporte utilajele complexe ale fa­bricii de betoane, macaralele funicular. La fabrica de betoane specialiștii au arătat oaspeților că utilajele moderne, dirijate prin comandă electropneumati­­că, vor asigura cantitățile mari de be­­ton cerute de construcția barajului. La cota 834, la punctul numit Vidra­­ru, unde s-a amplasat coronamentul barajului, conducătorii de partid și de stat au discutat cu ing. Radu Prișcu, principalul­ specialist în proiectarea de baraje din ISPH, despre felul cum s-au proiectat și organizat lucrările. Bara­jul — de tipul în arc cu dublă curbură — cu o înălțime de 165 m, este con­ceput pe baza celor mai recente reali­zări ale tehnicii mondiale. Soluția adop­tată este cea mai economică în com­parație cu alte variante studiate. Conducătorii de partid și de stat au apreciat­ pozitiv faptul că în soluțiile adoptate proiectanții s-au călăuzit atît de principiul economicității, cit și de cel al obținerii unui grad ridicat de si­guranță a­ construcțiilor hidroenergetice. Aici la baraj, frumusețea sălbatică a cheilor Argeșului a fost sporită de mi­na omului cu noi înfăptuiri. Infruntînd natura aspră, cățărîndu-se cu îndrăz­neală pas cu pas pe stîncile golașe, constructorii au aruncat prima punte peste cheile Argeșului — cablurile de oțel ale macaralelor funic­i­ar. Pe a­­ceste cabluri vor face zeci de mii de drumuri benele­ încărcate cu beton, ri­­dicind în calea apelor uriașul scut de 500.000 metri cubi beton al hidrocen­tralei. Oaspeții coboară apoi in vatra ba­rajului pentru a asista la un eveniment important în istoria șantierului: înce­perea turnării betonului la baraj. Ing. Gh. Sălajan, șeful acestui șantier, pre­zintă organizarea lucrărilor, in jur, su­te de constructori așteaptă cu nerăb­dare. Din înălțimi, pe cablurile maca­ralei este coborâtă prima benă. Cu ea coboară muncitorul benist Alexandru Ojog, un veteran al marilor șantiere ale socialismului, și inginerul mecanic șef Ladislau Rákosi, unul din îndrăz­neții constructori care a adus o con­tribuție de seamă la pregătirea mijloa­celor mecanizate pentru atacarea aces­tei importante lucrări. Ambii au adus aici „școala" Bicazului pe care Arge­șul se-o îmbogățește necontenit. Lor le-a revenit cinstea de a turna primele cantități de beton. In aplauzele întregii asistențe „șarja" este descărcată în corpul barajului. Tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej felicită pe constructorii șantierului ba­raj, le urează succes în muncă și îi asigură că partidul și guvernul îi vor sprijini și pe mai departe pentru a realiza în cele mai bune condiții a­­ceastă lucrare de mare proporție. Este vizitat apoi șantierul uzinei propriu­­zise. Coliviile poartă pe oaspeți în a­­dîncuri, la peste 100 m sub albia actua­lă a Argeșului. Printr-o galerie pătrundem într-o vastă încăpere subterană, săpată în stincă , este locul unde vor fi instalate turbinele centralei. Inginerii Gheorghe Popescu, șeful șantierului, și Emil Ni­­colau dau explicații amănunțite. Sute de constructori au muncit cu abnegație, excavînd din inima muntelui zeci de mii de metri cubi de piatră. Echipe ca acelea conduse de minerii Irimuș Tra­­ian, Moșneguțu Constantin, Barta Fe­rencz, Cizmadi Mihai și alții sunt bine cunoscute pentru realizările obținute. Irimuș Traian, aflat acum în schimb, raportează cu mîndrie tovarășului Gheorghiu-Dej stadiul lucrărilor încre­dințate brigăzii sale. Oaspeții sînt conduși apoi la locul unde se excavează galeria de fugă. Din centrala subterană, pe această galerie apele vor continua cale de 12 km, să străbată adîncurile pentru a reintra în vechea albie. Dînd o înaltă apreciere muncii și realizărilor constructorilor, tovarășul Gheorghe Gheorgh­iu-Dej a subliniat importanța și frumusețea a­­cestei munci, arătînd că pentru­ proiec­tanții și constructorii hidrocentralei a­­cest șantier este un­ prilej de valorifi­­care a priceperii și capacității lor cre­atoare, de dobîndire a unor mari satis­­facții. La ieșirea din subteran, ca și pretu­tindeni în locurile vizitate, miile de constructori au făcut oaspeților o caldă manifestație de dragoste și atașament, ovaționând îndelung , pentru partid și guvern. Vizita conducătorilor de partid și de stat a constituit pentru construc­torii hidrocentralei un puternic imbold de a munci cu forțe sporite pentru ri­dicarea în cele mai bune condiții a a­­cestei mărețe construcții a socialismu­lui. După aceea, oaspeții au vizitat Stațiunea agricolă experimentală Ște­­fănești, unde s-au efectuat importante lucrări de punere în valoare, prin te­­rasări și plantări cu viță de vie, a u­­nor terenuri slab productive, însoțiți de tov. Nicolae Giosan, prim-vicepreșe­­dinte al Consiliului Superior al Agri­culturii, și de directorul stațiunii, tov. Constantin Budan, conducătorii de partid și de stat s-au deplasat la te­rasele Golească și Izvorani. In aceste locuri vor fi valorificate prin terasări încă 2.000 ha de terenuri. Tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a subliniat însemnătatea muncii depuse în stațiune pentru valorificarea supe­rioară a acestor terenuri și a arătat că ea trebuie continuată și dezvoltată. Pre­tutindeni, pe drumul străbătut în re­giunea Argeș — la­ Pitești, Curtea de Argeș și în numeroase alte localități — populația, aflînd despre vizita con­ducătorilor de partid și de stat, i-a in­­tîmpinat cu deosebită căldură, salutîn­­du-i cu puternice uraje și oferindu-se fiori.­­£ [UNK] La Casa agronomului din Ștefănești a avut loc o masă la care au luat parte conducători de partid și de stat, mi­niștri, conducători ai organelor locale, cadre de conducere și specialiști, con­structori și proiectanți ai hidrocentralei de pe Argeș, specialiști de la Stațiu­nea agricolă experimentală Ștefănești. (Agerpres). S*­a deschis Universitatea populară pentru meșteșugarii cooperatori Intr-un cadru festiv s-a deschis Universitatea populară din Craiova pentru lucrătorii cooperației m­ește­șugărești. rare Cu acest prilej, tov. Gh. Albeșt­eanu, directorul Universității popu­­i Ion Borcoci, vicepreședinte al U.R.C.M. Oltenia au arătat sarci­nile ce revin cursanților în acest nou an de învățămînt. Mai mulți cursanți printre care Dincă Iosif, Ion Budărău, Bușe Ște­fan Și alții și-au luat angajamente, p­rivind participarea cu regularitate la cursuri și însușirea lecțiilor ce se vor preda. Prima ședință a lectoratului Recent a avut loc la școala de opt ani din comuna Turburea, raio­nul Filiași, prim­a șe­dință a lectoratului de părinți in care au fost alese comitetele pe o clasă. In partea a doua lectoratului, învăță­toarea Georgeta Naum a expus referatul: „Gri­­ja partidului și guver­nului pentru educația copiilor“. G. ILIE, coresp. Cu 1.000.000 lei mai mult Gospodăria colectivă din Goicea Mare, raionul Segarcea, a dezvoltat mult în ultimii ani legumi­cultura. In valea Băznățuiului, peste 70 ha au fost cultivate anul acesta cu legume și zarzavaturi și în special cu roșii și alte culturi timpurii. Bine îngrijite, culturile au dat rod bogat în acest an, permi­­țînd colectiviștilor să valorifice pe bază de contracte sau pe piețele orașelor și centrelor muncitorești Maiesilul Limicole în valoare ce depășește cu 1.000.000 lei planificarea. In total, cele peste 70 ha ^loiu^ius gospodăriei un venit bănesc de circa 2.700.000 lei, adică aproape 40.000 lei la se. cultu...li timpurie. P,?cunt •<> rădăc' Au terminat însămînțările organizîndu-și bine munca și fo­losind la maximum fiecare clipă bună de lucru în cîmp, colectivele de muncă ale gospodăriilor agri­cole de stat Băi­­ești, Studina și Rast, aparținînd Trustului Gostat Craiova au raportat terminarea în­­sămînțărilor din această toamnă. Gospodăria agricolă de stat Băi­­lești, bunăoară, a însămînțat cu grîu și orz o suprafață de 900 hec­tare, GAS Studina 800 hectare, iar GAS Rast 200 hectare. Mult avansate cu , însămînțările din această toamnă se găsesc și gospodăriile agricole de stat Go­­ești, Banu Mărăcine și Bîrca, unde s-a însămînțat cu păioase pes­te 80 la sută din suprafața plani­ficată. Pe întreg Trustul Gostat Craiova au fost însămînțate pînă acum 21.750 hectare cu grîu și 4012 hectare cu orz, adică în pro­porție de 71 și respectiv 88 la sută față de planificare. Din zori și pină-n noapte Membrii gospodăriei agricole colective „Uni­rea" am comuna Greci, raionul Strehaia mun­cesc din zori și pînă-n noapte la pregătirea terenulu și executarea nusămînțărilor de toam­­nă. Ei sînt hotărîțî să respecte viteza zilnică planificată și să execu­te lucrări de cea mai bună calitate. în primele zile de lucru la pregătirea te­renului și la,­ însămîn­­țări s-au evidențiat în mod deosebit harnicii colectiviști Ion V. Bo­­ra, Ion I. Roman, Ana S. Bîzu, Elena P. Cătă­­nescu,­ Dumitru Vladu, Ion Sănduțu, precum­­ și brigadierii Ion Almă­­janu și Ion Trușcheci. ION C. BORA' coresp.* Cu sprijinul mecanizatorilor Membrii gospodăriei colective „Drumul belșugului“ din comuna Leu, raionul Craiova se străduiesc să­ execute in aceste zile lucrări de pre­gătire a terenului și să insăm­ințeze griul în cele mai bune condiții. A­­jutați de mecanizatorii brigăzii de tractoare de la S.M.T. Circea, colec­tiviștii din Leu au reușit să pregă­tească pînă acum terenul pe supra­fața de circa 600 ha. In ceea ce pri­vește în­fmințarea culturilor păioa­se de toamnă, ei au reușit să în­­sâmînțeze griul pe mai bine de 600 ha din cele 1200 ha planificate. Tot­odată au mai însămînțat orz pe 43 ha, iar secară pe suprafața de 28 ha. Mecanizatorii brigăzii de tractoare condusă de către Constantin Cojocd­­relu, muncesc zi și noapte, pregă­tind terenul și, executind , insămin­­țări la un nivel agrotehnic, corespun­zător. Cele șapte semănători cu care este înzestrată brigada funcționează din plin.­ Cu fiecare zi trecută, rit­mul însămînțărilor la această gos­podărie crește. NICOLAE FIERTU, coresp. Pe tarlalele gospodăriei colective din Ungureni, raionul Balș, griul Însămînțat in această toamnă a și răsărit, înălțimea lui este între 8—10 c­m.‘ In fotografia noastră: Marin Almăjeanu — brigadier, îm­preună cu doi colectiviști admirînd un mănunchi de fire de grîu.

Next