Inainte, februarie 1964 (Anul 21, nr. 5889-5913)

1964-02-14 / nr. 5900

I Readond­­­s Să respectăm angajamentul luat In Întrecerea socialistă La începutul acestui an, în întreprin­derile din regiunea noastră ca și în în­treaga țară, au avut loc adunări însu­­flețite în cadrul cărora muncitorii, in­ginerii și tehnicienii au hotărît să întîmpine cea de-a XX-a aniversare a eliberării patriei cu realizări cît mai însemante în muncă, luin­du-și angaja­mente în întrecerea socialistă pentru îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan pe anul în curs. Expresie grăi­toare a înaltei conștiințe a clasei noas­tre muncitoare — aceste angajamente oglindesc hotărîrea muncitorilor, ingi­nerilor și tehnicienilor de a înfăptui mărețele sarcini stabilite de partid pentru avîntul continuu al economiei. La baza angajamentelor luate, stă con­vingerea adincă a oamenilor muncii că fiecare succes în producție creează noi și noi condiții pentru creșterea bună­stării poporului. Ce cuprind în esență aceste angaja­mente, care sunt obiectivele principale pe care colectivele de întreprinderi și le-au propus în întrecerea socialistă pentru îndeplinirea planului pe anul în curs ? Directivele C.C. al P.M.R. cu privire la criteriile principale ale în­trecerii socialiste au orientat și de astă dată eforturile și preocupările fiecărui colectiv de muncă. Muncitorii, inginerii și tehnicienii din fabricile, uzinele și­­­­ șantierele regiunii noastre și-au propus în cadrul angajamentelor ce și le-au luat, să lărgească necontenit frontul luptei pentru produse de înalt nivel ca­litativ, să dezvolte în continuare suc­cesele dobindite în domeniul creșterii producției și productivității muncii, pen­tru cît mai însemnate economii și be­neficii peste plan. La Uzinele „Electro­­putere“ Craiova întregul colectiv și-a luat angajamentul să execute produse la nivelul celor mai noi realizări ale tehnicii și să realizeze peste planul a­­nual două generatoare electrice de cu­rent continuu pentru locomotivele Die­sel electrice, 100 separatoare de inte­rior de 1—35 kV, 1000 transformatoare de măsură de 500 volți, 10 motoare e­­lectrice de curent alternativ, economii la producția comparabilă în valoare de 1.000.000 lei etc.; constructorii de la întreprinderea n­r. 6 Craiova s-au angajat să scurteze durata de execuție a unor însemnate obiective industriale : minerii de la Exploatarea Rovinari să depășească planul producției globale și marfă cu 1.300.000 lei și să sporească productivitatea muncii cu 2,13 la sută față de cea planificată. Angajamente mobilizatoare și-au luat și colectivele de la schela de extracție Țicleni, în­treprinderea forestieră Novaci, I.I.S. „Independența“ Craiova, Fabrica de confecții Tg. Jiu, GAS Băilești și altele care au înscris ca obiective centrale ale întrecerii lor de a da produse mai multe, mai bune și mai ieftine. Angajamentele pe care colectivele de întreprinderi și le-au luat în întrece­rea socialistă în cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei pentru îndeplinirea și depășirea planului pe 1964 la toți indicatorii au o bază solidă, ele se întemeiază pe realizările impor­tante obținute în anul trecut, pe expe­riența bogată cîștigată în întrecere. Pentru fiecare colectiv, pentru fie­care om al muncii în parte, angajamen­tele luate în întrecerea socialistă cons­tituie o chestiune de onoare, în vederea respectării cu cinste a cuvîntului dat colectivele de întreprinderi au trecut imediat după luarea angaja­mentelor la aplicarea practică a unor importante măsuri cu caracter tehnic și organizatoric, menite să pună în va­loare noi rezerve interne de perfecțio­nare a producției, să ducă la îmbunătă­țirea continuă a tehnologiei, introdu­cerea tehnicii noi, folosirea la întreaga capacitate a mașinilor și utilajelor, gospodărirea mai eficientă a materiilor prime și materialelor, ridicarea califi­cării cadrelor etc. Astfel, la Uzinele „Electroputere“ s-a prevăzut printre al­tele organizarea unor linii pentru apli­­carea tehnologiei de grup, extinderea turnării sub presiune, a sudurii auto­mate și semiautomate, utilizarea pe scară mai largă a maselor plastice în con­strucția de mașini și aparate electrice etc. la Complexul pentru industriali­zarea lemnului Tg. Jiu s-au luat mă­suri pentru frezarea în flux continuu a furnirelor pentru placaj, utilizarea de fierăstraie circulare placate cu metale dure în formatizarea plăcilor aglome­rate, organizarea producției centrali­zate pentru executarea ambalajelor. Colectivele de întreprinderi vor obține succese importante acolo unde condu­cerile administrative și organele sin­dicale vor ști să găsească formele cele mai potrivite pentru a stimula larg pro­punerile și inițiativele muncitorilor și tehnicienilor, care iau măsuri concrete pentru aplicarea acestor propuneri asi­­gurînd condiții pentru ridicarea între­cerii socialiste pe o treaptă mai înal­tă. Hotărîtor în îndeplinirea angaja­mentelor luate este și faptul ca orga­nizațiile de partid să desfășoare o largă muncă politică de masă în rîndurile muncitorilor și tehnicienilor, să exercite un control exigent, sistematic, care să ducă la creșterea spiritului de răspun­dere al organelor administrative pentru crearea condițiilor tehnice și organiza­torice necesare realizării angajamente­lor, pentru înlăturarea operativă a u­­nor deficiențe ivite pe parcurs. Lupta pentru îndeplinirea angaja­mentelor luate cere strădanii neobo­site în scopul însușirii și aplicării me­todelor moderne de lucru, pentru folo­sirea cît mai gospodărească și efici­entă a capacităților de producție și a timpului de lucru, pentru îmbogățirea continuă a cunoștințelor tehnice, pen­tru organizarea exemplară a muncii în toate verigile procesului de producție. Se constituie un titlu de cinste și de mîndrie pentru fiecare colectiv de a raporta la sfîrșitul anului că anga­jamentele luate în întrecere în cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei pentru îndeplinirea planului pe 1964 la toți indicatorii, au fost reali­zate întocmai, că munca harnică, en­tuziastă pentru îndeplinirea acestor an­gajamente, s-a concretizat în noi și în­semnate succese în înfăptuirea măre­țelor obiective stabilite de cel de-al III-lea Congres al partidului, în vede­rea desăvîrșirii construcției socialiste în patria noastră. IA ■" 1.JUIU----------------------------------------­ RMultate demne de remarcat întrecerea socialistă ce se desfășoară cu avînt în întreaga țară în cinstea ani­versării a 20 de ani de la eliberarea patriei noastre, a cuprins și colectivul de mun­citori, ingineri și tehnicieni din cadrul Schelei de extiracție Țicleni, îndrumați îndeaproape de către organizațiile de par­tid, petroliștii din această unitate au încheiat bilanțul muncii lor din prima lună a anului 1964 cu rezultate demne de remarcat, privind îndeplinirea sarci­nilor de plan. Astfel, planul producției globale pe întreaga schelă a fost înde­plinit în proporție de 102,73 la sută iar al producției marfă în proporție de 100,50 la sută. Merită să fie scoasă în evidență con­tribuția adusă de colectivul secției a V-a condus de tînărul inginer Constantin Sfranciog, al secției a VII-a condus de inginerul Constantin Aldescu și altele. De asemenea, s-au mai evidențiat ope­ratorul principal de parc Ion Țicleanu, operatorul de parc Ion Cojan și alții Continuînd să muncească cu avînt, petroliștii schelei de extracție Țicleni au obținut rezultate frumoase privind înde­plinirea sarcinilor de plan și pe prima decadă a lunii februarie a.c. RODICA COCHINA și GH. LUPU din postul de corespondenți voluntari ai Schelei de extracție Țicleni Directivele celui de-al IIl-lea Con­gres al P.M.R. au subliniat că în eco­nomia forestieră, în cursul planului de șase ani, unul din obiectivele prin­cipale ce trebuie să stea în centrul atenției colectivelor din întreprinderile forestiere, îl constituie refacerea păduri­lor și valorificarea cît mai înaltă a în­tregului patrimoniu forestier, ce for­mează una din cele mai prețioase bo­gății naturale ale patriei noastre. Pornind de la aceste prețioase indi­cații, colectivele de muncă ale între­prinderilor forestiere din regiunea Ol­tenia, au desfășurat o intensă activitate privind refacerea pădurilor și valorifi­carea rațională a întregii cantități de masă lemnoasă exploatată. In ultimii ani, acțiunea de plantare a diferitelor arborete s-a intensificat și mai mult. Numai în perioada anilor 1960—1963, s­au executat lucrări de împăduriri pe o suprafață de 14350 ha, ceea ce repre­zintă 68 la sută din sarcinile prevă­zute în planul de șase ani. Paralel, s-a urmărit și o creștere a productivității pădurilor. Un accent deosebit s-a pus pe extinderea plantărilor de specii fores­tiere repede crescătoare și cu o valoare economică ridicată. Ca urmare, împă­duririle de rășinoase au atins, pînă acum 4100 ha, reprezentînd circa 28 la sută din totalul suprafeței împădurite în regiune. Pentru prima oară, dezvoltînd această acțiune, în regiunea Oltenia s-au exe­cutat plantații cu duglas verde pe o suprafață de 370 ha în cadrul ocoalei Ing. C. NEGREANU director al C.R.E.F. Oltenia lor silvice Baia de Aramă, Tismana și Runcu ce aparțin întreprinderilor fo­restiere Baia de Aramă și Tg. Jiu. O atenție deosebită s-a acordat și plantă­rii plopului negru hibrid în special în lunca­­ inundabilă a Dunării. Colectivele întreprinderilor forestiere Craiova și Ca­racal au reușit astfel să planteze cu plop negru hibrid cca. 1700 ha în raza­­ ocoalelor silvice Calafat, Segarcea, Sa­dova și Corabia. Prin împăduririle ce se vor executa în zona dig-mal în acest­ an, cît și în anii următori, cu plop ne­gru hibrid se vor mai planta încă 4000—5000 ha teren. Pentru a reda fondului forestier pro­ductiv și unele suprafețe de terenuri degradate, numai în perioada 1960—1963 au fost împădurite anilor peste 1300 ha și s-au executat lucrări de ame­liorare pe o suprafață de 5400 ha din cele 24 perimetre de pe raza Întreprin­­derilor forestiere Tg. Severin, Baia de Aramă și Tg. Jiu». *In prezent, se des­fășoară lucrări de ameliorare în alte perimetre cu o suprafață de peste 360 ha. In scopul refacerii și valorificării su­perioare , a patrimoniului forestier, în­­cepînd din anul 1962 s-au întocmit stu­dii de împădurire bazate pe cartări care dirijează activitatea de refacere în anii 1962—1965 și care permit o valori­ficare maximă a potențialului staționar. S-a executat și cartarea seminologică a păduririi în vederea asigurării nece­sarului de semințe selecționate, pornind de la principiul identificării celor mai corespunzătoare arborete din punct de vedere al productivității, calității și rezistenței la acțiunea factorilor dăuna­tori biotici și abiotici, precum și consti­tuirea lor ca rezervații de semințe. Și asigurarea materialului de îm­pădurire în cantități suficiente și de bună calitate, la un preț de cost redus pe hectar împădurit, a constituit o preo­­cupare de seamă a Direcției regionale a economiei forestiere Oltenia și a în­treprinderilor forestiere din regiune Ca urmare, în anii 1961 —1962 s-a pus baza producerii puieților in cadrul u­nor pepiniere din regiune. S-au creat astfel două pepiniere silvice centrale, una la Zăval, raionul Segarcea și alta la Bo­­bicești, raionul Balș. Acum ele depă­șesc ca suprafață 100 ha. Este demn de remarcat faptul că în primul an de producție, în anul 1963, pepiniera cen­trală Zăval a putut furniza șantierelor de împăduriri din­ lunca inundabilă a Dunării 480.000 puieți de cea mai bună calitate, cu care s-au împădurit peste 900­ ha din aceeași zonă. Totodată, pe­piniera a furnizat aproape 800.000 puieți care au fost folosiți la împăduriri în regiunea București. In cursul anului 1964 se va crea cea de-a treia pepinieră centrală in faza (Continuare in pag. 3-a) . Refacerea și valorificarea superioara a patrimoniului forestier—sarcină importantă Făcînd bilanțul rea­lizărilor obținute de colectivul atelierului neferoase din secția turnătorie a Uzinelor „Electroputere“ Craio­va pe anul 1963, a reieșit că planul a fost realizat în pro­porție de 134 la sută. Și în acest an, colec­tivul de muncă al a­­telierului a pornit cu toată însuflețirea la realizarea sarcinilor de producție ce-i re­vin. In prezent, mun­citorii se străduiesc să traducă în fapt o­­biectivele planului pe 1964. Eforturile lor sunt evidente, deoa­rece planul pe luna ianuarie a fost rea­­lizat înainte de ter­men. O contribuție în­semnată la reducerea coeficientului de re­but și îmbunătățirea calității produselor a adus-o și a aduce in permanență contro­lorul tehnic de cali­tate al atelierului, Marin Neamțu. Colectivul atelieru­lui de neferoase s-a angajat să-și depă­șească planul de pro­ducție pe acest an cu 5 la sută. Introdu­cerea în anul trecut a topirii metalului cu a­jutorul curentului e­lectric prin inducție, extinderea pe o scară tot mai largă a tur­nării în cochile, bar­­botarea în argon, sunt dovezi noul­e elocvente că pătruns tot mai mult în acest ate­lier și ca urmare, e­­fortul fizic se ușurea­ză, iar calitatea este tot mai superioară. Colectivul de aici este hotărît ca și în acest an să-și mențină ti­tlul de atelier fruntaș în întrecerea socia­listă. ST. POPESCU, coresp. Hotărît să-și mențină titlul de fruntaș • * * Ultimul cot pe care-l face ]iul înainte de a se învolbura cu apele Dunării, este cel din dreptul comunei Bîrza. Acest lu­cru le este deosebit de favorabil colec­tiviștilor din această parte a raionului Sagarcea, deoarece pămîntul roditor din lunca rîului contribuie în mod direct la realizarea unor producții mari și în consecință la realizarea unor venituri bănești ridicate. Anul trecut bunăoară, numai cultura orezului de pe 62 ha. a­gistrîndu-se în perioada efectivă în toate sectoarele de producție­. Un lucru se mai cere precizat și anume că în 1964 numărul taurinelor va ajunge la această unitate la 900. Și, pe măsura posibilităților, au crescut și producțiile stabilite în plan pentru a căror realizare vor munci îngrijitorii-mulgători, specia­liștii de aci. Am lăsat mai spre sfîrșit sectorul cerealier. Să nu se creadă cumva că ...„Ci­ vezi cu ochii !" (Aspect de la noile construcții din Calea Unirii — Craiova). Foto : FL: ROȘOGA rEVINE CAROTAJUL!" Două mașini, cu motoarele am­balate la maximum se avîntă într-un ultim efort pe panta abruptă ce urcă spre sondă. Turla acesteia, în­văluită în pîcla argintie a dimineții de sfîrșit de ianuarie se conturează tot mai mult, ridicindu-se falnică deasupra desișului nins de pe cul­mea dealului. Podarul care a zărit primul cele două mașini, anunță sondorii: „Vi­ne carotajul“ ! Garnitura de prăjini fusese ex­trasă din timp în vederea opera­ției de carotaj prevăzută în comanda tehnico-geologică și sondorii se în­trebau îngrijorați dacă echipa de carotaj va putea să răzbată pînă la sondă. In acest anotimp, drumul de acces este nespus de greu, ma­joritatea materialelor fiind aduse la sondă cu ajutorul tractoarelor. Vasile Catană, șoferul primei ma­șini scrutează cu atenție drumul, căutînd să descopere o porțiune cît de cît carosabilă. Lingă ei, ingine­rul Isac Florentin privește tăcut spre sonda vîrîtă adinc în aceste co­clauri. Viața la carotaj, ginde­ște tînărul inginer, este plină de riscuri , dar frumoasă. Echipamentul tre­buie să ajungă la sondă cu orice preț, programul trebuie îndeplinit chiar dacă în cale ți s-au ivit cele mai nebănuite piedici. Sonda nu poate aștepta. Fiecare minut de în­­tîrziere din partea echipelor de ca­rotaj reține procesul de foraj, face să se piardă, poate, cantități de țiței. Cu cîțiva ani în urmă, după ter­minarea facultății, inginerul Isac Florentin fusese repartizat la un combinat chimic din Ardeal. Cînd a aflat însă că în Gorjul lui de baștină s-a înfiripat o puternică in­dustrie petrolieră, s-a hotărît să îmbrățișeze meseria de petrolist pentru care s-a simțit de mult atras. Așa se face că, după o perioadă de pregătire la Ploiești, tînărul inginer este încadrat la baza de carotaje și perforări din Tg. Jiu, unde în scurt timp devine unul din cei mai buni șefi de echipă. El s-a specializat în cele mai complicate operații, în carotajul radioactiv, carotajul elec­tric, măsurători de deviație, caver­­nometrie etc. Intre timp, cele două mașini au reușit să ajungă la sondă, unde au fost așezate imediat „pe poziție“. Autotroliul, cu granicul spre podul sondei, își deapănă cablul de care este fixat un electrod de carotaj și care este lansat pe gura puțului, spre adîncuri. In acest timp, ma­șina cuprinzînd stația laborator, fa­ce legătura cu rețeaua electrică a sondei și, prin cabluri de gura pu­țului și de granit. Sub conducerea inginerului, totul se desfășoară rapid, organizat. Kilo­metrajul de geam­­bloc arată adin­­cimea: 500... 1.000... 1.500... 2.000 m. Coborîrea se face cu tot mai mul­tă atenție. La stația laborator, inginerul Isac Fio­rentin urmărește cu atenție aparatele (vezi fotogra­fia). La comanda sa, electrodul este plimbat în sus și-n jos și, în urma declanșărilor elec­trice, semnale ve­nite din adîncuri apar tremurînd pe un ecran luminat. Pe o diagramă, curbe curioase se conturează cu a­­jutorul unor ace sensibile. Mai tîr­­ziu ele vor fi descifrate și interpre­tate la sediul bazei de către geo­logul Negoescu, ajutat de tehnicia­nul Dan Chirilă. La efectuarea operației de caro­taj, echipa lui Isac folosește o me­todă nouă: introducerea pînă la șapte conductori electrici pe cablu. Metoda dă rezultate neașteptat de bune. Carotajul este efectuat într-un timp de două ori mai scurt ca altă­dată. Pînă seara, echipamentul este strîns și în timp ce cele două ma­șini părăsesc sonda, forajul este re­luat. Pe drum, inginerul Isac Floren­tin înscrie în carnetul său cea de-a 29-a, și totodată, ultima operație efectuată în luna ianuarie. Un cal­cul scurt, al cărui rezultat aduce un zîmbet de satisfacție pe chipul tî­­nărului inginer, arată că planul lu­nar revenit echipei sale a fost de­pășit cu aproape 50 la sută. In­tr-adevăr un început bun. Echipa va continua să-și îndeplinească sar­cinile cu aceeași conștiinciozitate cu aceeași pricepere și însuflețire. N. ROZENFELD, coresp. adus gospodăriei un venit bănesc ce de­pășește 1.600.000 lei, rezultatele din anul respectiv dînd mult curaj dîrzeni­­lor pentru anii următori. Legumicultura, cultura orezului, a plantelor tehnice și cerealiere, zootehnia sînt principalele sectoare de producție către care colec­tiviștii din această parte a raionului Se­garcea își îndreaptă privirile, cărora le acordă toată atenția și care aduc unității cele mai mari satisfacții. De la adunarea generală a trecut pu­țin timp, însă suficient pentru ca dîrzenii să transpună în fapte o parte din sar­cinile stabilite în planul de producție. Locurile de muncă cele mai populare sunt acum răsandițele. — Mai fim­ aici mraniță, nea Olaru ? — E destulă. Ajunge! — Atunci iau stropitoarea să ud ? — Așteaptă puțin să se termine lucru la rama de alături. Intervin și eu in discuția ce se purta la una din răsadnițe. — Am semănat ceva, tovarășe bri­gadier ? — Da. Sămînța de castraveți care a și răsărit Acum ne îngrijim de între­ținerea răsadnițelor. In restul discuției, brigadierul legu­micol și ceilalți grădinari mi-au dat să înțeleg că deși în plan s-au prevăzut pentru 1964 venituri bănești de în șoc.pco­lei de la grădina de legume, cifra va fi cu mult depășită. Culturile timpurii și mai cu seamă roșiile, sunt sursa prin­cipală de venituri de la grădină. Și cul­turile timpurii ocupă aci cea mai mare parte din suprafață. Un alt popas ne-a dat posibilitatea să asistăm la următorul dialog: — Stăm bine cu producțiile de lap­te ? — Bine vină acum. — S-a îndeplinit planul ! — Chiar cu depășire, În treacăt, trebuie amintit că la sfîr­­șitul anului 1963 planul de lapte pe cap de vacă furajată a fost cu mult depășit. După cît se poate vedea, bu­nele tradiții se respectă­­ depășiri care­acestuia nu i s-ar acorda atenția cuve­nită dar, pentru că tovarășa inginer Firescu este de curînd la Bîrza, abia intrată în „problemă", a trebuit să aș­teptăm și alți tovarăși din consiliul de conducere. — Ați verificat densitatea griului, tovarășă ingineră ? — De două ori. — La toate brigăzile ? — La toate. — Și cum se prezintă culturile ? — tn general bine. — Aveți și unele mai slab dezvol­tate ? — Numai într-o tarla. Dar am luat măsuri și acum cîteva zile am dat în­grășăminte naturale care să favorizeze înfrățirea. — Pe ce suprafață ? — Pe 100 hectare, Nea Căilă — contabilul gospodăriei, i-a venit în ajutor inginerei folosin­­du-se de graiul lapidar, dar convingă­tor al cifrelor. — Anul acesta, gospodăria noastră și-a planificat un venit bănesc de 1.200.000 lei, cea mai mare planificare de pînă acum. Convingerea realizării acestui venit derivă din gradul de dez­voltare al sectoarelor de producție, din organizarea temeinică a muncii. Și în această cifră și în altele care sunt de acum realități, își are explica­ția înnoirea ce s-a produs în anii de după constituirea gospodăriei colective în comuna Bîrza. Electrificarea comunei, ridicarea unui cămin cultural, a unei școli noi, a zeci de case­ din cărămidă, procurarea a zeci de garnituri de mo­bilă sunt numai cîteva din aceste înnoiri la care Ștefan Vătău, Dumitru Păuna, Viorea Birtu, Marin Muscalagiu, Petre Popescu, Stelian Georgescu și mulți alți locuitori ai comunei și-au adus apor­tul. Viitorul însă surîde mai mult co­lectiviștilor din Bîrza, perspectiva favorabilă continuei îmbunătățiri a con­e­dițiilor de viață și de trai a bîrzenilor. C. MIREA * i Din pricina lipsei de zăpadă, a temperaturilor scăzute din timpul iernii unele culturi de păioase au avut de suferit. Pentru a le ajuta, lucrătorii multor gospodării de stat și gospodării colective le stimulează cu îngrășăminte chi­mice. In clișeu , un grup de colectiviști de la GAC „23 August" din Băilești administrînd azotat de amoniu pe cele 60 ha cu griu din soiul San Pastore. ­Qab­etiniști premiați De curînd a avut loc o adunare ge­nerală a gospodăriei colective din Cio­­roiu, raionul Caracal, în cadrul căreia au fost analizate rezultatele întrecerii socialiste organizată între brigăzi, echi­pe și colectiviști pe anul 1963. Un nu­măr de 160 de colectiviști care au ob­ținut cele mai bune rezultate în pro­ducție au fost declarați fruntași în în­trecerea socialistă. Ei au fost premiați într-un cadru festiv cu diferite obiecte : ceasuri de mînă, ceasuri deșteptătoare, truse de bărbierit, aparate de radio de voiaj, articole de lenjerie etc. Tov. Ștefan Țugmă, brigadier de cîmp la brigada a IlI-a a obținut în medie împreună cu brigada pe care o conduce 4116 kg. porumb-boabe la hec­tar depășind producția planificată cu 1.516 kg. la hectar. Pentru rezultatele acestea, pentru buna organizare a b­­un­­cii în cadrul brigăzii și folosirea ct mai chibzuită a zilelor-muncă, el a fost premiat cu un ceas de mînă. Un pre­miu constînd tot dintr-un ceas de mînă i s-a atribuit și tov. Paul Catană bri­gadier la brigada a Il-a legumicolă care de asemenea a obținut rezultate deose­bite în producție. Tov. Dumitru I Șer­­ban, șeful echipei a Vl-a din brigada a IlI-a de cîmp a fost premiat cu un ceas deșteptător și o trusă de bărbierit. Echipa respectivă a obținut de pe ta ba. o producție de 4.630 kg. porumb boabe la ha. Tov. Ion Ciopîc, șeful echipei a IV-a din brigada nr. 1 de cîmp — echipă care de pe 12 ha, a obținut în medie 4240 kg. porumb boabe la hectar — a fost premiat cu diferite articole de lenjerie. Rezultate deosebite au fost obținute­­ în cadrul brigăzii a I-a zootehnice atît în ceea ce privește mărirea producției de lapte cît și prolificitatea. Apreciindu-se meritele brigadierului zootehnic Alexan­dru Mitrache pentru aceste­­ rezultate, acesta a fost premiat cu un aparat de radio de voiaj și un ceas de mînă. Și alți colectiviști printre care Ște­fan Bălașa, Aristide Roșca, — în total așa cum am relevat mai sus 160 la nu-­ 1 măr -r- au fost stimulați cu diferite premii. Cu prilejul înmînării premiilor, co­lectiviștii și-au luat angajamentul să-și îmbunătățească continuu metodele­­ de muncă, să aplice regulile agrotehnice așa cum recomandă specialiștii, să dez­volte experiența obținută pentru ca în acest an să obțină producții vegetale și animale mult mai mari decît cele reali­zate în­ anul precedent. V. CORDELEANU, coresp. I

Next