Inainte, februarie 1967 (Anul 24, nr. 6819-6842)
1967-02-23 / nr. 6838
Pagina 2 • IN AINTE UNIVERSITATEA CRAIOVA după turneul din R. D. Germană Mulți cititori ai ziarului nostru s-au interesat în legătură cu comportarea echipei de fotbal Universitatea Craiova în turneul din R. D. Germană și pregătirile acestei echipe în vederea returului campionatului categoriei A. în acest scop i-am invitat la o masă rotundă pe antrenorii Robert Cosmoc și Gheorghe Nuțescu, precum și pe jucătorii Deliu și Oblemenco, pentru a ne răspunde la unele întrebări. — Ce ne puteți spune despre turneul efectuat in RD. Germană ? R. COSMOC : — După cum se cunoaște, am efectuat în prima jumătate a lunii februarie un turneu de trei jocuri în R. D. G. Adversarii întîlniți au fost Dinamo Dresda și Dinamo Berlin. Am terminat de două ori la egalitate (0—0) și (1—1) și am pierdut la limită (2 —1) în fața celei de-a doua formații. Apreciez ca foarte util turneul respectiv, dacă avem în vedere stadiul avansat de pregătire și valoarea adversarilor întîlniți, precum și starea grea a terenurilor în acea perioadă în țara noastră. Deși am susținut trei partide într-un interval de șase zile, am avut satisfacția de a constata că în locul unei acumulări de oboseală, echipa s-a prezentat mai bine de la joc la joc, dovedind o bună pregătire fizică. — Despre adversarii întîlniți. — Ambele echipe posedă o bună pregătire fizică, joacă atletic, folosind deseori pasele lungi în construirea acțiunilor. Echipa Dinamo Berlin practică un joc mai tehnic, ceea ce a determinat ca întîlnirile susținute cu această formație, și în special ultima, să fie mai valoroase. Conducătorii clubului Dinamo Berlin și-au exprimat dorința de a face anual întîlniri reciproce, care să devină tradiționale. — Ce comportare au avut jucătorii craioveni ? GH. NUȚESCU: — tn general, jucătorii noștri au avut o comportare bună. O remarcă specială pentru Oblemenco și Marin Marcel care s-au detașat dintre jucătorii întrebuințați în jocurile respective. Sub valoarea lor au evoluat Cîrciumărescu și Sfîrlogea. Primul nu a avut suficiente jocuri „în picioare“, întrucît în turneul din Africa a jucat foarte puțin, iar secundul a jucat reținut. R. COSMOC. — Deși din formație au lipsit Nită — în lotul U. E. F. A., Sfîrlogea (accidentat, entorsă în primul joc), A. Popescu, accidentat în jocul de verificare cu Rapid la București, jucătorii întrebuințați s-au străduit să suplinească lipsa titularilor. Cu toate acestea atacul nu a fost îndeajuns de omogen, i-a lipsit eficacitatea. Iată și formația utilizată în ultimul joc : Vasilescu, Mihăilescu, Mincă, M. Marcel, Deliu, Strîmbeanu, Ivan, Cîrciumărescu, Deselnicu, Oblemenco, Stănescu, C. DELIU, căpitanul echipei craiovene . — Un turneu foarte util. Am jucat pe stadioane cu terenuri bune, fără zăpadă și gheață. Adversarii întîlniți au fost valoroși, dîndu-ne posibilitatea să ne verificăm stadiul de pregătire înaintea returului. Jucătorii întîlniți au un specific deosebit. Joacă cu mingi lungi, sînt înalți, folosesc deseori jocul cu capul. Ca apărători ne-a prins bine astfel de concepție, solio citîndu-ne mai mult în rezolvarea situațiilor de joc. — Ce părere aveți despre returul campionatului ? R. COSMOC: — începem returul cu o pregătire fizică bună, mai bună decît la începutul campionatului. S-a lucrat mai puțin asupra factorului tehnic, datorită stării grele a terenurilor. Returul este foarte dificil. In periferia clasamentului se găsesc echipe ca Steagul roșu și Universitatea Cluj care caută să-și recucerească vechile locuri, ca de altfel și formațiile Dinamo București, Rapid și Steaua. GH. NIȚESCU : — Sunt bucuros că jucătorii Mincă și Papuci, care în prima parte a campionatului au contribuit din plin la rezultatele bune obținute de echipa noastră, sînt refăcuți și vor putea să-și aducă din nou aceeași contribuție la efortul general al echipei pentru menținerea prestigiului cîștigat. — Intrucit ne mai despart doar câteva zile de primul joc al returului, ce ne puteți spune despre partida cu Dinamo București ? R. COSMOC : — Este un joc greu, foarte important, dacă avem în vedere și faptul că Dinamo București este singura formație pe care, jucătorii pe care îi pregătesc nu au învins-o pînă în prezent. Echipa noastră privește cu toată seriozitatea această întîlnire. Să sperăm că pregătirile făcute ne vor ajuta să trecem cu bine și această încercare. GH. NIȚESCU : — Trebuie să cîștigăm acest meci, pentru a menține locul fruntaș cel puțin pînă la jumătatea campionatului. De acest lucru sîntem favorizați și de programul echipei noastre (patru jocuri pe teren propriu din primele șase partide. Acest lucru este dorit și de jucătorii noștri. Mai departe să vedem... C. DELIU . — Partida cu Dinamo are pentru noi o dublă însemnătate. Mai întîi, cele două puncte puse în joc și apoi obligația, aș putea spune datoria, de a ieși de pe teren în această întîlnire cu „fruntea sus". Personal mă voi strădui să cîștig duelul cu Pîrcălab, bineînțeles, ajutat fiind și de ceilalți coechipieri. In rîndul colegilor de echipă domnește ca întotdeauna optimismul și dorința puternică de a cîștiga această partidă în urma unui joc frumos, pentru ca prima întîlnire oficială a anului să coincidă cu o nouă victorie. Profit de această masă rotundă organizată de ziarul „înainte“ pentru a preciza că referirile făcute la televiziune privind comportarea necorespunzătoare a cîtorva spectatori, privește doar unele întîlniri din prima parte a campionatului. Intrucit prin măsurile luate de organele locale și de presă, comportarea spectatorilor noștri a fost apreciată de toți. OBLEMENCO : — Pe umerii noștri, a atacanților, apasă aceeași răspundere ca și pentru ceilalți coechipieri. Dacă apărătorii au sarcina să nu permită adversarului să înscrie, noi, atacanții, trebuie să căutăm breșele, culoarele cele mai bune pentru a înscrie. Sper să reușim. Doresc să fiu ajutat de colegi pentru a primi pase utile și a le finaliza. Numai astfel consider că în acest retur voi reuși să marchez cît mai multe goluri să atrag atenția selecțioșinerilor. At. PAVELIU Programarea fabricației - obiect de studiu permanent (Urmare din pag. 1) s-au făcut experimentări și cronometrarea timpilor pentru determinarea posibilităților de depășire a capacității din proiect. Am ajuns astfel la concluzia că sectorul așchietor trebuie pornit cu o jumătate de oră înaintea restului utilajelor fabricii de PAL, pentru asigurarea stocului necesar de așchii. — In cele ce ne-ați expus pînă acum nu v-ați referit de loc la activitatea auxiliară, care contribuie și, adesea chiar influențează serios, într-un sens sau altul, rezultatele funcționării mașinilor. Și acest compartiment, respectiv al transporturilor interne, a fost studiat pentru că aci munca nu este automatizată. Muncitorii care transportă materia primă aparțineau de maistrul sectorului așchietor, acesta pierzîndu-și foarte mult timp cu dirijarea lor. Oamenii au fost trecuți în subordinea șefului de depozit, maistrul putînd acum să se ocupe strict de ritmul funcționării mașinilor, de asigurarea pieselor de schimb, ascuțirea cuțitelor din vreme, amestecul materiei prime, calitatea etc. Mașinile sunt acum bine alimentate pe structura materiei prime din consumul specific care, practic, a hotărît soarta realizării planului. Reorganizarea muncii în sectorul auxiliar al transporturilor interne, introdus de la 1 februarie a.c., a însemnat începerea depășirii constante a planului. Nu considerați că aplicarea metodei grafului sau a drumului critic, cum mai este denumită, ar putea duce la înregistrarea unor rezultate superioare chiar acestora din urmă ? — Metoda grafului o avem în studiu împreună cu Institutul de cercetări forestiere. Aplicarea ei va aduce, în orice caz, plusuri de producție. împreună cu maistrul șef de tură, Gh. Tănase, am parcurs fluxul tehnologic începînd de la mașinile de așchiat. De pe un rastel un muncitor lua cuțite gata ascuțite și le monta la o mașină, în locul celor știrbite. „Se schimbă cuțitele conform programării — ne explică maistrul. Altă mașină stătea ; tov. Tănase nu mai poate spune că așa e programată și încearcă s-o pornească, dar butoanele nu acționează. Un muncitor îi face semn spre stația de comandă care nu răspunde la solicitări. In fața unui panou cu linii, becuri luminoase și multe butoane, muncitorul cu înaltă calificare Romeo Bujenescu, care deservește acest creier central de comandă al fabricii de PAL ne spune : „Umiditatea așchiilor este mai mare decît normală, ceea ce face ca între schimburi să se piardă încă un timp pentru formarea stocului de așchii necesar curgerii continue a fluxului tehnologic. Altfel, covorul de așchii poate fi mai greu sau mai ușor. Ar mai trebui, cred eu, o mașină de așchiat". Cu această idee este de acord și maistrul Gh. Tănase. Practica demonstrează că și la C.I.L. Tg. Jiu perfecționările aduse programării fabricației, sporesc producția peste prevederile proiectanților, dar analiza, studiul permanent al mersului procesului tehnologic, duce la depistarea a noi posibilități care cer la rîndu-le reglări corespunzătoare în alte compartimente conexe. Conducerea procesului de producție este o activitate vie ce solicită observații continue și mereu noi măsuri de perfecționare. Vizită la noii născuți în maternitatea din Balș. __ Și Cum iți spuneam... avem probleme importante de discutat , să fim cu se poate de atenți! Desen de JEAN CIUCIU f ■ € [UNK] LF. — OltenSa recrutează pentru școala de 6 luni muncitori necalificați pentru specialitățile: Mașiniști pentru utilaje de construcții. Mecanici de întreținere. Electricieni de întreținere. Mecanici auto-moto. Electricieni auto-moto. Strungari pentru mașini unelte. Electricieni centrale. Sudori. CONDIȚII: să aibă 17—18 ani împliniți sau cu stagiul militar satisfăcut pînă la 30 ani. SĂ PREZINTE : — Cerere — Copie de pe certificatul de naștere — legalizată. — Copie de pe certificatul de studii — legalizată. — Buletin de analiza sîngelui. — Adeverință de sănătate de la policlinica de care aparține. INFORMAȚII: Zilnic între orele 12—15 în str. Breștii nr. 2, Craiova d.R.S. Tîmburești, raionul Craiova, angajează — șef birou muncă și salarii — tehnician constructor — contabili principali Condiții de angajare: studii medii de specialitate. Asigurări masă și cazare. Cronică electorală severineană formare din pag. 1tea furniza curent electric întregului sat sau racordarea localității la sistemul energetic national, alți alegători au făcut propunerea ca pe marginea bordurilor, în fața caselor să se planteze viță de vie pe niște spalieri anume construiți. Desigur, s-au mai făcut și alte propuneri cu caracter social-cultural. De la intîlnirea avută au trecut doar cîteva zile. La îndemnul candidatului, cetățenii din circumscripție au și trecut la acțiune. Așa se face că ei au pregătit deja materialul necesar modernizării fîntînii și apoi au trecut la procurarea materialului corespunzător pentru executarea punții peste apa Coșuștea. Alții, pe baza unei evidențe precise, au stabilit numărul de vițe de vie de care au nevoie pentru a o planta și au ales procedeul cel mai economicos de ridicare a ei pe spalieri. Pentru celelalte acțiuni pe care le-au prevăzut în viitor, candidatul și-a manifestat tot interesul, stabilind măsuri concrete pentru realizarea lor. învățătoarea Vraja Istorisirii dăinuie încă peste copiii așezați in bănci și In ochii lor ard in flăcările Închipuirii imagini ale unor oșteni și voevozi de mult apuși. Vocea caldă și plină de emoție a învățătoarei Paula Rădulescu de la Școala generală din comuna Ghercești, raionul Craiova, învăluie clasa cu dragoste și pasiune și ultimele cuvinte au dulceața șoaptei... Cetățenii din circumscripția electorală nr. 1 și-au exprimat prețuirea lor pentru învățătoarea Paula Rădulescu, propunând-o candidată a P.D.P. la alegerile de deputați pentru sfatul popular comunal. De altfel, învățătoarea și-a împletit strâns munca și activitatea ei cu aceea a locuitorilor și, din 1945, de când a venit la Ghercești, a simțit școala și satul ca o mare familie care a înconjurat-o cu dragoste și căldură și căreia ea Însăși i s-a dedicat cu ardoare. Oamenii au ales-o neîntrerupt incă din 1950 deputată in sfatul popular. Evenimentele cruciale ale comunei au prins-o In iureșul muncii pline de abnegație și i-au Înscris numele In inimile oamenilor. Au parcurs Împreună epopeea intrățirii ogoarelor și izbindirea ei i-a adus Medalia colectivizării. Rezultatele muncii sale neobosite pentru propășirea comunei au fost răsplătite cu Medalia „A XX-a aniversare a Eliberării“ și Insigna de fruntaș ln munca de Înfrumusețare a satului. Pe scena căminului cultural in echipa de teatru, ca bibliotecară mai mulți ani, regizând spectacolele date de elevii școlii, secretară a comitetului comunal de femei și propagandistă la cursurile de partid, invățătoarea Paula Rădulescu aduce în tumultuoasa viață a satului prospețime și elan. De aceea, în circumscripția electorală unde s-a discutat candidatura ei, oamenii au susținut cu bucurie și satisfacție propunerea. Alegătorul Vlad Gheorghe a vorbit despre frumoasele acțiuni la care și-a adus contribuția și învățătoarea Paula Rădulescu : construirea școlii, electrificarea și înfrumusețarea comunei, amenajarea drumurilor și multe altele. Cristea Dumitru a arătat că de la cei cărora le-a dat aripi în viață, de la Ivan Ion, muncitor la „Electroputere“, Iordache Elena, absolventă de liceu, Dinu Dumitru, felcer, Cirstea Nicolae, profesor la Caracal și de la mulți alții se îndreaptă azi spre învățătoarea Paula Răduiescu gînduri de recunoștință adincă. Cetățeanul Trașcă Constantin și-a exprimat convingerea că propunind candidați in sfatul popular pe cei mai activi cetățeni, așa cum este Paula Rădulescu, vor deveni curind realități proiectele sătenilor de a termina căminul cultural, a cărui fundație e deja turnată. Se va construi la Ghercești o brutărie sătească și vor prinde viață multe alte planuri de viitor. Oamenii au plecat spre casă. Peste sat amurgul își cobora lin draperii violete și la ferestre licăresai vin ochiuri de lumină. La sfatul popular învățătoarea Paula Rădulescu discută cu oamenii adunați aici despre comuna lor și despre perspectivele ei. Se schimbă păreri, se înfiripă năzuințe. La ceasuri târzii, sub stele, oamenii se gindesc la viitor. M. NICOLA, coresp. Biletele pentru meciul de fotbal Universitatea Craiova-Dinamo București se vor distribui numai prin colectivele sportive din întreprinderi și instituții, pe bază de adrese, ce se vor depune la sediul I.G.D. Craiova. Distribuirea se va face începînd cu data de vineri 24 februarie 1967, orele 11. ATELIERUL DE REPARAT UTILAJ, str. Unirii nr. 140 Craiova, angajează — mecanici frigotehniști — tehnician I, îndeplinind condițiile H.C.M. I053/59 anexa 4. ENTRU FEMEI 7 FEBRUARIE k -Ü HARTIE I^URCUHMx, "wtzbxt/StHkapwvizumxxtc Zc <X4“ticoU, IW"&ClUM. /H iSSXICURI DIN BELON, LIGIA, M^ABELA -POȘETE DIN PVC ÎN EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA A APĂRUT I DUILIU ZAMFIRESCU i SCRISORI INEDITE de Al. Săndulescu Lucrarea, înmănunchind aproape două sute de scrisori inedite adresate de către Duiliu Zamfirescu unor prieteni de tinerețe ca Duiliu Ioanin, Trandafir Djuvara, Elena Miller- Verghy, unor poeți ca Al. Marcedonski, unor critici de prestigiu ca Titu Maiorescu și Mihail Dragomirescu, unor oameni de cultură ca I. Bianu, C. Rădulescu-Motru, Sextil Pușcariu, I. A. Rădulescu-Pogoneanu, sau unor rude, ca fratele său Constantin Zamfirescu, va aduce un spor în cunoașterea biografiei morale a scriitorului, precum și a opiniilor sale estetice. Ediția de față cuprinde un bogat capitol privind tinerețea lui Duiliu Zamfirescu, pînă la plecarea sa în străinătate și prezintă o mai mare varietate a destinatarilor. Teatru Teatrul Național, orele 20 : PLATONOV. Cinema „Patria“ (telefon 3850), filmul: EL GRECO, orele 11 ; 15,30 ; 18; 20.30. „Central” (telefon 4029), filmul : CARTEA DE LA SAN MICHELE, orele 11; 15,30; 18;00 și 20,30. „30 Decmbrie” (telefon 5080), filmul : CEI 7 DIN TEBA, orele 11 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21. „23 August” (telefon 4448), filmele: FANTOMAS ȘI FANTOMAS SE DEZLĂNȚUIE orele 10,30 ; 13,30 ; 19. „Ti neretului“ (telefon 2228), filmul : RÎDEM CU STAN ȘI BRAN, orele 10 ; 15,30; 17,30; 19.30. „8 Mai” telefon 4285, filmul : ANI CLOCOTITORI, orele 16 , 18 ; 20. Muzeul „Procesul luptătorilor ceferiști și petroliști iunie-iulie 1934” din Craiova, strada Severinului nr. 7, este deschis între orele 9—13 și 17—20. Muzeul de artă este deschis între orele 10—13 și 17—20. Muzeul regional al Olteniei este deschis între orele 9—13 și 17—20. Biblioteci Biblioteca regională Oltenia este deschisă intre orele 8—20.30. Radio VINERI 24 FEBRUARIE programat, n 7.00 „Munților cu brazi înalți“ — emisiune de folclor. 7.30 Radiojurnal. Sport. Buletin meteorutier. 7.45 Valsuri din operete. 7.55 „La braț cu tine” — muzică ușoară. 8.10 Recomandări din program. 8.15 Dansuri de estradă. 8.30 Itinerar folcloric muzical București-Sibiu-Baia Mare. 9.00 Buletin de știri. 9.03 Cîntă orchestra simfonică a Filarmonicii de stat „Oltenia“ din Craiova, dirijată de Theodor Costin. 9.40 „De la Valencia la... Liliana“ — muzică ușoară. 10.05 Teatru radiofonic. Egmont de Goethe. 11.45 Muzică ușoară cu Puica Igiroșeanu și Leny Escudero. 12.00 Ansambluri artistice școlare. 12.10 Ritmurile cincinalului. 12.30 Selecțiuni din „Estrada duminicală”. Autograf muzical : Luminița Cosmin. 12.45 Muzică populară cu Cristina Speriosu și Iulica Ungureanu. 13.00 Buletin de Știri. 13.05 Recomandări din program. 13.08 Două melodii interpretate la acordeon. 13.15 Program de muzică populară. 13.30 Piese pentru vioară de Sarasate. 13.45 Cîntece interpretate de Sonia Cruceru și Barbu Constantinescu. 14.00 Concert de print. 15.00 Radiojurnal. Sport. Buletin meteoritier. 15.10 Muzică ușoară de Constantin Bîrsan și Marius Mihail. 15.30 Ineluș-învîrtecuș (emisiune pentru cei mici). „Meșterii de jucării“ : A treia jucărie din concurs : Piticul. 15.45 Cintălie Bulgaru. 16.00 Recital vocal : Lela Cincu. 16.15 Sfatul medicului . Funcția glandei tiroide și sănătatea femeii. 16.20 Orchestra de muzică populară a Casei de cultură din Babadag. 16.30 „La anii mei” — muzică ușoară. 17.00 Radiojurnal. Sport. Buletin meteorologic. 17.10 Program interpretat de mezzosoprana Irina Atanasiu și flautistul Vasile Jianu. 17.30 Muzică populară cu Viorica Groza. 17.40 Coordonate culturale. 17.55 Muzică. 18.00 Dansuri din Galantha de Zoltán Kodály. 18.15 Anunțuri, reclame și muzică. 18.35 „Să-mi dați cobzar“ — vechi melodii populare. 19.00 Buletin de știri. 19.05 Variațiuni și fugă In sol minor pe o temă de coral anonimă pentru orgă de Achim Stoia. 19.20 Jocuri populare. 18.30 Noapte bună, copii : „Legenda lacului Wielochowo”. 19.40 „Pe strune de chitară“ — muzică ușoară. 19.50 Retransmisiune de la Opera Română de stat din Cluj : „Trubadurul“ de Verdi. In pauză! Buletin de știri. Carnet plastic. 22.30 Moment poetic. 22.35 „Sub balcon eu ți-am dntat o serenadă”. 33.00 Radiojurnal. Sport. 23.10 Discuri inedite. 0.05 Pe aripile melodiilor. 0.57—1.00 Buletin de știri. întreprinderea de construcții Și montaje metalurgice REȘIȚA angajează: • dulgheri , excavatoriști , sudori electrici și autogeni; • muncitori necalificați pentru șantierele I.C.M.M.R din orașul Reșița. — Se asigură cantina — trei mese pe zi. — De asemenea, se asigură cazare tn dormitoarele întreprinderii în mod gratuit. Televiziune JOI 23 FEBRUARIE 18.00 Pentru cei mici. In loc de cinema : filmul Cine-l de vină ? 18.20 studioul pionierilor. 18.50 Publicitate. 18.58 Ora exactă. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 Buletinul meteorologic. 19.23 Mult e dulce și frumoasă. Emisiune de limbă română contemporană. Prezintă conf. dr. Florica Dimitrescu. 19 35 Călătorii geografice. Călătoria căpitanului Cook Jr. 20.00 Enigmele peșterilor. Continuatorii lui Emil Racoviță In dezvoltarea biospeologiei românești. 20.20 Studioul muzical. Emisiune de Grigore Constantinescu. 21.00 Film artistic : Femeia necunoscută. O producție a studiourilor din R.A.U. 23.05 Telejurnalul de noapte. 23.15 închiderea emisiunii.