Inainte, octombrie 1966 (Anul 23, nr. 6715-6739)
1966-10-19 / nr. 6730
Proletari din toate țările, uniți-vă! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL OLTENIA AL P. C. R. §1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XXI Nr. 6730 MIERCURI 19 OCTOMBRIE 1966 4 PAGINI 25 BANI în Ritmicitate îndeplinirea planului Printre unitățile industriale din orașul Tr. Severin care și-au realizat planul de producție în mod ritmic se numără și Complexul pentru industrializarea lemnului. De la începutul anului și până în prezent, au fost date peste prevederile planului 531 mc de cherestea de fag, 86 mc cherestea de stejar, 71 mc rășinoase, 11 mc diverse esențe, 18.528 mp furnir de nuc, 195.427 mp furnir de stejar, 173 garnituri mobilă „IRINA". O mai bună organizare a muncii, îmbunătățirea proceselor tehnologice, folosirea rezervelor interne au permis muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor de aici să sporească productivitatea muncii pe această perioadă cu 1,8 la sută față de prevederi și să realizeze pe opt luni economii peste plan la prețul de cost în valoare de 1.107.000 lei și un beneficiu suplimentar de 1.133.000 lei. ALEX. ROATĂ, coresp. Mai mult cărbune La fiecare sfîrșit de trimestru, harnicii mineri rovinăreni au avut rezultate frumoase. Și de data aceasta, la sfîrșitul trimestrului III, rezultatele sunt la aceeași înălțime cu faptele de muncă ale minerilor. Planul producției globale și marfă în perioada amintită a fost realizat în proporție de 107 la sută, ceea ce reprezintă un plus de livrări de 17.000 tone lignit și 41 tone antracit. în tot timpul ce s-a scurs de la începutul anului și pînă în prezent, colectivul de aci s-a străduit să dea patriei cu mai mult cărbune peste prevederile planului. In decursul celor trei trimestre I. M. Rovinari a dat peste sarcinile de plan 66.000 tone lignit net și 850 tone antracit, sporul venit ridicîndu-se la 6.500.000 lei, realizîndu-se totodată 1.000.000 lei economii la prefițul de cost. EMIL BOCANCIOS, coresp. Pe-acolo, pe unde Domnul Tudor și-a purtat pașii... Am urmărit cu mult interes complexa activitate de un pronunțat caracter patriotic care a adunat zilele trecute în jurul istoricei case a Glogovenilor mii de locuitori ai Glogovei și ai câtorva sate vecine. Aci, la Glogova, s-a organizat o reușită sărbătoare a cîntecului, dansului și portului specifice părții de nord a raionului Strehaia. împrejurimile cunoscutului monument istoric impresionează prin cadrul lor natural, străjuit de falnici copaci pe care cei mai bătrîni locuitori ai satului și-i amintesc și pe vremea copilăriei lor, tot falnici. Evenimentul trecerii in revistă a cîntecului, jocului și portului din partea locului a coincis și cu terminarea restaurării casei întărite a Glogovenilor, în care s-a organizat o expoziție de artă populară de proporții neobișnuite, cuprinzînd peste 450 de obiecte ale tradiției culturii materiale, din care 150 de costume naționale. Unei veste expusă aci i s-a atestat o vechime de cel puțin 100 de ani, fiind un reușit exemplar de migală artistică, oferind cusătură în fir auriu, mărgele cu reflexe multicolore și fluturași. In încăperea în care pe baza unui îngălbenit document găsit în arhiva școlii se presupune că a locuit Tudor din Vladimiri, vizitatorii și-au intîlnit privirile cu portretul marelui revoluționar oltean, zăbovind mai mult ca să citească fotocopiile unor documente în legătură cu viața și lupta comandantului de panduri. In jurul unei tribune din preajma casei restaurată, participanții s-au adunat să asculte file știute și neștiute din istoria locurilor, episoade adevărate din viața înaintașilor îndepărtați din care se trag și ale căror tradiții le moștenesc. După ce directorul școlii din localitate, tov. Nicușor Caranda a arătat cum se va petrece ziua aceea și care-i semnificația sărbătorii la care s-au adunat atîția oameni, a fost invitat să răscolească amintiri străbune, profesorul strehăian, Constantin Protopopescu. Cuvintele profesorului căpătau aci — unde cu aproape un secol și jumătate în urmă au călcat pașii Domnului Tudor — o rezonanță aparte, un timbru cu totul altul decit cel din sala de curs a școlii. Pentru că, intr-adevăr, în viață sunt momente și fapte care in anumite situații se amplifică, capătă astfel de trăiri și o coloratură cu totul aparte, inchipuiți-vă, de pildă, cunoscutul film C. GHEORGHE (Continuare în pag. 2-a). LA „PORȚILE PE FIER Utilaje de mare capacitate Pe șantierele marelui Sistem hidroenergetic și de navigație „Porțile de Fier“ au fost aduse noi utilaje de mare capacitate. La ecluza amonte este pe cale de a fi terminată montarea unei macarale Z.B.-120 tone-metri. De asemenea se află în curs de montare o altă macara, tot de aceeași dimensiune, care va rula pe betonul radierului din ecluza amonte. Urmează să mai sosească încă două macarale de mare capacitate. I n aceste zile pe ogoarele raionului Craiova De la un capăt la celălalt al raionului Craiova, harnicii cooperatori, înfrățiți cu mecanizatorii, dau zor în aceste zile cu executarea lucrărilor de sezon. Pînă de curînd, recoltatul porumbului a luat sfîrșit în marea majoritate a cooperativelor agricole. Paralel cu strînsul recoltei plantelor prăsitoare, se eliberează și se pregătește terenul pentru însămînțări. Peste tot se urmărește asigurarea unui bun pat germinativ, folosirea seminței condiționată și tratată, bine din soiurile recomandate pentru fiecare unitate în parte. Membrii cooperativelor agricole din Beleni, Urdinița, Drănic, Foișor, „Viață nouă" — Leu, Padea, Rojiște, Tencănău, Segarcea și altele, prin folosirea chibzuită a tuturor forțelor și mijloacelor de care dispun, au reușit să pregătească terenul pentru însămînțările de toamnă pe aproape toată suprafața care a fost eliberată de plante prăsitoare. La data actuală, în multe unități din raion semănatul griului și secarei a fost terminat sau se află intr-un stadiu avansat. Propunîndu-și să respecte întocmai epoca optimă pentru fiecare soi în parte, cooperatorii din Padea au terminat de semănat toate cele 655 ha planificate, cei din Foișor 400 ha, cei din Drănic 820 ha. însămînțările de toamnă sînt în prezent pe sfîrșite și la cooperativele agricole din Coțofenii din Față, „Viață nouă" — Leu, Tîmburești, Sălcuța, Tencănău, „Unirea" — Segarcea, Țuglui, Glod, Căciulatu. în cooperativele agricole din raionul Craiova va trebui să fie însămînțată în această toamnă o suprafață de aproape 40.000 ha cu grîu și secară. Ritmul semănatului însă nu este peste tot la nivelul bazei tehnico-materiale de care dispune agricultura raionului, a celorlalte forțe și mijloace existente în unități. Deși ne aflăm în cea de-a doua jumătate a lunii octombrie, cînd practic mîncările ar trebui să însăfie terminate sau pe sfîrșite, sînt cooperative în care această importantă lucrare este mult rămasă în urmă. Pînă de curînd, cooperativa agricolă din Breasta însămînțase abia 300 din 900 ha planificate, cea din Coșoveni 442 din 1000 ha, cea din Gogoșu — 430 din 850, cea din Pleșoiu — 330 din 900, cea din Terpezița — 260 din 950, cea din Dobromira — 290 din 800 ha planificate. Organele de partid, de stat și agricole, generalized experiența unităților fruntașe, au datoria să intervină operativ pentru sprijinirea unităților rămase în urmă. Pentru virsta bucuriilor senine, a înțelepciunii și a tihnei binemeritate într-una din secțiile I.I.S. „Independența“, oamenii dau glas bucuriei. Prilej de satisfacții Ne aflăm la Fabrica de confecții din Craiova la prima oră a dimineții, in compania unor muncitori mai vârstnici din schimbul doi. Discuția s-a înjghebat repede. Era in fiecare un neastimpăr de a se desinui, de a-și comunica impresiile sau rezultatul reieșit din acel calcul sumar asupra pensiei la care va avea dreptul în lumina Hotărîrii partidului. Și fiecăruia dintre cei care iau parte la scurta noastră convorbire, noua lege îi dădea satisfacția meritatei răsplătiri a unei vieți de muncă. „Eu lucrez aici de 27 ani — spunea Florica Teodoru — și peste trei ani cind voi ieși la pensie voi primi 90 la sută din salariu. Adăugînd la acestea 10 la sută pentru anii lucrați în plus peste vechimea necesară, 10 procente pentru continuitatea in muncă și 7 la sută pensie suplimentară, rezultă că voi primi o pensie cam egală cu salariul meu actual. Mă bucur nespus de mult că voi avea o bătrînețe tihnită, că n-am să fiu o povară pentru nimeni, ba voi putea chiar să-mi ajut familia ori de cite ori va fi nevoie". „Partidul — spunea Ion Surcel, lucrător la serviciul tehnic — s-a gîndit la toate categoriile de oameni ai muncii, a cântărit sub toate aspectele aportul in producție și nevoile reale ale fiecăruia. De aceea, pe mine care am o vechime neîntreruptă de 39 ani, ca și pe tovarășii mei cu activitate îndelungată, ne-au impresionat profund aceste măsuri care dovedesc grijă pentru cei care și-au făcut cu hărnicie datoria față de societate, în cea mai mare parte a vieții lor“. Și Constantin Joița, muncitoare la sala de croit, care în anul viitor va ieși la pensie, se bucura din toată inima de Hotărîrea partidului: „Am 54 de ani și lucrez aici de 24 ani neîntrerupți. Am născut și am crescut 7 copii. In viață sunt cinci — acum oameni maturi, fiecare cu rostul lui. Eu am avut parte de o tinerețe grea; primul copil l-am avut la 20 de ani, apoi, an de an, au venit ceilalți. M-am zbătut în lipsuri și nevoi, dar i-am făcut mari din munca și dragostea mea de mamă. Acum, prin recenta Hotărîre, partidul ne face nouă, mamelor cu copii mulți, încă o dovadă de grijă și prețuire ; potrivit noii legi, voi putea ieși la pensie cu doi ani mai devreme. Mă gîndesc cu bucurie la liniștea pe care o s-o am. Cu despre pensie — am calculat cu ziarul în mină și recunosc că n-am visat vreodată la o pensie așa frumoasă ca aceea pe care o voi primi“. ...Oamenii chibzuiesc, comentează efectele viitoare ale Hotărîrii partidului — parte componentă a politicii sale înțelepte de ridicare a bunăstării generale a poporului nostru. Bătrînețea nu e vîrsta amărăciunii și a renunțărilor. Ea are o bază trainică pentru a deveni ceea ce trebuie să fie — vîrsta bucuriilor senine, a înțelepciunii și a tihnei binemeritate. AD. FULGA „Alimeiul“ românesc în Polonia Noaptea căzuse blinda peste sat și in cîmpia Dunării doar liniștea plutea, foșnind, purtată de luna răsturnată în cer. Auzeam de departe bătaia de pește a lacului Potelu și sugrumatul învăluit al „drumului fără pulbere". Intr-un timp totul fu spart de un zgomot de mașină, care se opri brusc în Dăbuleni. Florile, îmbrățișările, felicitările treceau rînd pe lună sau toate o dată spre grupul de tineri dansatori veniți din Polonia. Alaiul se mări in cercuri concentrice și toți care se găseau la film in seara aceea ieșiră să fie contemporanii emoțiilor. Un pahar de must făcu loc unor răspunsuri mai cizelate, unor impresii directe. In grupul de dansatori, ca și în soliștii vocali și instrumentiști care au alcătuit 31 de oameni din formația „Alunelul", descriși proaspăt de la marea sărbătoare a culesului viei, a portului popular din Zielona Gora, ciita mindria de soli ai artei românești, de reprezentanți ai unui popor care are cu ce seminări. Echipa de dansatori din Dăbuleni a reprezentat țara noastră printr-o suită de dansuri populare oltenești, un dans moldovenesc și ținut din țara Oașului, alături de cuceritorul dans coregrafic cu tema, „La vie", legat direct de sărbătoarea pentru care s-au intîlnit mai multe țări. Așadar, un repertoriu național cu o arie tematică largă, capabilă de a simboliza o imagine totalitară a folclorului românesc. Frumusețea și varietatea agitată ritmic a mișcărilor, prospețimea și dinamismul dansurilor, precum și siguranța pentru piesele alese au fost atribute relevate nu o dată de ceilalți participanți. Succesul celor din Dăbuleni, ca și al soliștilor participanți la sărbătoare a înscris una din cele mai calde și originale pagini din timpul serbării, desfășurată între 28 septembrie — 2 octombrie. Erau acolo soli ai artei din Franța și Cehoslovacia, Ungaria, Bulgaria, R. D. G., U.R.S.S., precum și din țara gazdă. Peste toți insă — ne mărturisea tov. C. Baban, directorul Casei regionale de creație, conducătorul delegației — ai noștri se ridicau dezinvolt, matur. Vîrsta de 19— 20 ani a aprins in joc tot dinamismul și umanismul românilor, incit francezii și bulgarii le-au adresat propunerea de a fi oaspeții lor. Cupa de cristal, precum și diploma înmînată la această mare sărbătoare a popoarelor sunt cărți de vizită care recomandă oricind o echipă tinără, plină de vervă, aptă să țină aprinse culorile patriei noastre. M. BARBU (Continuare în pag 2-a) Trofeul primit de „Alubeiul“ românesc în Polonia. Dansatorii din Dăbuleni la sosirea acasă. Discuții despre o împlinire socială Proiectul de lege privind acordarea pensiilor de asigurări sociale de stat și a pensiei suplimentare a prilejuit discuții vii în rîndul muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor de la I.S.C.M. Craiova. La locul de muncă, pe șantier, l-am intîlnit pe maistrul Ilie Cuconu, unul din primii constructori veniți pe acest șantier. Ziarul cu proiectul de lege îl avea în buzunar. In pauza de prînz citise capitolele care-l interesau: „Sînt de 20 de ani constructor. Am lucrat pe multe șantiere ale patriei. Pînă la anii pensionării voi adăuga multe procente provenite din anii peste limita de pensionare. Acest avantaj al procentului de 1 la sută îmi va majora pensia după calculele mele cu aproape 70 la sută. Sînt bucuros că voi avea o bătrînețe fericită". Tot în șantier am întîlnit și pe pov. ing. Nicolae Emil, „în ultimii ani — ne-a declarat dînsul — cîștigul meu a sporit simțitor. Deși am lucrat neîntrerupt în cîmpul muncii, am avut posibilitatea să urmez cursurile fără frecvență ale institutului. Sînt mulțumit de condițiile pe care mi le-a acordat statul de a învăța fiind în producție, în timp ce învățam, am avut posibilitatea să-mi cresc și cei trei copii. Desigur că în acest fel, calificîndu-mă inginer, n-am întrerupt activitatea productivă. Copiii mei, desigur că vor lucra cînd voi fi pensionar. Dar o să simtă destul de bine că pensia mea va cîntări greu în bugetul familiei". Ca și în cazul celor doi întîlniți, în rîndul constructorilor de pe marele șantier, acest proiect de lege a constituit prilej de satisfacție pentru fiecare salariat în parte. Acest proiect de lege este perspectiva bine definită a unei bătrîneți liniștite. Aceasta este încă o mărturie pilduitoare de împlinire socială creată de conducerea înțeleaptă a partidului și guvernului României socialiste. Munca îmi asigură o bătrînețe fără griji Prin 1924, am intrat în serviciu la calea ferată. Eram telegrafist stagiar, în stația C.F.R. Băilești. Apoi am fost promovat în funcția de impiegat de mișcare după terminarea școlii de calificare din Craiova. în cei 42 de ani de cînd muncesc la calea ferată, am trecut prin diverse funcții de răspundere în stațiile C.F.R. Craiova, Drăgășani, Turnu Roșu, Sibiu, Brașov etc. Apoi, ca inspector în ramura mișcării, am vegheat la siguranța circulației. Cu adevărată satisfacție și cu emoție am citit multă în ziar Hotărîrea plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român cu privire la majorarea pensiilor. Proiectul de lege, după ce va fi aprobat de Marea Adunare Națională va asigura o bătrînețe fără griji. Mă bucur foarte mult că voi beneficia din plin, în ziua cînd voi părăsi calea ferată, pentru odihna binemeritată a pensionarii, după cei 44 de ani de serviciu pe care-i voi avea împliniți în anul 1968, mă voi bucura de o pensie substanțială care îmi va asigura o bătrînețe fără griji. Condițiile minunate create de partid guvern, de a-mi asișigura o pensie majorată cu 600 lei (adică 1800) față de pensia ce aș fi obținut-o după actuala lege de pensionare îmi dau multă satisfacție. Majorare de 600 lei provine din sporul de 10 la sută pentru 44 ani de serviciu și 19 la sută pentru cei 19 ani de serviciu peste limita legală de 25 de ani necesară pensionării. Mă angajez că voi munci cu mai multă rîvnă la biroul de studii din serviciul tehnic unde lucrez în prezent. Voi depune toată capacitatea și experiența acumulată de-a lungul anilor în scopul dezvoltării și modernizării transportului pe calea ferată. T. STOICESCU ing. principal serv, tehnic C.F.R. COPIII — bogăția cea mai de preț a familiei și a țării Dr. CREȚU ȘERBAN, medic primar, directorul Spitalului de copii din Craiova : „Un filon tradițional cu rădăcini ce se pierd în adîncul mileniilor perpetuează la noi obiceiul sănătos al legării familiei cu copii — condiție a realizării ei plenare, izvor al continuității neamului, al creșterii materiale și spirituale a societății noastre. Măsurile preconizate de conducerea de partid și de stat vin să-mi confirme concluzii ce mi le-a statornicit studiul neîntrerupt și practica mea medicală de peste 19 ani de activitate în acest domeniu. Familiile consolidate prin copii nu trăiesc doar prezentul, ci în fața lor se deschide perspectiva drumului luminos pe care prin copiii lor îl vor continua urmașii urmașilor lor, legînd firul vieții bogate a generațiilor și dezvoltînd simțul responsabilității sociale". Maternitatea este chemarea cea mai nobilă a femeii. Aceasta este ideea exprimată cu convingere în emoționantele Recentele măsuri inițiate de conducerea partidului nostru, menite să stimuleze creșterea natalități populației, întărirea familiei și îmbunătățirea continuă a ocrotirii mamei și copilului au stîrnit un puternic ecou în rindul maselor largi. Grija față de om, față de sănătatea și bunăstarea lui, asigurarea prosperității materiale și spirituale a întregii națiuni constituie coordonata esențială a întregii politici a statului nostru socialist. Noile măsuri se integrează organic in această politică. Este și părerea unanim exprimată de numeroși medici obstetricieni și pediatri, asistente medicale, mame — care au fost consultați zilele trecute cu prilejul unui sondaj de opinie organizat de ziarul nostru. Consemnăm din discuțiile purtate : cuvinte pe care ni le-au adresat în maternitatea din Craiova două tinere mame. DANIELA MUȘETESCU — profesoară de istorie geografie. „Am dat viață unui băiat. E primul, dar acum sînt mai sigură ca oricînd că în anii ce urmează voi avea mai mulți. Trăiesc un sentiment nemaiîncercat, de mîndrie și încredere, de echilibru sufletesc și înțeleg acum că pentru femeie chemarea cea mai nobilă este aceea a maternității". NINE IOANA funcționază : „Eu am născut o fetiță și vă pot spune cu toată certitudinea că nu există sentimente mai înălțătoare ca în aceste împrejurări. Așteptarea unui copil este un eveniment excepțional moralmente în viața unei familii. Copilul cimentează familia și-i deschide un orizont larg, înlătură egoismul, înnobilează iubirea cu sensuri noi". Dr. EUGENIA PRIBEANU de la secția maternitate a Spitalului nr. 1 Craiova : „Libertatea avortului, neîngrădită de vechea legislație, a dus la (Continuare în pag. 2-a). 4,*