Inainte, august 1967 (Anul 24, nr. 6973-6997)

1967-08-02 / nr. 6974

4 răspunderea La încheierea primului semestru al anului, bilan­țul­ sondorilor craioveni a cuprins, între altele, 2865 metri săpați peste plan, cu 5657 m­ insta­­lație activă Adîncimea medie la forajul de referință a atins circa 3­300 m Timpul neproductiv a reprezentat numai 7 la sută, față de 15,6 la sută în anul 1966 Competența analizei și perspectivei în forajul sondelor In acțiunea de organizare științifică a producției și a muncii, colectivul întreprin­derii de foraj­ Craiova a dat, în primul semestru al anului, un nou și valoros Materializată în cifre, examen, prea­­ctivitatea pentru organi­zarea științifică a producției și a muncii se evidențiază prin­­tr-o serie de elemnte valo­roase din punct de vedere tehnico-economic. Astfel, au fost studiate 30 de teme, care au asigurat o eficiență eco­nomică de 1.100.000 lei și creș­terea productivității muncii cu 4 la sută față de sarcina cuparea muncitorilor și cadre­lor tehnico-inginerești pentru un înalt ritm al muncii în să­parea rapidă și economică a sondelor se reflectă sugestiv în bilanțul de mai jos­­ de plan. Ca urmare a stabilirii unor programe judicioase de rubaj și cimentare, s-au obți­nut economii de circa 90 tone ciment, iar prin cercetarea deschisă a stratelor (utilizarea texterului) s-a realizat redu­cerea consumului de metal cu circa 300 tone. De asemenea, utilizarea extensivă a funda­țiilor prefabricate a asigurat micșorarea consumului de ci­ment de construcție cu 31 tone. îmbucurător este faptul că, în comparație cu anii trecuți, s-a acordat o atenție deosebită folosirii cît mai productive a timpului — această importantă rezervă internă. Drept urmare, timpul neproductiv a înregis­trat tendințe apreciabile de micșorare : de la 15,6 la sută în 1966, la 7 la sută în pre­zent. Volumul de foraj pe o instalație activă a atins 5 657 metri, iar adîncimea medie a sondelor de referință este de circa 3 300 metri. Trebuie arătat, totodată, că în perioada scursă de la înce­putul anului cadrele tehnice­­inginerești din întreprindere s-au preocupat pentru aplica­rea noilor procedee tehnologi­ce, îmbunătățirea tehnologiei forajului și a calității lucrări­lor de săpare, creșterea efi­cienței lucrărilor geologice. A sporit apreciabil colaborarea acestora cu unitățile de cer­cetare și proiectare din ca­drul ramurii petrol (I.C.F.E. Címpina, I.P.F.E. Ploiești, I.P.C.U.P. București etc), a fost studiat, experimentat extins forajul cu jet la son­și­dele al căror echipament de circulație se pretează scopu­lui, ținînd cont și de forma­țiile geologice a căror traver­sare permite folosirea jetului cu efecte pozitive. Mecaniza­rea lucrărilor cu volum mare de muncă manuală a atins parametri noi, permițîndu-se obținerea, la fiecare sondă, a unei economii de circa 10 000 lei. In vederea îmbunătățirii tehnologiei forajelor sondelor de mare adîncime, s-a urmărit Ing. GH. FLOREA, Întreprinderea de foraj Craiova. (Continuare în pag. a III-a) Activitate* Viteza Metrajul (m­intal + lună) Timpul Timpul neproduc­­e/marș produc­­tiv Prețul de de tir (%) Total Opriri or­ cost (°/o)­ganizatorice (±) _____________­________ Referință + 594 + 1 19,4 81,1 14,3 2,1 -369 000 Structural + 147 +20 35 92,1 3,9 1,5 +1 058 000 Explorare + 642 +89 31,3 88,3 5,3 4,4 -3 748 000 Exploatare +1 482 +29 49,3 87,1 5,8 2,6 -256 000 TOTAL! +2865 +45 36,1 87 7,0 3,1 -3 315 000 Un nou bilet de banca de 25 lei Banca Națională a Republicii Socialiste România va pune în cir­culație, începînd de la data de 7 august 1967, un nou bilet de bancă de 25 lei imprimat cu de­numirea statului „Republica So­cialistă România“, în conformitate cu prevederile Hotărîrii Consiliului de Miniștri, actualul bilet de bancă de 25 lei, care este imprimat cu vechea de­numire a statului „Republica Populară Română“, va continua să aibă deplină putere circulato­rie, paralel cu noul bilet de ban­că de 25 lei. Noul bilet de bancă de 25 de lei este imprimat pe hîrtie albă, a­­vînd filigran în zig-zag pe întrea­ga suprafață a hîrtiei. Culoarea predominantă a biletului este oliv închis cu maro și are imprimat pe față portretul lui Tudor Vla­­dimirescu, denumirea băncii emi­tente „Banca Națională a Repu­blicii Socialiste România“, stema țării, valoarea biletului, numărul de serie, numărul de ordine, a­­nul emisiunii „1966“, iar pe verso denumirea statului „Republica Socialistă România“, o vedere din Combinatul siderurgic Hunedoara și valoarea biletului. fe. ililllillillllllllilllliuiliilllllillllllllllilllllllillilllilllllllillllll!! Illllllllllllilllllllllilllll liilllIIHUllIIlllliiiilIlilIIllIHilUliiiiilIilIlIiȘ^ ,'lllllllllllUlllllllllllllllllilllllUllllllllllllllllllllllllllIlillllllllillllllil^ RÖVINARI -3 întreprinderea mi­ nieră Rovinari. Mași­nă de halitat în ca­­­­riera CICANI. ?iiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiHHii!iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii!!niiiHiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniii]iiiiii!fl!iiiiiiiiiiiniiiiiiiiiii[iiiiiiiiiiiiiiiiiiniiin!ini!!iinniniiiiiiiiiiiiiiiî JbUo :a Ira o Porțile de Fier Pe șantierul noii magistrale de cale ferată La Porțile de Fier, în timp ce constructorii Sistemului hidroener­getic și de navigație fac să se con­tureze tot mai impresionante silu­etele centralei, ecluzei și porturilor din amonte și aval - colectivele întreprinderii de construcții „Por­țile de Fier“ au terminat montarea liniei de cale ferată pe distanța de 5 km. Concomitent, pe alți 2 km se află în finisaj noua platformă, urmînd ca în cursul acestui trimes­tru să fie terminată montarea li­niei ferate pînă în dreptul axului barajului deversor. Potrivit angaja­mentului inițial, constructorii de la I.C.P.F. vor da în folosință magis­trala de cale ferată din zona lacu­lui de acumulare cu șase luni mai devreme. $ ieri, „zi plină“ la Uzina „7 Noiem­brie" . — Remorca basculantă de 4 tone nr. 1000 pentru export. — „Îmbarc. V* pentru a 16-a confruntar inter­națională. In cursul zilei de ieri, în Uzina „7 Noiembrie“ au avut loc două evenimente deosebite, în primul rînd a externi ce a fost livrată beneficiarilor de-a 1000-a remorcă basculantă de patru tone. Tot ieri, de la uzina craioveană au fost ex­pediate cu destinația Republica So­cialistă Cehoslovacă cîteva loturi de mașini agricole ce vor lua parte la Expoziția internațională organizată la Nitra. De menționat că aceasta este cea de-a 16-a confruntare in­ternațională la care participă pro­duse ale uzinei craiovene construc­toare de mașini și unelte agricole. Mîine la Craiova . Campionatul re­publican de călărie în zilele de 3-7 august a.c., Fe­derația româna de călărie organi­zează la­­ Craiova pe baza hipică din Parcul Poporului, campionatul re­publican de călărie - etapa a II-a (obstacole și dresaj). Vor participa călăreți din cluburile sportive bucu­­reștene Steaua, Dinamo, Știința precum și de la C.S.M. Sibiu, Pe­trolul Ploiești, C.S. orășenesc Iași. Vor concura de asemenea și sportivi de la asociațiile sportive Progresul - Craiova, Mondial - Lugoj, Re­colta - Cislău, Recolta - Mangalia, Armata - Cluj și Sănătatea - Ti­mișoara. întrecerile încep în fiecare zi la orele 15,30. Q „Doina Olteniei" în premieră După săptămîni de intense pre­gătiri, ieri seară, orchestra de mu­zică populara „Doina Olteniei“ a prezentat pe scena Teatrului de vară „23 August“ din Craiova, sub bagheta dirijorului și violonistului Constantin Busuioc, premiera nou­lui său concert, în continuare, începînd de azi, cu concursul artistelor emerite Ma­ria Lătărețu și Dorina Drăghici și al cunoscutei interprete Tita Băr­­bulescu, concertul orchestrei de mu­zică populara a Filarmonicii de stat „Oltenia“ din Craiova va fi pre­zentat de-a lungul unui turneu de 35 de zile în Oltenia și în alte regiuni. I Ce întreprindeți ] pentru educația­­ membrilor de partid ? I • ■ ‘fii în ultimul an și jumătate, orga­nizațiile de partid din regiun­ea Oltenia au primit în rîndurile lor aproape 16 000 de oameni ai muncii. Ce se întreprinide pentru educația lor, ce fortune, ce metode se folosesc? (Citiți ancheta redacției fn pagina ai III*a) % M ~ iiiiiiiiiiiiiiiiTninHiiiniiiiniiiiiiiiiiiiiiniini'iiiiiiiiiiiiHiiimimm'HniiimiiiiiiiniiiiiimliinmiiimiiininiiiiFiiininiiimiiiiiiiiifillllllllilllllllllniiiinnm'nniimmn'jmMmmmmmimmiiii'Mii, MARGINALII LA F­A­ZA RE­GIONALĂ Ap DE-AL VII­I - LEA CONCU­R­S AL AMATORI Etapa de la Tg.­Jiu, un „super-spectacol“ folcloric Rog cititorul să consyldere aprecierea din titlul aces­tor rînduri nu ca o figură de stil, ci în­deprinia și reala ei accepție. Căci, în­­tr-adevăr, ultima­­ etapă a fazei regionale, în­ cadrul căreia s-au întrecut forma­ții din raioanele Gorj și Gilort, s-a detașat net de fazele anterioare, distin­­gîndu-se printr-o concepție unitară asupra lu­ — privită,, la participă­ambele raioane, nu ca o înșiruire de „probe“, ci ca o etalare de forțe, în cadrul unor spectacole unitare, specta­cole urmărind, regizoral, să redea­­ autenticul prin in­termediul unei elevate măiestrii artistice, demon­strată cu mijloace moder­ne. A rez­ultat o repre­zentație cum n-am mai vă­zut de mult pe scena ama­toare, un „spectacol-gi­­gant“ (în buna accepție a cuvîntului), care a durat o zi și jumătate, însumînd aproape 70 de „numere" și aducînd la rampă peste o mie de artiști amatori, a­­plaudați frenetic de o sa­lă arhiplină. S-au dat, din partea am­belor raioane, replici „du­re“, vrednice de o competi­ție republicană ajunsă a­­proape de faza ei finală. „Dialogînd de la distanță“ cu valorosul taraf din Vînju-Mare, orchestra populară din Tg.­Jiu (fi­gură, subtilă, masivă) și formația similară din Căr­­bunești (suplă, strălucitoa­re, directă), s-au străduit (și au izbutit !) să demons­­ TROFIL MORETA (Continuare în pag. a tî-a). Carnet de campanie In raionul Craiova Recoltatul e pe terminate. Dar pentru alături se așteaptă toamna? In actuala campanie, mai mult decit oricînd în anii pre­cedenți, organele de partid, de stat și agricole din raionul Craiova și-au deplasat centrul de greutate al activității lor, jos la unități, pe tarlale, în mijlocul oamenilor, acolo unde se hotărăște soarta recoltei. Ca urmare, activiștii de partid și de stat cu munci de răs­pundere, specialiștii de la con­siliul agricol raional și uni­unea cooperatistă raională au exercitat un control operativ și eficient, luînd pe loc mă­surile care se impuneau. S-a reușit astfel, ca aproape în toate unitățile din raion, să se asigure o mai bună folosire a bazei tehnico-materiale a ce­lor 4 stațiuni de mașini și tractoare și a celor 57 de coo­perative agricole. Rezultatele unei asemenea munci concrete, a luării măsu­rilor organizatorice și tehnice celor mai potrivite, sînt cît se poate de concludente. Spre deosebire de anii precedenți, cînd, în ciuda condițiilor eco­­nomico-naturale bune de care dispune, raionul Craiova era rămas mult în urmă altor ra­ioane cu lucrările de sezon, în prezent a reușit să reali­zeze planul la recoltatul griu­lui — cultură căreia i s-a re­partizat apreciabila suprafață de 35309 ha — în procent de 97,2 la sută. De asemenea la data de 31 iulie a.c. treieratul fusese realizat în proporție de 84,5 la sută la orz, 76,2 la sută la grîu, 98 la sută ma­zăre. Așadar, raionul Craiova s-a situat în acest an în rîn­­dul raioanelor fruntașe pe regiune la strînsul recoltei. Evident, succesele obținute la recoltat și treierat reflec­tă marile rezerve care există în raion, pentru ca toate lu­crările să fie executate la timp și la un înalt nivel ca­litativ. Ne aflăm în perioada cînd o recoltă se strînge și alta se pregătește. Nu pentru nimeni un secret, este că arătura de vară constituie lu­crarea de bază pentru recolta viitoare. Nenumărate exemple din însăși raionul Craiova, sînt de natură să dovedească covârșitoarea importanță a a­­răturilor de vară pentru soar­ta recoltei viitoare. In orice parte a raionului vei merge în aceste zile, constați că, a­­colo unde porumbul și cele­lalte prășitoare au fost culti­vate în terenuri arate din vară, plantele sunt viguros dezvoltate, promițînd produc­ții mari. Dimpotrivă, pe te­renurile nearate din vară, cu toate precipitațiile căzute în acest an și îngrășămintele ad­ministrate plantele sunt fi­rave și prin urmare vor da producții mici, învățămintele ce se desprind din aceste concluzii ar fi tre­buit să determine generaliza­a­rea experienței de conducere lucrărilor la strînsul recol­tei în vederea folosirii întregii capacități de producție a trac­toarelor și a celorlalte mijloa­ce, la executarea arăturilor de vară. Sînt, ce-i drept, unități în care paralel cu strînsul re­ A. FRIGIOIU (Continuare în pag. a IlI-a) Dosarul nr. 4539 din 1967, arhiva Tribunalului regio­nal Oltenia. Un dosar judiciar ca atîtea altele, consem­­nînd, în filele sale, fapte din ceea ce o anchetă anteri­oară dedicată — aceleiași teme — denumea, în coloa­nele ziarului nostru, „subteranele“ vieții sociale, zonele de refugiu ale unor apucături pe care cursul vieții noastre le-a exclus de mult. Faptele pe care le prezen­tăm în rîndurile de mai jos depășesc, după părerea noastră, prin semnificațiile pe care le conțin, cadrul strict al procedurii penale, pledînd pentru existența unei „a două instanțe“, tangente celei judiciare. Recent au fost judecați și condamnați — pentru furt din avutul obștei! — un grup de electricieni de la șantierul I­.C.I.-C.E.T. Ișalnița. Conclu­ziile de învinuire ale anche­tatorului penal Gheorghe Farcu, îl desemnează pe șeful de echipă Dumitru Sandu drept pricipalul culpabil, inițiatorul acestei fapte infamante. Cităm din anchetă: „In ziua de 4 noiembrie 1966, învinuitul Du­mitru Sandu s-a înțeles cu ceilalți membri din echipa al cărei șef era să vină pe șantier după orele de pro­gram pentru ca, împreună, să fure de pe șantierul energo­­montaj o cantitate de cablu. In seara zilei de 4 noiembrie 1966, în jurul orelor 22, la magazia șantierului au venit învinuiții Dumitru Frumosu, Ștefan Constantin, Ion Ior­dan, Marin Calciu, Iana Sa­­vu și, împreună cu învinui­ta Dumitru Sandu, s-au de­plasat pe șantierul întreprin­derii de construcții, unde se afla depozitat, pe 17 bucăți de tamburi, cablul de forță, învinuiții au luat doi tam­buri cu 1463 metri de cablu, pe care i-au transportat pînă în apropierea magaziei lor de materiale, ascunzîndu-i in­tr-un șanț. A doua zi, 5 no­iembrie 1966, l-au transpor­tat la o distanță de aproxi­mativ 2 km, tăindu-i și făcîn­­du-i mai mulți colaci. O par­te din cablu a fost introdusă în anumite lucrări de șanti­er, iar altă parte a fost de­pozitată în magazia unde e­­chipa își ținea unele mate­riale... încă din ziua de 5 no­iembrie 1966, șantierul ener­­go-montaj a observat dispa­riția cablului și a sesizat or­ganele de miliție. In seara zilei de 25 noiembrie, cînd organele respective ajunsese­ră la concluzia că autorii fur­tului sunt cei din echipa lui Sandu Dumitru, învinuitul a chemat pe Dumitru Frumo­și, Ștefan Constantin, Ion Iordan, Marin Calciu, care participaseră la furtul cablu­lui, cît și pe învinuiții Marin Stuparu, Dumitru Pigulea, Marin Trușcă, cerîndu-le să treacă la desfacerea cablului de la instalațiile de pe șan­tier, iar apoi să-l ridice și pe cel de la magazie, pentru a-l îndepărta de pe șantier“, întrerupem aici firul ac­țiunii (partea care interesea­ză s-a spus) invitîndu-i pe cititorii noștri pentru a ope­ra, împreună, cîteva disocieri necesare, privitoare la gradul de culpabilitate al celor im­plicați în faptele de mai sus. In mod firesc, în astfel de prilejuri se impune o relație imediată cu cele ce se chea­mă „elementul intențional“, de conștiență. Vom observa, de la început — făcînd a­­ceastă relație — că participa­rea la furt a celor de mai sus e diferită. In funcție de aceasta, se pot stabili trei ca­tegorii de vinovați­­­i. Gradul cel mai mare de culpabilitate revine șefului de echipă Dumitru Sandu, ini­țiatorul furtului din avutul obștesc. Modul său de a ac­ționa include atît elementul intențional, de perfectă con­știentă (ideea de furt), cît și aspectul organizatoric (atra­gerea colegilor de serviciu și stabilirea unui plan precis de acțiune). NI. Deși, inițial, nu au in­tenționat acest furt, totuși, prin sprijinul acordat lui Du­mitru Sandu și, deci, prin participarea lor conștientă la o astfel de faptă, Dumitru Frumosu, Iordan Ion și Iana Savu au devenit integral vi­novați. Convingerea este întă­rită și de participarea lor la îndepărtarea cablului de pe șantier, atunci cînd frauda a fost descoperită. Un caz particular, prin a­­parente circumstanțe atenu­ante, îl constituie ceilalți doi învinuiți : Ștefan Constantin și Marin Calciu, absolviți ju­ridic de pedeapsă. Ei au ar­gumentat că în momentul respectiv lucrau în tura de noapte și au participat la furt fiind chemați de șeful de echipă, deci fără să știe, chipurile,­ ce fac. Sandu ar fi ținut în Dumitru taină scopul întîlnirii lor nocturne. Dar oare, ora tîrzie, întrea­ga „aliură organizatorică" îm­brăcată în mister, nu cons­tituiau suficiente dovezi ale unei acțiuni nedemne ? Chiar acceptînd posibilitatea credu­lității, se ivește un element cu implicații nu mai puțin grave : părăsirea locului de muncă în scopuri extrapro­­fesionale. Evident, cu aceas­ta se depășește sfera juridi­că. Dar rămîne o întrebare : organizația de tineret (majo­ritatea celor vinovați fiind tineri) n-a avut buna inspi­rație de a analiza și acest as­pect ? Rîndurile de față se vor mai mult decît o simplă recomandare. III. Marin Stuparu, Dumi­tru Pigulea și Marin Trușcă, membri ai aceleași echipe, nu au participat la acțiunea pro­­priu-zisă de furt. Totuși, prin ajutorul concret, premeditat, dat lui Dumitru Sandu pentru ascunderea cablului furat, a­­tunci cînd acesta urma să fie ROMULUS DIACONESCU (Continuare în pag. a II-a) DIMENSIUNILE CULPABILITĂȚII pledoarie pentru cea de-a doua sau instanță I ■Tristețea fațadelor* 1 1 După cum se știe, Craiova este nu numai un puternic centru industrial — universitar și artistic, ci și orașul Băniei, al mănăstirii Bucovăț și al pSui­i Romanescu, al casei lui Macedonski și Tradem. Titulescu și Elena Farago, al­­­­ Muzeului de arta 51 al Teatrului Național, al Filarmonicii „Oltenia“ și ve­ 8 I Bhr-Uncâ și CC,nâ'm Voitar ”C ° r”etii“> *' *»"« * ^ și meserii prin care a­u trecut Intre atîtea alte obiective cultural-turistice, Craiova dispune si de o Gră fi cinstit ment­e:„cC'aSta’ ch,ar ,daca­­nc­ â nu se poate compara cu cea din Cluj, | 1 r„Str%­­ Vî­i’­i u­ .Punct atracție nu numai pentru specialiști sau pentru tor^ Craiovii St­r ° r di aBro”om,e 5' horticultură, ci și pentru turiștii ș­ocui­ g interest Z ‘c­olcfa bogat spațiu verde, în general bine ingrijit, fi­e interesant prin varietatea soiurilor de plante și flori de care dispune.­­ Alei umbroase prelungesc răcoarea și liniștea cu care te întîmpină izvorul­­ Jianului - unul din cele mai cunoscute și solicitate din oraș - după numele­­ caruia i se mai spune încă ,,Grădina Jianului“. I . Intrare.­ în Grădina botanică se află pe strada Iancu Jianu, care a devenit i m ultimii doi ani o puternică arteră de circulație, fapt pentru care și edilii­l orașului 1­­ 01 acordat, pînă nu demult, atenția cuvenită. m Iată, însă, că și strada Iancu Jianu (asfaltată cu un an in urmă) a trebuit­­ sa fie desfundată pentru lucrări de canalizare. Surprinzător (mai ales pentru­­ Craiova !), acestea n-au durat atit de mult, cît aveau să dureze lucrările de " reamenajare a străzii și a trotuarului din fața intrării în Grădina botanică, a timp de citeva saptămini, în plin sezon estival și „an turistic internațional", și fațada grădinii noastre botanice a continuat să arate ca în fotografia alăturată , plăcile de beton și grămezile de pămînt baricadînd pur și simplu intrarea. Să­­ mai vorbim, în aceste condiții, de grija pentru estetica intrării într-un monu­­­­ment de arhitectură peisageră ? . La data redactării materialului nostru (amînat mereu, în speranța că a doua­­ zi totul se va fi rezolvat), doi săpători, aparținînd întreprinderii „2 Pitești“ ® (­­ î) aruncă, ce-i drept, cîte-o lopată azi, cîte-o lopată mîine­ ,nu s-ar pu­tea, totuși, înlocui acest dezinteres și această nepăsare față­­ de felul in care unul din parcurile cele mai solicitate ale orașului se prezintă­­ vizitatorilor săi ? Iar întreprinderile care efectuează lucrările de instalații și­­ canalizare n-ar putea să înțeleagă că lucrările lor nu se termină o dată cu­­­ montarea instalației propriu-zise, ci cu refinisarea străzilor și a trotuarelor­­ desfundate ? Și n-ar trebui să se acorde, în general, o mai mare atenție fațadelor si a intrărilor in diverse obiective cultural-turistice ? Tristețea fațadelor nu se mai­ strivește cu tinerețea orașului. VASILE HINCU 1

Next