Inainte, februarie 1967 (Anul 24, nr. 6819-6842)

1967-02-23 / nr. 6838

Pagina 2 • IN A­INTE UNIVERSITATEA CRAIOVA după turneul din R. D. Germană Mulți cititori ai ziarului nostru s-au interesat în legătură cu comporta­rea echipei de fotbal Universitatea Craiova în turneul din R. D. Germană și pregătirile acestei echipe în vederea returului campionatului categoriei A. în acest scop i-am invitat la o masă rotundă pe antrenorii Robert Cos­­moc și Gheorghe Nuțescu, precum și pe jucătorii Deliu și Oblemenco, pen­tru a ne răspunde la unele întrebări. — Ce ne puteți spune despre turneul efectuat in RD. Germană ? R. COSMOC : — După cum se cunoaște, am e­­fectuat în prima jumătate a lunii februarie un tur­neu de trei jocuri în R. D. G. Adversarii întîl­­niți au fost Dinamo Dres­­da și Dinamo Berlin. Am terminat de două ori la egalitate (0—0) și (1—1) și am pierdut la limită (2 —1) în fața celei de-a doua formații. Apreciez ca foarte util turneul res­pectiv, dacă avem în vedere stadiul avansat de pregătire și valoarea ad­versarilor întîlniți, pre­cum și starea grea a te­renurilor în acea perioa­dă în țara noastră. Deși am susținut trei partide într-un interval de șase zile, am avut satisfacția de a constata că în locul unei acumulări de obo­seală, echipa s-a prezen­tat mai bine de la joc la joc, dovedind o bună pre­gătire fizică. — Despre adversarii întîlniți. — Ambele echipe po­sedă o bună pregătire fi­zică, joacă atletic, folo­sind deseori pasele lungi în construirea acțiunilor. Echipa Dinamo Berlin practică un joc mai teh­nic, ceea ce a determi­nat ca întîlnirile susți­nute cu această formație, și în special ultima, să fie mai valoroase. Con­ducătorii clubului Dina­mo Berlin și-au exprimat dorința de a face anual întîlniri reciproce, care să devină tradiționale. — Ce comportare au avut jucătorii craioveni ? GH. NUȚESCU: — tn general, jucătorii noștri au avut o comportare bună. O remarcă specia­lă pentru Oblemenco și Marin Marcel care s-au detașat dintre jucătorii întrebuințați în jocurile respective. Sub valoarea lor au evoluat Cîrciumă­­rescu și Sfîrlogea. Pri­mul nu a avut suficiente jocuri „în picioare“, în­­trucît în turneul din A­­frica a jucat foarte puțin, iar secundul a jucat reți­nut. R. COSMOC. — Deși din formație au lipsit Ni­­tă — în lotul U. E. F. A., Sfîrlogea (accidentat, en­torsă în primul joc), A. Popescu, accidentat în jocul de verificare cu Ra­pid la București, jucăto­rii întrebuințați s-au stră­duit să suplinească lipsa titularilor. Cu toate aces­tea atacul nu a fost în­deajuns de omogen, i-a lipsit eficacitatea. Iată și formația utilizată în ul­timul joc : Vasilescu, Mi­­hăilescu, Mincă, M. Mar­cel, Deliu, Strîmbeanu, Ivan, Cîrciumărescu, De­­selnicu, Oblemenco, Stă­­nescu, C. DELIU, căpitanul e­­chipei craiovene . — Un turneu foarte util. Am jucat pe stadioane cu te­renuri bune, fără zăpadă și gheață. Adversarii în­­tîlniți au fost valoroși, dîndu-ne posibilitatea să ne verificăm stadiul de pregătire înaintea returu­lui. Jucătorii întîlniți au un specific deosebit. Joa­că cu mingi lungi, sînt înalți, folosesc deseori jocul cu capul. Ca apără­tori ne-a prins bine astfel de concepție, soli­­o citîndu-ne mai mult în rezolvarea situațiilor de joc. — Ce părere aveți des­pre returul campionatu­lui ? R. COSMOC: — în­cepem returul cu o pre­gătire fizică bună, mai bună decît la începutul campionatului. S-a lu­crat mai puțin asupra factorului tehnic, datori­tă stării grele a terenuri­lor. Returul este foarte dificil. In periferia cla­samentului se găsesc e­­chipe ca Steagul roșu și Universitatea Cluj care caută să-și recucerească vechile locuri, ca de alt­fel și formațiile Dinamo București, Rapid și Stea­ua. GH. NIȚESCU : — Sunt bucuros că jucătorii Min­că și Papuc­i, care în prima parte a campiona­tului au contribuit din plin la rezultatele bune obținute de echipa noas­tră, sînt refăcuți și vor putea să-și aducă din nou aceeași contribuție la efortul general al e­­chipei pentru menținerea prestigiului cîștigat. — Intrucit ne mai despart doar câteva zile de primul joc al returului, ce ne puteți spune des­pre partida cu Dinamo București ? R. COSMOC : — Este un joc greu, foarte im­portant, dacă avem în ve­dere și faptul că Dinamo București este singura formație pe care, jucăto­rii pe care îi pregătesc nu au învins-o pînă în prezent. Echipa noastră privește cu toată serio­zitatea această întîlnire. Să sperăm că pregătirile făcute ne vor ajuta să trecem cu bine și această încercare. GH. NIȚESCU : — Tre­­buie să cîștigăm acest meci, pentru a menține locul fruntaș cel puțin pînă la jumătatea cam­pionatului. De acest lu­cru sîntem favorizați și de programul echipei noastre (patru jocuri pe teren propriu din prime­le șase partide. Acest lu­cru este dorit și de jucă­torii noștri. Mai departe să vedem... C. DELIU . — Partida cu Dinamo are pentru noi o dublă însemnătate. Mai întîi, cele două punc­te puse în joc și apoi o­­bligația, aș putea spune datoria, de a ieși de pe teren în această întîlni­re cu „fruntea sus". Per­sonal mă voi strădui să cîștig duelul cu Pîrcălab, bineînțeles, ajutat fiind și de ceilalți coechipieri. In rîndul colegilor de e­­chipă domnește ca întot­deauna optimismul și do­rința puternică de a cîș­­tiga această partidă în urma unui joc frumos,­­ pentru ca prima întîlnire oficială a anului să co­incidă cu o nouă victorie. Profit de această masă rotundă organizată de ziarul „înainte“ pentru a preciza că referirile fă­cute la televiziune pri­vind comportarea neco­respunzătoare a cîtorva spectatori, privește doar unele întîlniri din prima parte a campionatului. Intrucit prin măsurile luate de organele locale și de presă, comportarea spectatorilor noștri a fost apreciată de toți. OBLEMENCO : — Pe umerii noștri, a atacan­ților, apasă aceeași răs­pundere ca și pentru cei­lalți coechipieri. Dacă a­­părătorii au sarcina să nu permită adversarului să înscrie, noi, atacanții, tre­buie să căutăm breșele, culoarele cele mai bune pentru a înscrie. Sper să reușim. Doresc să fiu a­­jutat de colegi pentru a primi pase utile și a le finaliza. Numai astfel consider că în acest re­tur voi reuși să marchez cît mai multe goluri să atrag atenția selecțio­și­nerilor. At. PAVELIU Programarea fabricației - obiect de studiu permanent (Urmare din pag. 1) s-au făcut experimentări și cro­­nometrarea timpilor pentru determinarea posibilităților de depășire a capacității din pro­iect. Am ajuns astfel la con­cluzia că sectorul așchietor trebuie pornit cu o jumătate de oră înaintea restului utilajelor fabricii de PAL, pentru asigu­rarea stocului necesar de așchii. — In cele ce ne-ați expus pînă acum nu v-ați referit de loc la activitatea auxiliară, care contribuie și, adesea chiar in­fluențează serios, într-un sens sau altul, rezultatele funcțio­nării mașinilor.­­ Și acest compartiment, respectiv al transporturilor in­terne, a fost studiat pentru că aci munca nu este automati­zată. Muncitorii care trans­portă materia primă aparțineau de maistrul sectorului așchie­tor, acesta pierzîndu-și foarte mult timp cu dirijarea lor. Oa­menii au fost trecuți în subor­­dinea șefului de depozit, mais­trul putînd acum să se ocupe strict de ritmul funcționării mașinilor, de asigurarea piese­lor de schimb, ascuțirea cuțite­lor din vreme, amestecul mate­riei prime, calitatea etc. Mașinile sunt acum bine ali­mentate pe structura materiei prime din consumul specific care, practic, a hotărît soarta realizării planului. Reorganiza­rea muncii în sectorul auxiliar al transporturilor interne, intro­dus de la 1 februarie a.c., a în­semnat începerea depășirii con­stante a planului.­­ Nu considerați că aplicarea metodei grafului sau a dru­mului critic, cum mai este de­numită, ar putea duce la în­registrarea unor rezultate su­perioare chiar acestora din urmă ? — Metoda grafului o avem în studiu împreună cu Institutul de cercetări forestiere. Aplicarea ei va aduce, în orice caz, plu­suri de producție. împreună cu maistrul șef de tură, Gh. Tănase, am parcurs fluxul tehnologic începînd de la mașinile de așchiat. De pe un rastel un muncitor lua cuțite gata ascuțite și le monta la o mașină, în locul celor știrbite. „Se schimbă cuțitele conform programării — ne explică mais­trul. Altă mașină stătea ; tov. Tănase nu mai poate spune că așa e programată și încearcă s-o pornească, dar butoanele nu acționează. Un muncitor îi face semn spre stația de co­mandă care nu răspunde la so­licitări. In fața unui panou cu linii, becuri luminoase și multe bu­toane, muncitorul cu înaltă ca­lificare Romeo Bujenescu, care deservește acest creier central de comandă al fabricii de PAL ne spune : „Umiditatea așchiilor este mai mare decît normală, ceea ce face ca între schimburi să se piardă încă un timp pentru formarea stocului de așchii ne­cesar curgerii continue a fluxu­lui tehnologic. Altfel, covorul de așchii poate fi mai greu sau mai ușor. Ar mai trebui, cred eu, o mașină de așchiat". Cu această idee este de acord și maistrul Gh. Tănase. Practica demonstrează că și la C.I.L. Tg. Jiu perfecționările aduse programării fabricației, sporesc producția peste preve­derile proiectanților, dar anali­za, studiul permanent al mersu­lui procesului tehnologic, duce la depistarea a noi posibilități care cer la rîndu-le reglări co­respunzătoare în alte compar­timente conexe. Conducerea procesului de producție este o activitate vie ce solicită obser­vații continue și mereu noi măsuri de perfecționare. Vizită la noii născuți în maternitatea din Balș. __ Și Cum iți spuneam... avem probleme importante de discutat , să fim cu­ se poate de atenți! Desen de JEAN CIUCIU f ■ € [UNK] L­F. — OltenSa recrutează pentru școala de 6 luni muncitori necalifi­­cați pentru specialitățile: Mașiniști pentru utilaje de construcții. Mecanici de întreținere. Electricieni de întreținere. Mecanici auto-moto. Electricieni auto-moto. Strungari pentru mașini unelte. Electricieni centrale. Sudori. CONDIȚII: să aibă 17—18 ani împliniți sau cu sta­giul militar satisfăcut pînă la 30 ani. SĂ PREZINTE : — Cerere — Copie de pe certificatul de naștere — legalizată. — Copie de pe certificatul de studii — legalizată. — Buletin de analiza sîngelui. — Adeverință de sănătate de la policlinica de care aparține. INFORMAȚII: Zilnic între orele 12—15 în str. Breștii nr. 2, Craiova d.R.S. Tîmburești, raionul Craiova, angajează — șef birou muncă și salarii — tehnician constructor — contabili principali Condiții de angajare: studii medii de spe­cialitate. Asigurări masă și cazare. Cronică electorală severineană formare din pag. 1­­tea furniza curent electric în­tregului sat sau racordarea lo­calității la sistemul energetic national, alți alegători au fă­cut propunerea ca pe marginea bordurilor, în fața caselor să se planteze viță de vie pe niște spalieri anume construiți. Desi­gur, s-au mai făcut și alte pro­puneri cu caracter social-cultu­ral. De la intîlnirea avută au tre­cut doar cîteva zile. La îndem­nul candidatului, cetățenii din circumscripție au și trecut la acțiune. Așa se face că ei au pregătit deja materialul nece­sar modernizării fîntînii și apoi au trecut la procurarea mate­rialului corespunzător pentru executarea punții peste apa Co­­șuștea. Alții, pe baza unei evi­dențe precise, au stabilit numă­rul de vițe de vie de care au nevoie pentru a o planta și au ales procedeul cel mai econo­micos de ridicare a ei pe spa­lieri. Pentru celelalte acțiuni pe care le-au prevăzut în viitor, candidatul și-a manifestat tot interesul, stabilind măsuri con­crete pentru realizarea lor. învățătoarea Vraja Istorisirii dăinuie încă peste copiii așezați in bănci și In ochii lor ard in flăcările Închipuirii imagini ale unor oșteni și voevozi de mult apuși. Vocea caldă și plină de emoție a învățătoa­rei Paula Rădulescu de la Școala generală din comuna Ghercești, raionul Craiova, învăluie clasa cu dragoste și pasiune și ultimele cuvinte au dulceața șoaptei... Cetățenii din circumscrip­ția electorală nr. 1 și-au ex­primat prețuirea lor pentru învățătoarea Paula Rădules­cu, propunând-o candidată a P.D.P. la alegerile de depu­tați pentru sfatul popular co­munal. De altfel, învățătoarea și-a împletit strâns munca și ac­tivitatea ei cu aceea a locui­torilor și, din 1945, de când a venit la Ghercești, a simțit școala și satul ca o mare fa­milie care a înconjurat-o cu dragoste și căldură și căreia ea Însăși i s-a dedicat cu ar­doare. Oamenii au ales-o ne­întrerupt incă din 1950 de­putată in sfatul popular. Evenimentele cruciale ale comunei au prins-o In iure­șul muncii pline de abnegație și i-au Înscris numele In ini­mile oamenilor. Au parcurs Împreună epopeea intrățirii ogoarelor și izbindirea ei i-a adus Medalia colectivizării. Rezultatele muncii sale neo­bosite pentru propășirea co­munei au fost răsplătite cu Medalia „A XX-a aniversare a Eliberării“ și Insigna de fruntaș ln munca de Înfrumu­sețare a satului. Pe scena că­minului cultural in echipa de teatru, ca bibliotecară mai mulți ani, regizând spectaco­lele date de elevii școlii, se­cretară a comitetului comu­nal de femei și propagandis­tă la cursurile de partid, in­vățătoarea Paula Rădulescu aduce în tumultuoasa viață a satului prospețime și elan. De aceea, în circumscripția electorală unde s-a discutat candidatura ei, oamenii au susținut cu bucurie și satis­facție propunerea. Alegăto­rul Vlad Gheorghe a vorbit despre frumoasele acțiuni la care și-a adus contribuția și învățătoarea Paula Rădules­cu : construirea școlii, elec­trificarea și înfrumusețarea comunei, amenajarea drumu­rilor și multe altele. Cristea Dumitru a arătat că de la cei cărora le-a dat aripi în via­ță, de la Ivan Ion, muncitor la „Electroputere“, Iordache Elena, absolventă de liceu, Dinu Dumitru, felcer, Cirstea Nicolae, profesor la Caracal și de la mulți alții se îndreap­tă azi spre învățătoarea Pau­la Răduiescu gînduri de re­cunoștință adincă. Cetățea­nul Trașcă Constantin și-a exprimat convingerea că propunind candidați in sfa­tul popular pe cei mai activi cetățeni, așa cum este Paula Rădulescu, vor deveni cu­­rind realități proiectele săte­nilor de a termina căminul cultural, a cărui fundație e deja turnată. Se va construi la Ghercești o brutărie să­tească și vor prinde viață multe alte planuri de viitor. Oamenii au plecat spre casă. Peste sat amurgul își cobora lin draperii violete și la ferestre licăresai vin o­­chiuri de lumină. La sfatul popular învățătoarea Paula Rădulescu discută cu oame­nii adunați aici despre co­muna lor și despre perspecti­vele ei. Se schimbă păreri, se înfiripă năzuințe. La ceasuri târzii, sub stele, oamenii se gindesc la viitor. M. NICOLA, coresp. Biletele pentru meciul de fotbal Uni­versitatea Craiova-Dinamo București se vor distribui numai prin colectivele sporti­ve din întreprinderi și instituții, pe bază de adrese, ce se vor depune la sediul I.G.D. Craiova. Distribuirea se va face începînd cu data de vineri 24 februarie 1967, orele 11. ATELIERUL DE REPARAT UTILAJ, str. Unirii nr. 140 Craiova, angajează — mecanici frigotehniști — tehnician I, îndeplinind condițiile H.C.M. I053/59 anexa 4. ENTRU FEMEI 7 FEBRUARIE k -Ü HARTI­E I^URCUHMx, "wtzbxt/StHk­apwvizumxxtc Zc <X4“ticoU, IW"&ClUM. /H iSSXICURI DIN BELON, LIGIA, M^ABELA -POȘETE DIN PVC ÎN EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA A APĂRUT I DUILIU ZAMFIRESCU i SCRISORI INEDITE de Al. Săndulescu Lu­crarea, înmănunchind a­­proape două sute de scrisori inedite adresate de către Duiliu Zamfirescu unor prieteni de ti­nerețe ca Duiliu Ioanin, Tran­dafir Djuvara, Elena Miller- Verghy, unor poeți ca Al. Mar­cedonski, unor critici de presti­giu ca Titu Maiorescu și Mihail Dragomirescu, unor oameni de cultură ca I. Bianu, C. Rădules­­cu-Motru, Sextil Pușcariu, I. A. Rădulescu-Pogoneanu, sau unor rude, ca fratele său Constantin Zamfirescu, va aduce un spor în cunoașterea biografiei mora­le a scriitorului, precum și a opiniilor sale estetice. Ediția de față cuprinde un bogat capitol privind tinerețea lui Duiliu Zamfirescu, pînă la plecarea sa în străinătate și pre­zintă o mai mare varietate a destinatarilor. Teatru Teatrul Național, orele 20 : PLATONOV. Ci­nema „Patria“ (telefon 3850), filmul: EL GRECO, orele 11 ; 15,30 ; 18; 20.30. „Central” (telefon 4029), filmul : CARTEA DE LA SAN MICHELE, orele 11; 15,30; 18;00 și 20,30. „30 Decmbrie” (telefon 5080), filmul : CEI 7 DIN TEBA, orele 11 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21. „23 August” (telefon 4448), fil­mele: FANTOMAS ȘI FAN­­TOMAS SE DEZLĂNȚUIE orele 10,30 ; 13,30 ; 19. „Ti­ neretului“ (telefon 2228), fil­mul : RÎDEM CU STAN ȘI BRAN, orele 10 ; 15,30; 17,30; 19.30. „8 Mai” telefon 4285, fil­mul : ANI CLOCOTITORI, orele 16 , 18 ; 20. Muzeul „Procesul luptătorilor ceferiști și petroliști iunie-iulie 1934” din Craiova, strada Seve­­rinului nr. 7, este deschis între orele 9—13 și 17—20. Muzeul de artă este deschis între orele 10—13 și 17—20. Muzeul regional al Olteniei este deschis între orele 9—13 și 17—20. Biblioteci Biblioteca regională Oltenia este deschisă intre orele 8—20.30. Radio VINERI 24 FEBRUARIE programat, n 7.00 „Munților cu brazi înalți“ — emisiune de folclor. 7.30 Ra­diojurnal. Sport. Buletin meteo­­rutier. 7.45 Valsuri din operete. 7.55 „La braț cu tine” — muzică ușoară. 8.10 Recomandări din program. 8.15 Dansuri de es­tradă. 8.30 Itinerar folcloric mu­zical București-Sibiu-Baia Ma­re. 9.00 Buletin de știri. 9.03 Cîn­­tă orchestra simfonică a Filar­monicii de stat „Oltenia“ din Craiova, dirijată de Theodor Costin. 9.40 „De la Valencia la... Liliana“ — muzică ușoară. 10.05 Teatru radiofonic. Egmont de Goethe. 11.45 Muzică ușoară cu Puica Igiroșeanu și Leny Es­­cudero. 12.00 Ansambluri artis­tice școlare. 12.10 Ritmurile cin­cinalului. 12.30 Selecțiuni din „Estrada duminicală”. Autograf muzical : Luminița Cosmin. 12.45 Muzică populară cu Cristi­na Speriosu și Iulica Ungurea­­nu. 13.00 Buletin de Știri. 13.05 Recomandări din program. 13.08 Două melodii interpretate la a­­cordeon. 13.15 Program de mu­zică populară. 13.30 Piese pen­tru vioară de Sarasate. 13.45 Cîn­­tece interpretate de Sonia Cru­­ceru și Barbu Constantinescu. 14.00 Concert de print. 15.00 Ra­diojurnal. Sport. Buletin meteo­­ritier. 15.10 Muzică ușoară de Constantin Bîrsan și Marius Mi­hail. 15.30 Ineluș-învîrtecuș (e­­misiune pentru cei mici). „Meș­terii de jucării“ : A treia jucă­rie din concurs : Piticul. 15.45 Cintă­lie Bulgaru. 16.00 Recital vocal : Lela Cincu. 16.15 Sfatul medicului . Funcția glandei ti­roide și sănătatea femeii. 16.20 Orchestra de muzică populară a Casei de cultură din Babadag. 16.30 „La anii mei” — muzică ușoară. 17.00 Radiojurnal. Sport. Buletin meteorologic. 17.10 Pro­gram interpretat de mezzoso­­prana Irina Atanasiu și flautis­tul Vasile Jianu. 17.30 Muzică populară cu Viorica Groza. 17.40 Coordonate culturale. 17.55 Mu­zică. 18.00 Dansuri din Galantha de Zoltán Kodály. 18.15 Anun­țuri, reclame și muzică. 18.35 „Să-mi dați cobzar“ — vechi melodii populare. 19.00 Buletin de știri. 19.05 Variațiuni și fugă In sol minor pe o temă de coral anonimă pentru orgă de Achim Stoia. 19.20 Jocuri populare. 18.30 Noapte bună, copii : „Le­genda lacului Wielochowo”. 19.40 „Pe strune de chitară“ — muzică ușoară. 19.50 Retransmi­­siune de la Opera Română de stat din Cluj : „Trubadurul“ de Verdi. In pauză! Buletin de știri. Carnet plastic. 22.30 Mo­ment poetic. 22.35 „Sub balcon eu ți-am dntat o serenadă”. 33.00 Radiojurnal. Sport. 23.10 Discuri inedite. 0.05 Pe aripile melodiilor. 0.57—1.00 Buletin de știri. întreprinderea de construcții Și montaje metalurgice REȘIȚA angajează: • dulgheri , excavatoriști , sudori electrici și auto­­geni; • muncitori necalificați pentru șantierele I.C.M.M.R din orașul Reșița. — Se asigură cantina — trei mese pe zi. — De asemenea, se asigură cazare tn dormitoarele între­prinderii în mod gratuit. Televiziune JOI 23 FEBRUARIE 18.00 Pentru cei mici. In loc de cinema : filmul Cine-l de vi­nă ? 18.20 studioul pionierilor. 18.50 Publicitate. 18.58 Ora exac­tă. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 Buletinul meteorologic. 19.23 Mult e dulce și frumoasă. Emisiune de limbă română con­temporană. Prezintă conf. dr. Florica Dimitrescu. 19­ 35 Călă­torii geografice. Călătoria căpi­tanului Cook Jr­. 20.00 Enigmele peșterilor. Continuatorii lui E­­mil Racoviță In dezvoltarea biospeologiei românești. 20.20 Studioul muzical. Emisiune de Grigore Constantinescu. 21.00 Film artistic : Femeia necunos­cută. O producție a studiourilor din R.A.U. 23.05 Telejurnalul de noapte. 23.15 închiderea emisi­unii.

Next