Inainte, septembrie 1966 (Anul 23, nr. 6689-6714)

1966-09-11 / nr. 6698

Proletari din toate țările, uniți-vă! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL OLTENIA AL P. C. R. $1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XXII Nr. 6698 I DUMINICĂ 11 SEPTEMBRIE 1966 I 4 PAGINI 25 BANI Uzina „7 Noiembrie“ Craiova. Un lot de sape ro­tative este pregătit pentru expediere. -K IN SUMAR : Antim Ivireanul — 250 ani de la moartea sa — (pag. 3-a) Cu sare și piper Contract pentru fabricarea de autoturisme în țara noastră , întreprinderea de stat pen­tru comerț exterior „Industri­­alimport" și Regia Națională a Uzinelor Renault din Franța au încheiat un contract cu pri­vire la fabricația, sub licență de autoturisme, autoutilitare și alte mașini derivate în Repu­blica Socialistă România. Contractul prevede atît rea­lizarea montajului autoturis­melor, cît și asimilarea trepta­tă a pieselor componente. Pro­­ducția va începe cu tipul „Re­­nault­ 16" și se prevede asimi­larea în continuare și a altor modele de fabricație. Uzina va intra în producție la începutul anului 1969. Capacitatea anuală a uzinei va fi de 50.000 autovehicule. (Agerpres) Actualități din regiune La bazinul carbonifer Molru : Com­sf­atu­rile Oaspeți de peste hotare Zilele acestea a avut loc în țara noastră un simpo­zion pe tema : „Metode de exploatare a straturilor groase de cărbune" orga­nizat sub egida Comitetu­lui din cadrul Comisiei Economice a O.N.U. pen­tru Europa. După ce au vizitat Combinatul carbo­nifer din Petroșani, par­ticipanții la simpozion — reprezentanți ai 11 state europene — au fost oas­peții regiunii Oltenia. Un scurt popas la Tg. Jiu a prilejuit acestora cunoaș­terea monumentelor de artă ale lui Brâncuși. De­legația a vizitat apoi Ex­ploatarea minieră Leurda din bazinul carbonifer Motru. Aci, oaspeții au fost plă­cut impresionați, apreciind în special tehnologia mo­dernă folosită și condițiile de muncă și de viață ale minerilor. c. MOȚĂȚĂIANU, coresp. cadrelor didactice Ieri. In întreaga regiune s-au încheiat tradiționalele const­­­tuiri ale cadrelor didactice, care au durat două zile. în prima zi a fost expus un referat cu privire la rolul ca­drelor didactice în sprijinirea activității organizației de pio­nieri și educarea tineretului, în toate raioanele și orașele regiunii au luat parte la discu­ții numeroase cadre didactice, care au împărtășit din expe­riența lor, făcînd în același timp și valoroase propuneri. Așa de pildă, în orașul Tr. Severin, în urma expunerii re­feratului de către tov. Dumitru Cojocaru, vicepreședinte al Sfatului popular orășenesc, au luat cuvintul profesorii eme­riți Achim Costea și Petre Se­verin, precum și alte cadre didactice, printre care D. Boboșa, I. Vișan, C. Ci­odei, M. Borcoman, P. Luxan. Fie­­care dintre vorbitori a arătat cum va sprijini organizația de pionieri și cum va proceda pentru găsirea celor mai adec­vate metode in educarea tine­retului. In drum spre mare încă o șalandă de 500 mc a pă­răsit cala Uzinei mecanice din Tr. Severin îndrep­­tîndu-se spre Ma­rea Neagră pen­tru a fi predată beneficiarului. Este vorba de nava „Gorgova“ construită ca și alte șalande după proiecte proprii destinată opera­țiunilor de dra­gare a porturi­lor. A. BAGHINA, coresp­ Seri de operetă Orchestra simfonică a Filarmonicii de stat „Oltenia“ întreprinde în aceste zile un turneu în regiune, cu un bogat pro­gram de uverturi, arii și duete din operete românești și străine. Fermecătoarele pagini de muzică de operetă de Strauss, Zeller, Kalman, Offenbach și Nicolae Kirculescu, interpretate de orchestra condusă de diri­jorul Victor ---------------------—— Golescu și prim-soliștii de Teatrului de o­­peretă din București Văii Niculescu și Ni­colae Țăranu, au­ încîntat ini­mile numeroși­lor iubitori ai muzicii din Tg. Jiu, Tr. Seve­rin și Vînjul Mare. Pădurea din Braniștea mistrețului Din Bistrețu, comuna raio­nul Băilești, o șosea bine pie­truită te poar­tă, cale de cite­­va sute de me­tri, pînă la pă­durea Bra­­niștei. Impor­tant punct de atracție turis­tică, această minunată pă­dure de ste­jari seculari declarată mo­nument al na­turii, oferă tu­ristului și ori­cărui vizitator iubitor de pito­resc o imagine de neuitat. Nu de mult s-a amenajat aici o cabană turistică înzes­trată cu tot confortul nece­sar, iar de nu­mai citeva zi­le pădurea fost colonizată a cu 50 de fazani, în curînd se prevede să fie aduse și pri­mele perechi de cerbi și că­prioare. Îmbunătățiri pe fluxul tehnologic In acest an, mișcarea de inovații și raționalizări de la Fabrica de spirt „Bano­­vița" Tr. Severin s-a dez­voltat mult. Pînă în prezent, la cabinetul tehnic au fost înregistrate și aplicate opt inovații. Unele inovații, deși nu generează economii, totuși prin aplicarea lor, contribuie la eliminarea deficiențelor, a­­sigurarea continuă a desfășu­rării procesului de producție, reducerea efortului fizic muncitorilor. O inovație v­­­l­­oroasă aplicată se referă la confecționarea unei pompe cu dublu efect la secția pen­tru distilarea borhotului, rea­lizată de Mîndreci Mihai în colaborare cu Constantin Ni­colae, Cihtaru Gheorghe și Marinescu Dumitru. Ea a fost executată în întregime din resursele existente și ma­terialele recuperate. Ca date tehnice, noua pompă prezintă următoarele caracteristici : este acționată electric față de cea veche care era acționată cu aburi ; are un interval de reglare a debitului de borhot de la 9000 litri la 34.000 litri pe oră; este ușor de întreținut și datorită turației mici are un coeficient de uzură foarte redus. Datorită acestei pompe s-a reușit ca producția la spirt să crească de la 26 la 29 vagoane lunar, aducînd eco­nomii antecalculate în va­loare de 21.000 lei anual. ALEX. ROATĂ, coresp. Cum se va repartiza SPAȚIUL LOCATIV? Aflindu-ne zilele trecute la comitetul executiv al Sfatului popular orășenesc Craiova ne-am interesat ce noutăți sînt in privința satisfacerii într-un mod corespunzător a cererilor avînd ca temă spațiul de lo­cuit. Ne-am adresat în acest scop tov. ing. NICOLAE BO­­DESCU, vicepreședinte al co­mitetului executiv. Știm că de curînd au in­trat în vigoare, pentru ora­șul Craiova, instrucțiuni privind reglementarea unor probleme de repartizare spațiului locativ. Ne-ar m­­n­teresa mai întîi să aflăm ce a determinat organul local al puterii de stat să elabo­reze aceste instrucțiuni ? Dorim mai întîi să cunoaș­tem pe ansamblul orașului Craiova adevăratele cerințe de spațiu locativ in prezent și pe Următorii 3—4 ani. In același timp, considerăm că este nece­sară o evidență riguroasă solicitanților de spațiu loca­a­tiv pe categorii, în ordinea ur­gențelor și aceasta în funcție de starea reală de fapt a lo­cuinței fiecărui solicitant în parte. Instrucțiunile comitetului executiv au fost difuzate către toate conducerile întreprinde­rilor și instituțiilor. Ele ur­mează a fi făcute cunoscut tuturor salariaților din în­treprinderea respectivă, ast­fel încît să nu rămînă angajat care să nu ia cunoștință de conținutul lor. In scopul apli­cării întocmai a acestor in­strucțiuni s-au constituit în întreprinderi și instituții co­misii sociale compuse din­­tr-un reprezentant al condu­cerii administrative, un repre­zentant al comitetului sindica­tului, un delegat al Sfatului popular orășenesc Craiova de­semnat dintre salariații aces­tuia. Cum se va proceda practic de acum încolo cu reparti­zarea spațiului locativ sala­riaților întreprinderilor ? Comisia socială înființată în fiecare întreprindere și insti­tuție va verifica cu atenție pe teren toate cererile de locuin­țe din unitatea respectivă, le va categorisi apoi în ordinea urgențelor și aceasta pe baza cunoașterii concrete a condi­țiilor in care locuiește solici­tantul. Comisia socială va face propuneri în funcție de cereri și de constatările din teren. Propunerile vor fi analizate apoi de conducerea întreprin­derii și comitetul sindicatului din unitatea în care funcțio­nează comisia, iar după aceea se vor întocmi tabele ce vor fi afișate la loc vizibil timp de 15 zile pentru ca toți angajați solicitanți să ia cunoștință de poziția la care au fost trecuți. Cei nemulțumiți de poziția stabilită în tabelele astfel în­tocmite vor putea face con­testații la conducerea unității respective în termen de 20 de zile de la data afișării. Con­testațiile vor fi analizate în termen de 15 zile de către un colectiv compus din conducă­torul întreprinderii, președin­tele comitetului sindicatului și delegatul sfatului popular. Re­zultatele analizării contestații­lor vor fi comunicate fiecărui contestator în parte. tn fine, tabelele de locuințe completate cu eventualele mo­dificări vor fi semnate de toți membrii colectivului și apro­bate de comitetul executiv al sfatului popular orășenesc. tn baza acestor tabele astfel în­tocmite, care sunt valabile pe o perioadă de trei ani, sfatul popular va repartiza solicitan­ților fie locuințe in blocurile noi construite fie din fondul vechi, respectîndu-se ordinea înscrierii în tabele. Cererile pentru locuințe ur­mează a fi depuse la întreprin­deri, instituții și sfatul popular orășenesc pînă la data de 20 septembrie 1966 cel mai tîrziu, urmînd ca la 15 octom­brie a.c. tabelele respective să fie afișate. Evidențele pentru spațiu în­tocmite anterior pot fi menți­nute și completate, însă în spiritul instrucțiunilor enun­țate. Cazurile celor ale căror cereri pentru locuințe au fost respinse ca neîncadrîndu-se în instrucțiuni vor fi reanali­­zate, la cerere, numai după satisfacerea listelor rămase definitive sau după expirarea perioadei de trei ani — timp pentru care s-au făcut pro­punerile. Care sînt criteriile pentru încadrarea cererilor de lo­cuințe pe categorii, în ordi­nea urgenței d tn instrucțiuni se stabilesc patru categorii de încadrare a solicitanților de locuințe. Din prima categorie vor face parte acei angajați ale căror locu­ințe sînt insalubre, prezentînd LUCIAN TRIȚĂ (Continuare în pag. 3-a) Vizita conducătorilor de partid și de stat în regiunea Bacău La capătul a două zile de entuziaste și fructuoase intîl­­niri cu muncitorii, țăranii cooperatori, intelectualii din ora­șele și satele de pe frumoasele meleaguri ale Bistriței, Tro­­tusului, Siretului, vineri seara, intr-o atmosferă de mare în­suflețire, s-a încheiat vizita în regiunea Bacău a conducători­lor de partid și de stat. Vizita a prilejuit o puternică mani­festare a dragostei și atașamentului fată de partid, a hotărîrii oamenilor muncii din regiune de a transpune în viată obiec­tivele stabilite de Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român, în numărul de astăzi al ziarului: reportaje despre continuarea vizitei în regiune, întlinirea cu activul regional de partid și cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu. In orașul de pe apa Moldovei Roman, străveche așezare la apa Moldovei. Apropierea ora­șului este vestită încă de de­parte de siluetele impunătoare ale halelor uzinei de țevi — efigie sugestivă a Romanului contemporan. Laminoriștii i-au întâmpinat pe tovarășii Nico­lae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Petre Blajovici, Du­mitru Coliu în acest prim po­pas al vizitei în orașul lor cu dogoarea dragostei pen­tru partid, izvorîtă parcă din înseși văpaia flăcărilor în care transformă metalul după vrerea lor. în întîmpi­­nare au venit ministrul in­dustriei metalurgice, Ion Ma­rinescu, directorul general al uzinelor, Vasile Sav, repre­zentanți ai organelor locale de partid și de stat, ai orga­nizației de partid, ai sindica­tului, sute și sute de munci­tori, în fața unei scheme ce pre­zintă înfățișarea de azi și de mîine a întreprinderii și a unui mare grafic, pe care sînt jalonate în cifre eloc­vente evoluția și perspective­le ei de dezvoltare, are loc o discuție privind sarcinile ce revin acestui colectiv în anii cincinalului. Conducătorii de partid și de stat s-au intere­sat de stadiul actual al pro­ducției și productivității mun­cii, de gradul de folosire a utilajelor și spațiilor de pro­ducție, în legătură cu faptul că 60 la sută din producție este ex­­portată, tovarășii Nicolae Ceaușescu și Ion Gheorghe Maurer au­ recomandat grijă sporită pentru ridicarea­­ continuă a nivelului calită­ții, în așa fel încît ea să co­respundă exigențelor crescîn­­de ale pieței mondiale. în a­­ceastă ordine de idei, referin­­du-se la viitoarea extindere a uzinelor — laminorul de 6 țoli și atelierul de țevi din oțel aliat — secretarul general al C.C. al P.C.R. și președintele Consiliului de Miniștri au in­dicat să se țină seama la do­tare că țevile ce vor fi pro­duse trebuie să atingă cele mai înalte norme internațio­nale. întâmpinați peste tot cu bucurie și entuziasm de mun­citori, ingineri și tehnicieni, oaspeții urmează drumul metalului incandescent — din clipa cînd țagla de oțel de cinci sute de kilograme se prăbușește în flăcările cupto­rului pînă în momentul cînd blocul încins își începe goa­na pe trenurile de role, me­­tamorfozîndu-se, prin diferi­te agregate succesive, în țea­va rotundă de 15 metri lun­­gime ce poposește pe patul de răcire. Panorama celor șapte hale ce alcătuiesc un u­­riaș corp comun impresio­nează prin amploarea dimen­siunilor sale pe măsura ce­lor 21 000 tone de utilaje teh­nologice instalate aici. La încheierea vizitei la uzi­nă, conducătorii de partid și de stat au semnat în cartea de onoare următorul text: „Aflîndu-ne în mijlocul har­nicilor luminoriști din Roman, care în anii noștri au scris o nouă pagină în istoria indus­trializării acestor meleaguri moldovenești, am fost plăcut impresionați de rezultatele e­­forturilor lor creatoare. Ne ex­primăm convingerea că mîn­­dria lor îndreptățită pentru contribuția însemnată pe care o aduc la dezvoltarea indus­trială a țării își va găsi noi te­meiuri în realizarea cu suc­ces a sarcinilor importante ce le revin în cadrul planului cincinal". Vizita a continuat apoi în orașul Roman, în mulțimea a­­flată pe străzile străbătute de coloana de mașini înflorea frumosul port popular purtat de miile de săteni sosiți din Bozieni, Gîndiți, Boghicea, Dol­­jești, Poenari, Moldovenii, Sag­­na, din alte numeroase comu­ne, care au ținut să fie de față la acest moment de neuitat. în ciuda unei burnițe de toamnă, ei nu au părăsit o clipă stră­zile pe unde urmau să treacă oaspeții. La mitingul care a avut loc în piața centrală a orașului Roman, în numele locuitorilor, conducătorii de partid și de stat au fost salutați de profe­soara Elena Teodorescu. Tova­rășul Gheorghe Ibănescu, prim-secretar al Comitetului orășenesc de partid Roman, exprimă hotărîrea oamenilor muncii din acest oraș de a munci și mai departe cu ab­negație pentru înfăptuirea ho­­tărîrilor Congresului al IX-lea al P.C.R. întîmpinat cu aclamații înde­lungate a luat cuvîntul tovară­­șul NICOLAE CEAUȘESCU. După ce a mulțumit pentru primirea călduroasă făcută de către locuitorii orașului Ro­man, vorbitorul a spus : Orașul Roman datează, în istorie, de la sfîrșitul secolului al XIV-lea. A cunoscut multe furtuni, prin multe greutăți a trecut. Greutățile înfruntate de-a lungul veacurilor au ofe­­rit poporul nostru, l-au făcut mai ferm, mai hotărît în voin­ța de a-și făuri viitorul așa cum îl dorește el, de a face totul pentru a asigura patriei independența și suveranitatea națională. Romanul, ca și întreaga re­giune Bacău, are tradiții mul­te de luptă pentru eliberarea națională și socială. Aici, o dată cu creșterea clasei mun­citoare, s-a dezvoltat o puter­nică mișcare muncitorească revoluționară împotriva ex­ploatării, pentru cucerirea pu­terii de către clasa muncitoa­re, de către întregul popor, în anii construcției socialis­te — a spus în continuare vor­bitorul — orașul dv. a cunos­cut puternice transformări. S-a dezvoltat industria, s-au reutilat și mărit întreprinde­rile vechi, s-au construit noi întreprinderi. Orașul de acum aproape 600 de ani începe să întinerească și fără nici o în­doială că, sub conducerea co­muniștilor, în mîinile harnice ale oamenilor muncii care îl locuiesc va deveni din ce în ce mai tînăr și mai înfloritor. După cum știți, Congresul al IX-lea al partidului a tra­sat un program larg de în­florire a patriei noastre. în cadrul acestui program și dv., locuitorilor din Roman, vă revin sarcini importante. Se vor dezvolta uzina de țevi, fabrica de utilaj forestier și alte întreprinderi. Orașul dv. se va dezvolta, vor crește po­sibilitățile ca noi oameni ai muncii să intre în producție, sporind astfel veniturile lo­cuitorilor orașului, bunăsta­rea lor, o dată cu bunăstarea întregului nostru popor. Tot ceea ce am înfăptuit pînă a­­cum este rodul muncii neo­bosite a întregului nostru popor, care traduce neabă­tut în viață politica partidu­lui. Sigur că au fost și greu­tăți, au fost și lipsuri. în­făptuirea programului stabilit de Congresul al IX-lea nu va fi ușoară. Aceasta cere mun­că, eforturi, dar noi știm că la capătul acestor eforturi ne așteaptă bucuria realizării nă­zuințelor noastre de a face patria mai bogată, mai înflo­ritoare, de a face ca poporul român să ducă o viață mai îmbelșugată, mai civilizată. După ce a relevat că dez­voltarea economiei și culturii, ridicarea nivelului de trai al poporului demonstrează, în fapte, superioritatea socialis­mului, vorbitorul a spus în continuare: Aveți rezultate bune, dar mai sunt lucruri de îmbunătățit în uzinele dv. Trebuie să acordați mai mul­tă atenție calității produse­lor, pentru ca ele să fie la nivelul produselor similare de pe piața mondială. Numai așa, producînd și mult și bine, cu maximum de eficien­ță economică, noi vom reuși să înaintăm într-un ritm și mai susținut în opera de de­­săvîrșire a construcției socia­liste, de creare a condițiilor pentru a trece ulterior la De la intrarea în orașul Ba­cău și pînă la Complexul de industrializare a lemnului, oaspeții sînt însoțiți de ura­­lele și ovațiile zecilor de mii de locuitori veniți pentru a-i revedea, în ciuda ploii care cerne mărunt de cîteva ore. La intrarea în Complexul de industrializare a lemnului, înalții oaspeți sînt întîmpi­nați de tovarășul Mihai Su­­der, ministrul economiei fo­restiere, de conducători ai or­ganelor locale de partid și ai complexului, de sute de salariați, în holul blocului administrativ oaspeții vizitea­ză o expoziție cuprinzînd produsele realizate în fabri­cile complexului. în fața unei machete, S. Buch­­ler, directorul complexului, dă explicații privind fabrici­le construite aici, perspecti­vele de dezvoltare ale aces­tui important obiectiv al in­dustriei prelucrării lemnului. Deși a intrat în funcțiune a­­bia în anul 1965, complexul a livrat pînă acum mobila și binalele necesare pentru circa 20 000 de apartamente, produsele realizate bucurîn­­du-se de aprecierea beneficia­rilor interni și externi, în apropierea blocului ad­ministrativ, constructorii au pus temelia unor noi obiec­tive din cadrul complexului : o fabrică ce va produce a­­nual 45 000 de tone de plăci fibrolemnoase — cea mai mare de acest fel din țară, o fabrică de ambalaje și una de elemente prefabricate din lemn destinate construcțiilor agricole. Prin intrarea lor în funcțiune, la sfîrșitul cincina­lului, producția complexului va fi de 3 ori mai mare de­cit cea prevăzută pentru a­­nul 1966. Oaspeții vizitează apoi sec­țiile fabricii de mobilă, dota­te cu utilaje moderne, în cea mai mare parte realizate de industria noastră constructoa­re de mașini. în cartea de o­­r­oare a complexului înalții oaspeți au scris : „Vizitînd această modernă întreprindere, în care lemnul străvechilor păduri ale Mol­dovei capătă forme suple și elegante, urăm harnicului co­lectiv de aici noi succese în realizarea unor produse cu înalte calități de confort, du­rabilitate și frumusețe, spre folosul a mii și mii de fanii­construirea comunismului în România. în încheiere, tovarășul Ni­colae Ceaușescu a felicitat pe oamenii muncii din orașul Roman pentru rezultatele ob­ținute în îndeplinirea planu­lui pe acest an, urîndu-le noi succese în munca pentru în­făptuirea programului stabilit de Congresul al IX-lea. Cuvintele secretarului ge­neral al C.C. al P.C.R. au fost s­ubliniate în repetate rînduri cu puternice urale. în această atmosferă de en­tuziasm, oaspeții și-au luat rămas bun de la locuitorii o­­rașului Roman, îndreptîn­­du-se spre Bacău. Ii­, pentru ridicarea prestigiu­lui mobilei românești peste hotare". Adresîndu-se celor de față, tovarășul Nicolae Ceaușescu a spus : Mi se pare că tovară­șii aveau de gînd ca aici să se țină niște cuvîntări mai lungi, dar din cauza ploii propun să renunțăm. Eu aș dori numai să subliniez nece­sitatea de a vă strădui să dați producție de bună calitate — și mobilă, și binare, și plăci fibrolemnoase — pentru că numai așa veți aduce și dv. contribuția la îndeplinirea pro­gramului stabilit de Congresul al IX-lea al partidului. Vă do­resc mult succes în munca dv., fericire și succes în tot ceea ce doriți dv. Să trăiți, tova­răși ! (Aplauze, urale), în continuare oaspeții au vizitat unul dintre cele mai tinere obiective industriale construite în orașul Bacău . Fabrica de bere, intrată în funcțiune la sfîrșitul anului trecut, în întîmpinare a sosit tov. Bucur Șchiopu, ministrul industriei alimentare. Direc­torul fabricii, Ion Budu, pre­zintă conducătorilor de partid și de stat moderna secție de fierbere, dotată cu utilaje de înaltă tehnicitate. ...E ora 19. In uralele și a­­clamațiile miilor de locui­tori, coloana de mașini se în­dreaptă spre Casa de cultură a sindicatelor, unde are loc un spectacol. Evocarea lui Ștefan cel Mare, a lui Crean­gă și Eminescu se împletește cu cîntece despre viața nouă a acelor meleaguri, jocul bă­­trînilor din Colonești se îm­bină cu vigoarea corurilor și versurilor inspirate de măre­ția prezentului socialist. La sfîrșitul spectacolului, artiștilor li se oferă un coș cu flori din partea conducători­lor de partid și de stat. Iluminată de sute de torțe, piața din fața Casei de cul­tură se transformă într-o vas­tă scenă, pe care se încinge o uriașă horă, cuprinzînd în rîndurile ei pe conducătorii de partid și de stat. Mulțimea intonează popularul cîntec „Trandafir de la Moldova", în timp ce pe bolta cerului se aprind candelabrele artifi­ciilor. in zona industrială a Bacăului Intîlnirea cu activul de partid din regiune în încheierea vizitei în re­giunea Bacău, conducătorii de partid și de stat s-au întîlnit cu activul de partid și au participat la o masă tovără­șească oferită cu acest prilej. Erau prezenți conducătorii or­ganelor locale de partid, de stat și obștești, vechi mem­bri de partid, directori de în­treprinderi și unități agricole socialiste, muncitori, țărani cooperatori, oameni de știin­ță, artă și cultură, generali și ofițeri superiori. Salutînd pe conducătorii de partid și de stat în numele oamenilor muncii din regiu­nea Bacău, tovarășul GHEOR­GHE ROȘU, prim-secretar al Comitetului regional de partid, a spus, printre altele : Vizita pe care dumneavoas­tră ați făc­ut-o în noastră a constituit regiunea pentru noi, pentru toți locuitorii re­giunii, un minunat prilej de manifestare a dragostei, re­cunoștinței și devotamentului față de partidul nostru co­munist, față de Comitetul său Central, care conduce cu clarviziune poporul român pe drumul socialismului, pentru ridicarea republicii noastre socialiste pe culmile lumi­noase ale bunăstării, culturii și civilizației. Vorbitorul a arătat în con­tinuare că, datorită aplicării consecvente a politicii parti­dului de industrializare a în­tregii țări, economia regiunii Bacău s-a transformat radi­cal, realizînd în prezent în­treaga producție a anului 1938 în numai 20 de zile. Vorbitorul s-a referit la noua tinerețe a regiunii, la orașele apărute în acești ani, la suflul nou care a cuprins fostele cetăți pomenite în hri­soavele cronicarilor moldo­veni — Piatra Neamț și Ro­man. După ce a arătat că nu­mai în anii sesenalului pro­ducția globală industrială a crescut de peste două ori și jumătate, el a făcut un scurt bilanț al succeselor obținute în agricultură, apoi a pre­zentat un sumar tablou ilus­­trînd ridicarea continuă a ni­velului de trai material și cultural al oamenilor muncii. în noul plan cincinal — s subliniat vorbitorul — regiu­nii Bacău i-au fost alocate fonduri de investiții în valoa­re de peste 13 miliarde lei, urmînd ca în 1970 producția globală industrială să fie cu (Continuare in pag 2-a)

Next