Inainte, februarie 1964 (Anul 21, nr. 5889-5913)
1964-02-14 / nr. 5900
I Readonds Să respectăm angajamentul luat In Întrecerea socialistă La începutul acestui an, în întreprinderile din regiunea noastră ca și în întreaga țară, au avut loc adunări însuflețite în cadrul cărora muncitorii, inginerii și tehnicienii au hotărît să întîmpine cea de-a XX-a aniversare a eliberării patriei cu realizări cît mai însemante în muncă, luindu-și angajamente în întrecerea socialistă pentru îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan pe anul în curs. Expresie grăitoare a înaltei conștiințe a clasei noastre muncitoare — aceste angajamente oglindesc hotărîrea muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor de a înfăptui mărețele sarcini stabilite de partid pentru avîntul continuu al economiei. La baza angajamentelor luate, stă convingerea adincă a oamenilor muncii că fiecare succes în producție creează noi și noi condiții pentru creșterea bunăstării poporului. Ce cuprind în esență aceste angajamente, care sunt obiectivele principale pe care colectivele de întreprinderi și le-au propus în întrecerea socialistă pentru îndeplinirea planului pe anul în curs ? Directivele C.C. al P.M.R. cu privire la criteriile principale ale întrecerii socialiste au orientat și de astă dată eforturile și preocupările fiecărui colectiv de muncă. Muncitorii, inginerii și tehnicienii din fabricile, uzinele și șantierele regiunii noastre și-au propus în cadrul angajamentelor ce și le-au luat, să lărgească necontenit frontul luptei pentru produse de înalt nivel calitativ, să dezvolte în continuare succesele dobindite în domeniul creșterii producției și productivității muncii, pentru cît mai însemnate economii și beneficii peste plan. La Uzinele „Electroputere“ Craiova întregul colectiv și-a luat angajamentul să execute produse la nivelul celor mai noi realizări ale tehnicii și să realizeze peste planul anual două generatoare electrice de curent continuu pentru locomotivele Diesel electrice, 100 separatoare de interior de 1—35 kV, 1000 transformatoare de măsură de 500 volți, 10 motoare electrice de curent alternativ, economii la producția comparabilă în valoare de 1.000.000 lei etc.; constructorii de la întreprinderea nr. 6 Craiova s-au angajat să scurteze durata de execuție a unor însemnate obiective industriale : minerii de la Exploatarea Rovinari să depășească planul producției globale și marfă cu 1.300.000 lei și să sporească productivitatea muncii cu 2,13 la sută față de cea planificată. Angajamente mobilizatoare și-au luat și colectivele de la schela de extracție Țicleni, întreprinderea forestieră Novaci, I.I.S. „Independența“ Craiova, Fabrica de confecții Tg. Jiu, GAS Băilești și altele care au înscris ca obiective centrale ale întrecerii lor de a da produse mai multe, mai bune și mai ieftine. Angajamentele pe care colectivele de întreprinderi și le-au luat în întrecerea socialistă în cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei pentru îndeplinirea și depășirea planului pe 1964 la toți indicatorii au o bază solidă, ele se întemeiază pe realizările importante obținute în anul trecut, pe experiența bogată cîștigată în întrecere. Pentru fiecare colectiv, pentru fiecare om al muncii în parte, angajamentele luate în întrecerea socialistă constituie o chestiune de onoare, în vederea respectării cu cinste a cuvîntului dat colectivele de întreprinderi au trecut imediat după luarea angajamentelor la aplicarea practică a unor importante măsuri cu caracter tehnic și organizatoric, menite să pună în valoare noi rezerve interne de perfecționare a producției, să ducă la îmbunătățirea continuă a tehnologiei, introducerea tehnicii noi, folosirea la întreaga capacitate a mașinilor și utilajelor, gospodărirea mai eficientă a materiilor prime și materialelor, ridicarea calificării cadrelor etc. Astfel, la Uzinele „Electroputere“ s-a prevăzut printre altele organizarea unor linii pentru aplicarea tehnologiei de grup, extinderea turnării sub presiune, a sudurii automate și semiautomate, utilizarea pe scară mai largă a maselor plastice în construcția de mașini și aparate electrice etc. la Complexul pentru industrializarea lemnului Tg. Jiu s-au luat măsuri pentru frezarea în flux continuu a furnirelor pentru placaj, utilizarea de fierăstraie circulare placate cu metale dure în formatizarea plăcilor aglomerate, organizarea producției centralizate pentru executarea ambalajelor. Colectivele de întreprinderi vor obține succese importante acolo unde conducerile administrative și organele sindicale vor ști să găsească formele cele mai potrivite pentru a stimula larg propunerile și inițiativele muncitorilor și tehnicienilor, care iau măsuri concrete pentru aplicarea acestor propuneri asigurînd condiții pentru ridicarea întrecerii socialiste pe o treaptă mai înaltă. Hotărîtor în îndeplinirea angajamentelor luate este și faptul ca organizațiile de partid să desfășoare o largă muncă politică de masă în rîndurile muncitorilor și tehnicienilor, să exercite un control exigent, sistematic, care să ducă la creșterea spiritului de răspundere al organelor administrative pentru crearea condițiilor tehnice și organizatorice necesare realizării angajamentelor, pentru înlăturarea operativă a unor deficiențe ivite pe parcurs. Lupta pentru îndeplinirea angajamentelor luate cere strădanii neobosite în scopul însușirii și aplicării metodelor moderne de lucru, pentru folosirea cît mai gospodărească și eficientă a capacităților de producție și a timpului de lucru, pentru îmbogățirea continuă a cunoștințelor tehnice, pentru organizarea exemplară a muncii în toate verigile procesului de producție. Se constituie un titlu de cinste și de mîndrie pentru fiecare colectiv de a raporta la sfîrșitul anului că angajamentele luate în întrecere în cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei pentru îndeplinirea planului pe 1964 la toți indicatorii, au fost realizate întocmai, că munca harnică, entuziastă pentru îndeplinirea acestor angajamente, s-a concretizat în noi și însemnate succese în înfăptuirea mărețelor obiective stabilite de cel de-al III-lea Congres al partidului, în vederea desăvîrșirii construcției socialiste în patria noastră. IA ■" 1.JUIU---------------------------------------- RMultate demne de remarcat întrecerea socialistă ce se desfășoară cu avînt în întreaga țară în cinstea aniversării a 20 de ani de la eliberarea patriei noastre, a cuprins și colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni din cadrul Schelei de extiracție Țicleni, îndrumați îndeaproape de către organizațiile de partid, petroliștii din această unitate au încheiat bilanțul muncii lor din prima lună a anului 1964 cu rezultate demne de remarcat, privind îndeplinirea sarcinilor de plan. Astfel, planul producției globale pe întreaga schelă a fost îndeplinit în proporție de 102,73 la sută iar al producției marfă în proporție de 100,50 la sută. Merită să fie scoasă în evidență contribuția adusă de colectivul secției a V-a condus de tînărul inginer Constantin Sfranciog, al secției a VII-a condus de inginerul Constantin Aldescu și altele. De asemenea, s-au mai evidențiat operatorul principal de parc Ion Țicleanu, operatorul de parc Ion Cojan și alții Continuînd să muncească cu avînt, petroliștii schelei de extracție Țicleni au obținut rezultate frumoase privind îndeplinirea sarcinilor de plan și pe prima decadă a lunii februarie a.c. RODICA COCHINA și GH. LUPU din postul de corespondenți voluntari ai Schelei de extracție Țicleni Directivele celui de-al IIl-lea Congres al P.M.R. au subliniat că în economia forestieră, în cursul planului de șase ani, unul din obiectivele principale ce trebuie să stea în centrul atenției colectivelor din întreprinderile forestiere, îl constituie refacerea pădurilor și valorificarea cît mai înaltă a întregului patrimoniu forestier, ce formează una din cele mai prețioase bogății naturale ale patriei noastre. Pornind de la aceste prețioase indicații, colectivele de muncă ale întreprinderilor forestiere din regiunea Oltenia, au desfășurat o intensă activitate privind refacerea pădurilor și valorificarea rațională a întregii cantități de masă lemnoasă exploatată. In ultimii ani, acțiunea de plantare a diferitelor arborete s-a intensificat și mai mult. Numai în perioada anilor 1960—1963, sau executat lucrări de împăduriri pe o suprafață de 14350 ha, ceea ce reprezintă 68 la sută din sarcinile prevăzute în planul de șase ani. Paralel, s-a urmărit și o creștere a productivității pădurilor. Un accent deosebit s-a pus pe extinderea plantărilor de specii forestiere repede crescătoare și cu o valoare economică ridicată. Ca urmare, împăduririle de rășinoase au atins, pînă acum 4100 ha, reprezentînd circa 28 la sută din totalul suprafeței împădurite în regiune. Pentru prima oară, dezvoltînd această acțiune, în regiunea Oltenia s-au executat plantații cu duglas verde pe o suprafață de 370 ha în cadrul ocoalei Ing. C. NEGREANU director al C.R.E.F. Oltenia lor silvice Baia de Aramă, Tismana și Runcu ce aparțin întreprinderilor forestiere Baia de Aramă și Tg. Jiu. O atenție deosebită s-a acordat și plantării plopului negru hibrid în special în lunca inundabilă a Dunării. Colectivele întreprinderilor forestiere Craiova și Caracal au reușit astfel să planteze cu plop negru hibrid cca. 1700 ha în raza ocoalelor silvice Calafat, Segarcea, Sadova și Corabia. Prin împăduririle ce se vor executa în zona dig-mal în acest an, cît și în anii următori, cu plop negru hibrid se vor mai planta încă 4000—5000 ha teren. Pentru a reda fondului forestier productiv și unele suprafețe de terenuri degradate, numai în perioada 1960—1963 au fost împădurite anilor peste 1300 ha și s-au executat lucrări de ameliorare pe o suprafață de 5400 ha din cele 24 perimetre de pe raza Întreprinderilor forestiere Tg. Severin, Baia de Aramă și Tg. Jiu». *In prezent, se desfășoară lucrări de ameliorare în alte perimetre cu o suprafață de peste 360 ha. In scopul refacerii și valorificării superioare , a patrimoniului forestier, începînd din anul 1962 s-au întocmit studii de împădurire bazate pe cartări care dirijează activitatea de refacere în anii 1962—1965 și care permit o valorificare maximă a potențialului staționar. S-a executat și cartarea seminologică a păduririi în vederea asigurării necesarului de semințe selecționate, pornind de la principiul identificării celor mai corespunzătoare arborete din punct de vedere al productivității, calității și rezistenței la acțiunea factorilor dăunatori biotici și abiotici, precum și constituirea lor ca rezervații de semințe. Și asigurarea materialului de împădurire în cantități suficiente și de bună calitate, la un preț de cost redus pe hectar împădurit, a constituit o preocupare de seamă a Direcției regionale a economiei forestiere Oltenia și a întreprinderilor forestiere din regiune Ca urmare, în anii 1961 —1962 s-a pus baza producerii puieților in cadrul unor pepiniere din regiune. S-au creat astfel două pepiniere silvice centrale, una la Zăval, raionul Segarcea și alta la Bobicești, raionul Balș. Acum ele depășesc ca suprafață 100 ha. Este demn de remarcat faptul că în primul an de producție, în anul 1963, pepiniera centrală Zăval a putut furniza șantierelor de împăduriri din lunca inundabilă a Dunării 480.000 puieți de cea mai bună calitate, cu care s-au împădurit peste 900 ha din aceeași zonă. Totodată, pepiniera a furnizat aproape 800.000 puieți care au fost folosiți la împăduriri în regiunea București. In cursul anului 1964 se va crea cea de-a treia pepinieră centrală in faza (Continuare in pag. 3-a) . Refacerea și valorificarea superioara a patrimoniului forestier—sarcină importantă Făcînd bilanțul realizărilor obținute de colectivul atelierului neferoase din secția turnătorie a Uzinelor „Electroputere“ Craiova pe anul 1963, a reieșit că planul a fost realizat în proporție de 134 la sută. Și în acest an, colectivul de muncă al atelierului a pornit cu toată însuflețirea la realizarea sarcinilor de producție ce-i revin. In prezent, muncitorii se străduiesc să traducă în fapt obiectivele planului pe 1964. Eforturile lor sunt evidente, deoarece planul pe luna ianuarie a fost realizat înainte de termen. O contribuție însemnată la reducerea coeficientului de rebut și îmbunătățirea calității produselor a adus-o și a aduce in permanență controlorul tehnic de calitate al atelierului, Marin Neamțu. Colectivul atelierului de neferoase s-a angajat să-și depășească planul de producție pe acest an cu 5 la sută. Introducerea în anul trecut a topirii metalului cu ajutorul curentului electric prin inducție, extinderea pe o scară tot mai largă a turnării în cochile, barbotarea în argon, sunt dovezi noule elocvente că pătruns tot mai mult în acest atelier și ca urmare, efortul fizic se ușurează, iar calitatea este tot mai superioară. Colectivul de aici este hotărît ca și în acest an să-și mențină titlul de atelier fruntaș în întrecerea socialistă. ST. POPESCU, coresp. Hotărît să-și mențină titlul de fruntaș • * * Ultimul cot pe care-l face ]iul înainte de a se învolbura cu apele Dunării, este cel din dreptul comunei Bîrza. Acest lucru le este deosebit de favorabil colectiviștilor din această parte a raionului Sagarcea, deoarece pămîntul roditor din lunca rîului contribuie în mod direct la realizarea unor producții mari și în consecință la realizarea unor venituri bănești ridicate. Anul trecut bunăoară, numai cultura orezului de pe 62 ha. agistrîndu-se în perioada efectivă în toate sectoarele de producție. Un lucru se mai cere precizat și anume că în 1964 numărul taurinelor va ajunge la această unitate la 900. Și, pe măsura posibilităților, au crescut și producțiile stabilite în plan pentru a căror realizare vor munci îngrijitorii-mulgători, specialiștii de aci. Am lăsat mai spre sfîrșit sectorul cerealier. Să nu se creadă cumva că ...„Ci vezi cu ochii !" (Aspect de la noile construcții din Calea Unirii — Craiova). Foto : FL: ROȘOGA rEVINE CAROTAJUL!" Două mașini, cu motoarele ambalate la maximum se avîntă într-un ultim efort pe panta abruptă ce urcă spre sondă. Turla acesteia, învăluită în pîcla argintie a dimineții de sfîrșit de ianuarie se conturează tot mai mult, ridicindu-se falnică deasupra desișului nins de pe culmea dealului. Podarul care a zărit primul cele două mașini, anunță sondorii: „Vine carotajul“ ! Garnitura de prăjini fusese extrasă din timp în vederea operației de carotaj prevăzută în comanda tehnico-geologică și sondorii se întrebau îngrijorați dacă echipa de carotaj va putea să răzbată pînă la sondă. In acest anotimp, drumul de acces este nespus de greu, majoritatea materialelor fiind aduse la sondă cu ajutorul tractoarelor. Vasile Catană, șoferul primei mașini scrutează cu atenție drumul, căutînd să descopere o porțiune cît de cît carosabilă. Lingă ei, inginerul Isac Florentin privește tăcut spre sonda vîrîtă adinc în aceste coclauri. Viața la carotaj, gindește tînărul inginer, este plină de riscuri , dar frumoasă. Echipamentul trebuie să ajungă la sondă cu orice preț, programul trebuie îndeplinit chiar dacă în cale ți s-au ivit cele mai nebănuite piedici. Sonda nu poate aștepta. Fiecare minut de întîrziere din partea echipelor de carotaj reține procesul de foraj, face să se piardă, poate, cantități de țiței. Cu cîțiva ani în urmă, după terminarea facultății, inginerul Isac Florentin fusese repartizat la un combinat chimic din Ardeal. Cînd a aflat însă că în Gorjul lui de baștină s-a înfiripat o puternică industrie petrolieră, s-a hotărît să îmbrățișeze meseria de petrolist pentru care s-a simțit de mult atras. Așa se face că, după o perioadă de pregătire la Ploiești, tînărul inginer este încadrat la baza de carotaje și perforări din Tg. Jiu, unde în scurt timp devine unul din cei mai buni șefi de echipă. El s-a specializat în cele mai complicate operații, în carotajul radioactiv, carotajul electric, măsurători de deviație, cavernometrie etc. Intre timp, cele două mașini au reușit să ajungă la sondă, unde au fost așezate imediat „pe poziție“. Autotroliul, cu granicul spre podul sondei, își deapănă cablul de care este fixat un electrod de carotaj și care este lansat pe gura puțului, spre adîncuri. In acest timp, mașina cuprinzînd stația laborator, face legătura cu rețeaua electrică a sondei și, prin cabluri de gura puțului și de granit. Sub conducerea inginerului, totul se desfășoară rapid, organizat. Kilometrajul de geambloc arată adincimea: 500... 1.000... 1.500... 2.000 m. Coborîrea se face cu tot mai multă atenție. La stația laborator, inginerul Isac Fiorentin urmărește cu atenție aparatele (vezi fotografia). La comanda sa, electrodul este plimbat în sus și-n jos și, în urma declanșărilor electrice, semnale venite din adîncuri apar tremurînd pe un ecran luminat. Pe o diagramă, curbe curioase se conturează cu ajutorul unor ace sensibile. Mai tîrziu ele vor fi descifrate și interpretate la sediul bazei de către geologul Negoescu, ajutat de tehnicianul Dan Chirilă. La efectuarea operației de carotaj, echipa lui Isac folosește o metodă nouă: introducerea pînă la șapte conductori electrici pe cablu. Metoda dă rezultate neașteptat de bune. Carotajul este efectuat într-un timp de două ori mai scurt ca altădată. Pînă seara, echipamentul este strîns și în timp ce cele două mașini părăsesc sonda, forajul este reluat. Pe drum, inginerul Isac Florentin înscrie în carnetul său cea de-a 29-a, și totodată, ultima operație efectuată în luna ianuarie. Un calcul scurt, al cărui rezultat aduce un zîmbet de satisfacție pe chipul tînărului inginer, arată că planul lunar revenit echipei sale a fost depășit cu aproape 50 la sută. Intr-adevăr un început bun. Echipa va continua să-și îndeplinească sarcinile cu aceeași conștiinciozitate cu aceeași pricepere și însuflețire. N. ROZENFELD, coresp. adus gospodăriei un venit bănesc ce depășește 1.600.000 lei, rezultatele din anul respectiv dînd mult curaj dîrzenilor pentru anii următori. Legumicultura, cultura orezului, a plantelor tehnice și cerealiere, zootehnia sînt principalele sectoare de producție către care colectiviștii din această parte a raionului Segarcea își îndreaptă privirile, cărora le acordă toată atenția și care aduc unității cele mai mari satisfacții. De la adunarea generală a trecut puțin timp, însă suficient pentru ca dîrzenii să transpună în fapte o parte din sarcinile stabilite în planul de producție. Locurile de muncă cele mai populare sunt acum răsandițele. — Mai fim aici mraniță, nea Olaru ? — E destulă. Ajunge! — Atunci iau stropitoarea să ud ? — Așteaptă puțin să se termine lucru la rama de alături. Intervin și eu in discuția ce se purta la una din răsadnițe. — Am semănat ceva, tovarășe brigadier ? — Da. Sămînța de castraveți care a și răsărit Acum ne îngrijim de întreținerea răsadnițelor. In restul discuției, brigadierul legumicol și ceilalți grădinari mi-au dat să înțeleg că deși în plan s-au prevăzut pentru 1964 venituri bănești de în șoc.pcolei de la grădina de legume, cifra va fi cu mult depășită. Culturile timpurii și mai cu seamă roșiile, sunt sursa principală de venituri de la grădină. Și culturile timpurii ocupă aci cea mai mare parte din suprafață. Un alt popas ne-a dat posibilitatea să asistăm la următorul dialog: — Stăm bine cu producțiile de lapte ? — Bine vină acum. — S-a îndeplinit planul ! — Chiar cu depășire, În treacăt, trebuie amintit că la sfîrșitul anului 1963 planul de lapte pe cap de vacă furajată a fost cu mult depășit. După cît se poate vedea, bunele tradiții se respectă depășiri careacestuia nu i s-ar acorda atenția cuvenită dar, pentru că tovarășa inginer Firescu este de curînd la Bîrza, abia intrată în „problemă", a trebuit să așteptăm și alți tovarăși din consiliul de conducere. — Ați verificat densitatea griului, tovarășă ingineră ? — De două ori. — La toate brigăzile ? — La toate. — Și cum se prezintă culturile ? — tn general bine. — Aveți și unele mai slab dezvoltate ? — Numai într-o tarla. Dar am luat măsuri și acum cîteva zile am dat îngrășăminte naturale care să favorizeze înfrățirea. — Pe ce suprafață ? — Pe 100 hectare, Nea Căilă — contabilul gospodăriei, i-a venit în ajutor inginerei folosindu-se de graiul lapidar, dar convingător al cifrelor. — Anul acesta, gospodăria noastră și-a planificat un venit bănesc de 1.200.000 lei, cea mai mare planificare de pînă acum. Convingerea realizării acestui venit derivă din gradul de dezvoltare al sectoarelor de producție, din organizarea temeinică a muncii. Și în această cifră și în altele care sunt de acum realități, își are explicația înnoirea ce s-a produs în anii de după constituirea gospodăriei colective în comuna Bîrza. Electrificarea comunei, ridicarea unui cămin cultural, a unei școli noi, a zeci de case din cărămidă, procurarea a zeci de garnituri de mobilă sunt numai cîteva din aceste înnoiri la care Ștefan Vătău, Dumitru Păuna, Viorea Birtu, Marin Muscalagiu, Petre Popescu, Stelian Georgescu și mulți alți locuitori ai comunei și-au adus aportul. Viitorul însă surîde mai mult colectiviștilor din Bîrza, perspectiva favorabilă continuei îmbunătățiri a conedițiilor de viață și de trai a bîrzenilor. C. MIREA * i Din pricina lipsei de zăpadă, a temperaturilor scăzute din timpul iernii unele culturi de păioase au avut de suferit. Pentru a le ajuta, lucrătorii multor gospodării de stat și gospodării colective le stimulează cu îngrășăminte chimice. In clișeu , un grup de colectiviști de la GAC „23 August" din Băilești administrînd azotat de amoniu pe cele 60 ha cu griu din soiul San Pastore. Qabetiniști premiați De curînd a avut loc o adunare generală a gospodăriei colective din Cioroiu, raionul Caracal, în cadrul căreia au fost analizate rezultatele întrecerii socialiste organizată între brigăzi, echipe și colectiviști pe anul 1963. Un număr de 160 de colectiviști care au obținut cele mai bune rezultate în producție au fost declarați fruntași în întrecerea socialistă. Ei au fost premiați într-un cadru festiv cu diferite obiecte : ceasuri de mînă, ceasuri deșteptătoare, truse de bărbierit, aparate de radio de voiaj, articole de lenjerie etc. Tov. Ștefan Țugmă, brigadier de cîmp la brigada a IlI-a a obținut în medie împreună cu brigada pe care o conduce 4116 kg. porumb-boabe la hectar depășind producția planificată cu 1.516 kg. la hectar. Pentru rezultatele acestea, pentru buna organizare a buncii în cadrul brigăzii și folosirea ct mai chibzuită a zilelor-muncă, el a fost premiat cu un ceas de mînă. Un premiu constînd tot dintr-un ceas de mînă i s-a atribuit și tov. Paul Catană brigadier la brigada a Il-a legumicolă care de asemenea a obținut rezultate deosebite în producție. Tov. Dumitru I Șerban, șeful echipei a Vl-a din brigada a IlI-a de cîmp a fost premiat cu un ceas deșteptător și o trusă de bărbierit. Echipa respectivă a obținut de pe ta ba. o producție de 4.630 kg. porumb boabe la ha. Tov. Ion Ciopîc, șeful echipei a IV-a din brigada nr. 1 de cîmp — echipă care de pe 12 ha, a obținut în medie 4240 kg. porumb boabe la hectar — a fost premiat cu diferite articole de lenjerie. Rezultate deosebite au fost obținute în cadrul brigăzii a I-a zootehnice atît în ceea ce privește mărirea producției de lapte cît și prolificitatea. Apreciindu-se meritele brigadierului zootehnic Alexandru Mitrache pentru aceste rezultate, acesta a fost premiat cu un aparat de radio de voiaj și un ceas de mînă. Și alți colectiviști printre care Ștefan Bălașa, Aristide Roșca, — în total așa cum am relevat mai sus 160 la nu- 1 măr -r- au fost stimulați cu diferite premii. Cu prilejul înmînării premiilor, colectiviștii și-au luat angajamentul să-și îmbunătățească continuu metodele de muncă, să aplice regulile agrotehnice așa cum recomandă specialiștii, să dezvolte experiența obținută pentru ca în acest an să obțină producții vegetale și animale mult mai mari decît cele realizate în anul precedent. V. CORDELEANU, coresp. I