Inainte, septembrie 1964 (Anul 21, nr. 6069-6094)

1964-09-17 / nr. 6083

ANUL XXI — Nr. 6083 4 PAGINI 20 BANI JOI 17 SEPTEMBRIE 1964 0 ultima confruntare a realitații cu proiectul și după aceea din nou la lucru. Imagine din șantierul CIL II. Severin. (Foto : FI. Roșoga). Dezvoltînd continuu succesele în­registrate în întrecerea socialistă în întîmpinarea celei de-a XX-a ani­versări a eliberării patriei noastre, muncitorii, inginerii și tehnicienii din fabrici și uzine, de pe șantiere, participă cu entuziasm la descoperi­rea de noi resurse interne care re­date producției să conducă la creș­terea productivității muncii. înfăptuirea obiectivelor privind realizarea unei producții ritmice și de calitate a oferit prilej de bucu­rii multor colective de muncă din regiunea noastră care au reușit în aceste zile să raporteze îndeplinirea înainte de termen a prevederilor de plan din primele trei trimestre ale anului, situînd noi indicatori tehni­­co-economici la panoul de onoare. Muncitorii, inginerii și tehnicienii din Schela de extracție Craiova, s-au an­gajat la începutul anului, ca prin des­coperirea unor importante rezerve in­terne să asigure înfăptuirea sarcinilor celui de-al cincilea an al sesenalului înainte de termen. Lună de lună, har­nicii petroliști din această întreprin­dere îndrumați de către organizația de partid, au participat cu entuziasm la organizarea mai bună a activității în brigăzile de extracție, executarea unor intervenții rapide și reparații de bu­nă calitate la sonde etc., preocupări care s-au soldat cu rezultate bune în întrecerea socialistă. Angajamentele luate în întîmpinarea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei noastre au fost îndeplinite înainte de termen, fapt care a creat posibilități pentru realizarea planului de extracție la ți­ței, pentru perioada primelor opt luni ale anului, cu mai mult de 10 zile înainte de termen. Sporurile mari de producție obținute de fiecare brigadă în parte au contri­buit la realizarea productivității mun­cii revenită în primele opt luni ale anului în proporție de 108,33 la sută. Paralel, în aceeași perioadă, harnicii petroliști au înregistrat economii supli­mentare la prețul de cost în valoare de 3.592.000 lei. Preocupați să găsească resurse noi pentru a dezvolta succesele din primele opt luni ale anului, petroliștii craio­­veni au reușit să îndeplinească sarci­nile de plan pe primele trei trimestre ale anului 1964 cu 17 zile înainte de termen. Ceea ce este mai important, e faptul următor , comparînd realiză­rile primelor nouă luni din 1964 cu cele din perioada corespunzătoare anu­lui trecut, rezultă o producție globală suplimentară de circa 13 milioane lei. Simultan cu preocupările pentru în­deplinirea exemplară a sarcinilor de plan din anul 1964, preocupări mate­rializate în urmărirea producției pe fie­care sondă în parte, pe sisteme de ex­ploatare etc., petroliștii Schelei de extracție Craiova se gîndesc de pe a­­cum cu multă răspundere la problemele care le ridică activitatea din anul 1965. Cu prilejul dezbaterii cifrelor de plan pe anul viitor, a rezultat o creș­tere a producției globale, raportată la nivelul realizărilor preliminară din acest an, cu circa 15 milioane lei. în­făptuirea sarcinilor sporite din anul 1965 în ceea ce privește creșterea pro­ductivității muncii cât și alți indicatori­­ de bază din întreprindere, cere de pe acum măsuri cit mai chibzuite care să asigure succesele de mîine. Și din realizările de pînă în prezent, din experiența acumulată în șantiere, de către întregul colectiv, rezultă clar că petroliștii Schelei de extracție Craiova vor reuși să fie la înălțimea sarcinilor viitoare. Cu planul celor trei trimestre la panoul de onoare BUCHETUL DE REALIZAT AL PETROLIȘTILOR CRAIOVENI UI In primele opt luni ale anului productivitatea muncii planificată la nivelul Schelei de extracție Craiova a fost realizată in proporție de 108­33 la sută* . Gospodărind cu grijă resursele materiale din secțiile de extracție, petroliștii din schela amintită au reușit să obțină economii suplimen­tare la prețul de cost în valoare de 3.592.000 lei. Sporește producția de masă lemnoasă Mergînd pe linia înfăptuirii sarcini­lor revenite din Directivele celui de-al III-lea Congres al partidului cu privire la creșterea indicilor de utilizare a ma­sei lemnoase și mecanizarea operațiilor din exploatările forestiere, muncitorii, inginerii și tehnicienii din întreprinde­rile Direcției regionale a economiei fo­restiere, au reușit ca în perioada scursă­­ din luna septembrie să dezvolte multe p­rin realizările consemnate în bilanțul încheiat la sfîrșitul lunii august. Aceste preocupări au fost încununate de suc­­­­cese în sensul că la 15 septembrie co­lectivele de muncă din unitățile DREF, au raportat îndeplinirea prevederilor de plan la producția globală și marfă pe primele trei trimestre ale anului, situ­înd acest indicator la panoul de onoare al întrecerii socialiste. Merite deosebite pentru această vic­torie, revin colectivelor de muncă de la întreprinderile forestiere din Craiova și Tr. Severin și apoi celor de la între­prinderile din Caracal și Novaci. Succesele de pînă în prezent sunt o garanție sigură a faptului că munci­­torii, inginerii și tehnicienii forestieri își vor îndeplini prevederile planului de stat pe anul 1964 înainte de termen. * Se conturează Îndeplinirea angajamentului Constructorii de pe șantierul nr. 602 C.I.L. Tr. Severin au încheiat activita­tea în primele opt luni ale anului ra­­portînd depășirea tuturor indicatorilor de plan. Acest succes are la bază mun­ca entuziastă a harnicilor constructori, instalatori și montatori din rîndul că­rora s-au evidențiat în mod deosebit fierarul betonist Ilarie Minea, dulgherii Dumitru Dincă, Gavrilă Șerbănică, Constantin Aspro­iu, zidarul Petre Bu­lat, betonistul Gheorghe strungarul Ion Marincovici, Lăzărescu, sudorul Mihai Vladu și alții, precum și colec­tivele loturilor conduse de maiștrii Gheorghe Alecu și Iosif Böhr. La începutul anului 1964, membrii colectivului de muncă aparținînd între­prinderii nr. 6 construcții-montaj Cra­iova, s-au angajat să scurteze termenele de execuție la fabricile de placaj și mobilă, prevăzîndu-și în acest sens o seamă de elemente valoroase privind industrializarea construcțiilor, mecani­zarea lucrărilor cu volum sporit de muncă manuală etc. Pornind să dea viață propriilor an­gajamente, constructorii severineni au raportat zilele acestea realizarea pla­nului de construcții revenit în primele nouă luni ale anului. Această victorie este determinată în primul rînd de creșterea productivității muncii, factor esențial care a dat prilej de mari bucu­rii muncitorilor, inginerilor și tehnicie­nilor din șantier. Paralel cu îndeplini­rea sarcinilor de plan pe primele trei trimestre ei au mai raportat și econo­mii suplimentare la prețul de cost în valoare de circa 1.600.000 lei. Succesele din perioada analizată sunt garanția unor noi realizări în viitor. In acest scop, ținînd cont de faptul că se apropie timpul friguros, construc­torii severineni au început de pe acum să asigure­, măsuri tehnico-organizato­­rice dintre cele mai eficiente, pentru ca la 1 februarie 1965, primele capa­cități de producție din șantier să în­ceapă rodajul tehnologic, înainte de termenele stabilite prin grafice. Succesele Colectivul­i de muncă din secția pre­lucrări la cald a Uzinei constructoare de mașini agricole „7 Noiembrie“ — Craiova înregistrează importante suc­cese în întrecerea socialistă. Pe lângă depășirile obținute în fiecare lună, în ziua de 12 septembrie, harnicul colec­tiv a îndeplinit planul de producție pe primele două decade ale lunii în curs. Bilanțul acestei perioade rodnice a­­rată că au fost executate peste 100.000 piese din care 20 la sută­ piese forjate în matrițe. De remarcat este faptul că produsele au fost executate la un înalt continuă nivel tehnic, reducîndu-se în același timp și rebuturile cu mult sub cifra ad­misă. Acest succes a fost posibil dato­rită modernizării unor utilaje, printre care se numără o presă hidraulică și patru cuptoare precum și ridicării cali­ficării muncitorilor. Printre echipele care s-au situat și de data aceasta în fruntea întrecerii so­cialiste se află cele conduse de Ștefan Niță, Lazăr Strigă precum și forjorii Romulus Stoicuțoiu, Nicolae Tismănean­­țu, Nicolae Diaconu și mulți alții. MATEI FLOREA, coresp. Ulllllllilll... lllllillllllll!llllll!llllllll!lllllll!lllllllllilllll!l!l!iliiiiiiiiiiiiiiiniii|i|i: \ T-III I 'W Pentru G.A.C. puternic dezvoltate Cu­m­ folosim posibilitățile de creștere a surselor de venituri în gospodăria agricolă colectivă Nivelul de dezvoltare economică unei gospodării colective, creșterea pro­­­ducției vegetale și animale și posibili­tățile de mărire a proprietății obștești se apreciază după volumul veniturilor bănești realizate. Colectiviștii în frunte cu comuniștii din gospodărie, îndrumați și ajutați de organele de partid, de stat Această creștere a veniturilor a fost posibilă prin dezvoltarea intensivă și multilaterală a producției din cadrul gospodăriei. Pe lingă faptul că an de an a sporit producția medie la hec­tar, la creșterea veniturilor au contri­buit și alte numeroase surse. In primul rînd, am pus un accent deosebit pe mărirea suprafeței agricole prin des­ființarea drumurilor inutile și micșo­rarea ca suprafață a celor rămase , prin și agricole au luptat an de an pentru dezvoltarea economică a gospodăriei. Acest lucru se oglindește în creșterea continuă a volumului total de venituri, precum și a veniturilor la suta de hectare. Din anul 1960, anul înființării gospodăriei și pînă în prezent veniturile au evoluat astfel: defrișarea tuturor bosch­eților și a mă­­răcinișurilor, desecarea bălților etc. Ca urmare, în ultimii doi ani, suprafața agricolă a gospodăriei noastre a cres­cut cu 54 ha. Prin desțelenirea terenu­rilor cu pășuni slab productive, defri­șarea viilor hibride izolate și slab pro­ductive, suprafața arabilă a gospodăriei s-a mărit în ultimii trei ani cu 119 ha. S-a dat astfel o mai rațională folosire a terenului, ceea ce a influențat pozitiv atît mărirea producției globale cît și a producției marfă a gospodăriei. Pentru a nu se diminua prea mult suprafața viticolă a gospodăriei, în lo­cul viilor slab productive și care ocu­pau terenuri bune pentru cereale plante tehnice, am luat măsuri în ve­și­derea terasării coastelor și plantării a­cestora cu vii altoite în mare parte pentru struguri de masă. Numai în a­­cest an au fost terasate și plantate 12 ha cu vie altoită din care 7 ha pentru struguri de masă. Tot în scopul obținerii unor venituri mai mari la unitatea de suprafață, în gospodăria noastră s-au generalizat culturile intercalate și culturile duble. Numai în acest an, au fost însămînțate intercalat prin porumb 500 ha fasole și 150 ha dovleci. In cultura mare, s-au mai însămînțat culturi duble pe supra­fața de 275 ha. Prin însămînțarea acestor culturi duble și a dovlecilor intercalați se asi­gură o mare parte din necesarul de fu­raje pentru animale, fără a se aloca din arabilul gospodăriei o suprafață specială pentru producerea furajelor res­pective. In fiecare an, asigurăm o can­titate de 3500—4000 tone furaje însi­­lozate pentru perioada de stabulație, fără însă a avea prea mari suprafețe afectate producerii acestui nutreț. De exemplu, în acest an nu am însămînțat decit 18 ha cu porumb pentru siloz, iar în anul trecut au fost însămînțate doar 24 ha cu plante necesare însilozării. In vederea asigurării nutrețului însilozat se folosesc ierburile de pe șanțuri, restu­rile din grădina legumicolă, porumbii GHEORGHE I. RUSU inginer agronom lui G.A.C. din Ceratu raionul Segarcea (Continuare în pag. 3-a), ANUL­­ VENIT TOTAL ÎN LEI VENITUL LA 100 HA IN LEI % 1960 669.850 81.700 100 1961 2.229.695 104.500 127,9 1962 2.949.000 136.600 167,1 1963 4.648.182 170.900 209,1 1964 (plan) 5.389.000 189.500 231,9 Șantierul Fabricii de ciment Bîr­­sești, raionul Tg. Jiu. O parte din brigada de betoniști condusă de Mă­­lăescu Lepădat lucrînd la construc­ția silozurilor de ciment. Această brigadă se remarcă prin calitatea superioară a lucrărilor ce le execută. Zilele trecute, in cadrul șantieru­lui Combinatului chimic de la Cra­iova s-a petrecut un eveniment de seamă. Mai precis, a avut loc por­nirea turbocompresorului pentru efectuarea probelor de presiune la blocul nr. 1 de separare a aerului. Cind constructorii au venit pentru a începe o nouă zi de lucru, șantie­rul era străbătut de șuieratul puter­nic produs de presiunea aerului, îm­pins de turbocompresorul fabricii de oxigen. Muncitorii care luaseră parte la pornirea blocului au fost întîmpi­­nați de cei din schimbul de zi cu multă bucurie. Operatorii Teodor Covic, Alexe Sandu, Grigore Făra­n, Alexandru Bîrleanu, maiștrii Gelu Zorilă, Du­mitru Mihai și alții aveau fețele lu­minate de zîmbet. Fiecare trăia emo­ția marelui succes. La întrebările to­varășilor lor de muncă ei răspundeau simplu, emoționați de satisfacția da­toriei împlinite: „Probele au reușit. Montatorii și instalatorii și-au făcut pe deplin datoria“. Din relatările șefului fabricii de oxigen am aflat că nu peste mult timp vor începe probele tehnologi­ce. Inginerul Gheorghe Neamțu, care a muncit efectiv la pregătirea pro­belor, ne-a făcut următoarea mărtu­risire : „Pentru colectivul nostru de muncă pornirea în probe a blocu­lui de separare aer constituie o bucu­rie fără margini. Cea mai­­ mare bucurie însă o vom trăi în clipa cind blocul va produce primii metri cubi de oxigen iar buletinul de analiză va­ indica procentul de 95 la sută oxigen tehnologic“. UN NOU SuCCES De la un rînd de vreme, în șan­tierul Combinatului chimic craiovean, termenul probe devine tot mai frec­vent. Aceasta se datorește unui fapt deja împlinit, real și dacă vreți, chiar lăudabil. Faptul este însuși evenimentul de mult așteptat și a­­nume, începerea probelor mecani­ce. Cele tehnologice își vor vesti ve­nirea, ceva mai tîrziu. Pînă acum, s-au făcut cîteva probe care au și fost semnalate în coloanele ziarului. Pe măsură însă ce montajul este gata, probele survin tot mai des. R­ecent, șeful instalației de la sub­secția compresie a fabricii de amo­niac, tînărul inginer Savu Stănilă ne-a relatat pe scurt că azi a în­ceput proba compresorului nr. 3 de gaz convertit. ...După cîteva minute am și po­posit în uriașa hală a compresoare­­lor. Eram emoționat. Fără să vreau mă gîndeam la satisfacția pe care o trăiau toți cei care au montat acest compresor. I­ și vedeam, „pa­­trulînd“ agitat pe platelajul din jurul compresorului pe Ion Iorga, șefii echipei de­montatorii. Cei care asistau la „debutul“ pri­mului compresor intrat în probă, mi-au atras atenția. Cu emoții sporite, m-am apropiat de grupul de oameni. Inginerul Savu Stănilă era la post. Privea cu atenție în­cordată orice mișcare. Țintea cu privirea cînd tabloul de comandă, cind motorul compresorului. Verifica parametrii. Era atît de ocupat incit îți crea impresia că simultan exe­cută mai multe operații. Același lu­cru îl făceau Ion Iorga și toți cei­lalți șefi de echipe, maiștri sau in­gineri. Il întreb pe șefii echipei cum merge compresorul. In locul lui se grăbește să-mi răspundă inginerul Stănilă: „Foarte bine tovarășe". Profitînd de această ocazie, îi pun cîteva întrebări edificatoare. Șeful instalației relatează de această dată, cu o vădită dezinvoltură: „înainte de a porni, compresorul ne-a relatat el, am făcut verificarea întregii instalații. Cu această oca­zie, s-a constatat că instalațiile elec­trice și A.M.C. au fost executate co­rect. Micile defecte, inerente la oricare pornire, s-au remediat pe loc. Funcționarea compresorului în gol, neîncărcat cu presiune, a scos la iveală modul corect în care s-a executat montajul. Acest fapt a făcut ca după orele de funcționare să nu aibă nici o defecțiune“. Tot de la in­ginerul Stănilă am aflat că după su­flarea cu aer se va trece la încărca­rea treptată a compresorului cu gaz. In funcție de comportarea în această probă, compresorul va fi trecut sub sarcină la parametri de regim. Pînă atunci, se fac noi revizii. M. ANCUȚESCU redacția ziarului „Viața șantierului“ Combinatul chimic Craiova Pe șantierul Combinatului chimic craiovean UTILAJE IN PROBE DE PRESIUNE Se modernizează orașul Pe străzile Victoriei, Unirii, Republi­cii, 1 Mai și altele din orașul Tg. Jiu, au apărut în ultimii ani blocuri moder­­ne, cu apartamente confortabile in ca­re oamenii muncii locuiesc în condiții optime. Numărul apartamentelor date în folosință pînă acum, se ridică la 1000. Ca urmare a dezvoltării economice a orașului se continuă cu modernizarea acestei localități. Se construiesc noi blocuri și obiective social-culturale. In partea de nord a orașului constructorii profilează de la o zi la alta un nou cvartal de locuințe care va însuma in final 1300 apartamente. In acest an circa 300 de apartamente își vor primi oaspeții. La acestea se lucrează intens. ZAMFIR PODARIȚA, coresp. Învățătoarea Maria Mihăilescu de la Școala de opt ani nr. 3 Craiova, își primește a zecea promoție de copii. Au început însilozările Colectiviștii din comu­na Almăj, raionul Craio­va au început însilozarea furajelor verzi. In decurs de aproape 14 zile, ei au însilozat 80 tone de po­rumb siloz și alte furaje verzi. Acțiunea de însi­­lozare a furajelor conti­nuă cu mult succes la gospodăria colectivă din Almăj. Colectiviștii care lu­crează însă la însiloza­rea furajelor au nevoie de asistență și îndruma­re tehnică. Au nevoie, dar nimeni nu se învred­nicește să le-o dea fiind­că inginerul agronom al gospodăriei colective lip­sește nu numai de la a­­ceastă muncă dar în nici un alt sector de activita­te­ al gospodăriei nu poa­te fi găsit. Unde-o fi­, nu se știe. Probabil con­siliul agricol raional va putea să asigure gospo­dăriei colective din Al­măj asistență și îndru­mare tehnică la însilo­zarea furajelor. De La Federația Romînă de Fotbal . Ținînd seama de unele propuneri a­­dresate în ultimul timp federației de fotbal a fost reexaminată continuarea campionatului categoriei A în perioada participării echipei olimpice de fotbal a țării noastre la l­leul final al J.O. de la Tokio, întrucît, cu excepția for­mațiilor bucureștene Dinamo, Steaua și Rapid, loturile celorlalte echipe nu sunt descompletate, s-a hotărît desfășurarea în continuare a campionatului. Conform noului program stabilit, etapa a 4-a va avea loc la 20 septembrie și va cuprinde următoarele meciuri : U.T. Arad — Petrolul Ploiești ; C.S.M.S. Iași — Pro­gresul București ; Crișul Oradea — Mi­nerul Baia Mare; Știința Craiova — Steagul roșu Brașov. In etapa a 5-a programată la 27 septembrie se vor dis­puta partidele : Farul Constanța — Minerul Baia Mare; Progresul Bu­curești — Steagul roșu Brașov ; CSMS Iași — Crișul Oradea ; Știința Craiova — Dinamo Pitești. Vor mai avea loc alte două etape în această perioadă. Jocurile restanță se vor disputa după sosirea echipei noastre olimpice de la Tokio. în consecință, „Cupa Olimpiadei“ a­­nunțată anterior, nu se va mai disputa. (Agerpres). f

Next