Inainte, august 1967 (Anul 24, nr. 6973-6997)
1967-08-02 / nr. 6974
4 răspunderea La încheierea primului semestru al anului, bilanțul sondorilor craioveni a cuprins, între altele, 2865 metri săpați peste plan, cu 5657 m instalație activă Adîncimea medie la forajul de referință a atins circa 3300 m Timpul neproductiv a reprezentat numai 7 la sută, față de 15,6 la sută în anul 1966 Competența analizei și perspectivei în forajul sondelor In acțiunea de organizare științifică a producției și a muncii, colectivul întreprinderii de foraj Craiova a dat, în primul semestru al anului, un nou și valoros Materializată în cifre, examen, preactivitatea pentru organizarea științifică a producției și a muncii se evidențiază printr-o serie de elemnte valoroase din punct de vedere tehnico-economic. Astfel, au fost studiate 30 de teme, care au asigurat o eficiență economică de 1.100.000 lei și creșterea productivității muncii cu 4 la sută față de sarcina cuparea muncitorilor și cadrelor tehnico-inginerești pentru un înalt ritm al muncii în săparea rapidă și economică a sondelor se reflectă sugestiv în bilanțul de mai jos de plan. Ca urmare a stabilirii unor programe judicioase de rubaj și cimentare, s-au obținut economii de circa 90 tone ciment, iar prin cercetarea deschisă a stratelor (utilizarea texterului) s-a realizat reducerea consumului de metal cu circa 300 tone. De asemenea, utilizarea extensivă a fundațiilor prefabricate a asigurat micșorarea consumului de ciment de construcție cu 31 tone. îmbucurător este faptul că, în comparație cu anii trecuți, s-a acordat o atenție deosebită folosirii cît mai productive a timpului — această importantă rezervă internă. Drept urmare, timpul neproductiv a înregistrat tendințe apreciabile de micșorare : de la 15,6 la sută în 1966, la 7 la sută în prezent. Volumul de foraj pe o instalație activă a atins 5 657 metri, iar adîncimea medie a sondelor de referință este de circa 3 300 metri. Trebuie arătat, totodată, că în perioada scursă de la începutul anului cadrele tehniceinginerești din întreprindere s-au preocupat pentru aplicarea noilor procedee tehnologice, îmbunătățirea tehnologiei forajului și a calității lucrărilor de săpare, creșterea eficienței lucrărilor geologice. A sporit apreciabil colaborarea acestora cu unitățile de cercetare și proiectare din cadrul ramurii petrol (I.C.F.E. Címpina, I.P.F.E. Ploiești, I.P.C.U.P. București etc), a fost studiat, experimentat extins forajul cu jet la sonșidele al căror echipament de circulație se pretează scopului, ținînd cont și de formațiile geologice a căror traversare permite folosirea jetului cu efecte pozitive. Mecanizarea lucrărilor cu volum mare de muncă manuală a atins parametri noi, permițîndu-se obținerea, la fiecare sondă, a unei economii de circa 10 000 lei. In vederea îmbunătățirii tehnologiei forajelor sondelor de mare adîncime, s-a urmărit Ing. GH. FLOREA, Întreprinderea de foraj Craiova. (Continuare în pag. a III-a) Activitate* Viteza Metrajul (mintal + lună) Timpul Timpul neproduce/marș productiv Prețul de de tir (%) Total Opriri or cost (°/o)ganizatorice (±) _____________________ Referință + 594 + 1 19,4 81,1 14,3 2,1 -369 000 Structural + 147 +20 35 92,1 3,9 1,5 +1 058 000 Explorare + 642 +89 31,3 88,3 5,3 4,4 -3 748 000 Exploatare +1 482 +29 49,3 87,1 5,8 2,6 -256 000 TOTAL! +2865 +45 36,1 87 7,0 3,1 -3 315 000 Un nou bilet de banca de 25 lei Banca Națională a Republicii Socialiste România va pune în circulație, începînd de la data de 7 august 1967, un nou bilet de bancă de 25 lei imprimat cu denumirea statului „Republica Socialistă România“, în conformitate cu prevederile Hotărîrii Consiliului de Miniștri, actualul bilet de bancă de 25 lei, care este imprimat cu vechea denumire a statului „Republica Populară Română“, va continua să aibă deplină putere circulatorie, paralel cu noul bilet de bancă de 25 lei. Noul bilet de bancă de 25 de lei este imprimat pe hîrtie albă, avînd filigran în zig-zag pe întreaga suprafață a hîrtiei. Culoarea predominantă a biletului este oliv închis cu maro și are imprimat pe față portretul lui Tudor Vladimirescu, denumirea băncii emitente „Banca Națională a Republicii Socialiste România“, stema țării, valoarea biletului, numărul de serie, numărul de ordine, anul emisiunii „1966“, iar pe verso denumirea statului „Republica Socialistă România“, o vedere din Combinatul siderurgic Hunedoara și valoarea biletului. fe. ililllillillllllllilllliuiliilllllillllllllllilllllllillilllilllllllillllll!! Illllllllllllilllllllllilllll liilllIIHUllIIlllliiiilIlilIIllIHilUliiiiilIilIlIiȘ^ ,'lllllllllllUlllllllllllllllllilllllUllllllllllllllllllllllllllIlillllllllillllllil^ RÖVINARI -3 întreprinderea mi nieră Rovinari. Mașină de halitat în cariera CICANI. ?iiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiHHii!iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii!!niiiHiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniii]iiiiii!fl!iiiiiiiiiiiniiiiiiiiiii[iiiiiiiiiiiiiiiiiiniiin!ini!!iinniniiiiiiiiiiiiiiiî JbUo :a Ira o Porțile de Fier Pe șantierul noii magistrale de cale ferată La Porțile de Fier, în timp ce constructorii Sistemului hidroenergetic și de navigație fac să se contureze tot mai impresionante siluetele centralei, ecluzei și porturilor din amonte și aval - colectivele întreprinderii de construcții „Porțile de Fier“ au terminat montarea liniei de cale ferată pe distanța de 5 km. Concomitent, pe alți 2 km se află în finisaj noua platformă, urmînd ca în cursul acestui trimestru să fie terminată montarea liniei ferate pînă în dreptul axului barajului deversor. Potrivit angajamentului inițial, constructorii de la I.C.P.F. vor da în folosință magistrala de cale ferată din zona lacului de acumulare cu șase luni mai devreme. $ ieri, „zi plină“ la Uzina „7 Noiembrie" . — Remorca basculantă de 4 tone nr. 1000 pentru export. — „Îmbarc. V* pentru a 16-a confruntar internațională. In cursul zilei de ieri, în Uzina „7 Noiembrie“ au avut loc două evenimente deosebite, în primul rînd a externi ce a fost livrată beneficiarilor de-a 1000-a remorcă basculantă de patru tone. Tot ieri, de la uzina craioveană au fost expediate cu destinația Republica Socialistă Cehoslovacă cîteva loturi de mașini agricole ce vor lua parte la Expoziția internațională organizată la Nitra. De menționat că aceasta este cea de-a 16-a confruntare internațională la care participă produse ale uzinei craiovene constructoare de mașini și unelte agricole. Mîine la Craiova . Campionatul republican de călărie în zilele de 3-7 august a.c., Federația româna de călărie organizează la Craiova pe baza hipică din Parcul Poporului, campionatul republican de călărie - etapa a II-a (obstacole și dresaj). Vor participa călăreți din cluburile sportive bucureștene Steaua, Dinamo, Știința precum și de la C.S.M. Sibiu, Petrolul Ploiești, C.S. orășenesc Iași. Vor concura de asemenea și sportivi de la asociațiile sportive Progresul - Craiova, Mondial - Lugoj, Recolta - Cislău, Recolta - Mangalia, Armata - Cluj și Sănătatea - Timișoara. întrecerile încep în fiecare zi la orele 15,30. Q „Doina Olteniei" în premieră După săptămîni de intense pregătiri, ieri seară, orchestra de muzică populara „Doina Olteniei“ a prezentat pe scena Teatrului de vară „23 August“ din Craiova, sub bagheta dirijorului și violonistului Constantin Busuioc, premiera noului său concert, în continuare, începînd de azi, cu concursul artistelor emerite Maria Lătărețu și Dorina Drăghici și al cunoscutei interprete Tita Bărbulescu, concertul orchestrei de muzică populara a Filarmonicii de stat „Oltenia“ din Craiova va fi prezentat de-a lungul unui turneu de 35 de zile în Oltenia și în alte regiuni. I Ce întreprindeți ] pentru educația membrilor de partid ? I • ■ ‘fii în ultimul an și jumătate, organizațiile de partid din regiunea Oltenia au primit în rîndurile lor aproape 16 000 de oameni ai muncii. Ce se întreprinide pentru educația lor, ce fortune, ce metode se folosesc? (Citiți ancheta redacției fn pagina ai III*a) % M ~ iiiiiiiiiiiiiiiiTninHiiiniiiiniiiiiiiiiiiiiiniini'iiiiiiiiiiiiHiiimimm'HniiimiiiiiiiniiiiiimliinmiiimiiininiiiiFiiininiiimiiiiiiiiifillllllllilllllllllniiiinnm'nniimmn'jmMmmmmmimmiiii'Mii, MARGINALII LA FAZA REGIONALĂ Ap DE-AL VIII - LEA CONCURS AL AMATORI Etapa de la Tg.Jiu, un „super-spectacol“ folcloric Rog cititorul să consyldere aprecierea din titlul acestor rînduri nu ca o figură de stil, ci îndeprinia și reala ei accepție. Căci, într-adevăr, ultima etapă a fazei regionale, în cadrul căreia s-au întrecut formații din raioanele Gorj și Gilort, s-a detașat net de fazele anterioare, distingîndu-se printr-o concepție unitară asupra lu — privită,, la participăambele raioane, nu ca o înșiruire de „probe“, ci ca o etalare de forțe, în cadrul unor spectacole unitare, spectacole urmărind, regizoral, să redea autenticul prin intermediul unei elevate măiestrii artistice, demonstrată cu mijloace moderne. A rezultat o reprezentație cum n-am mai văzut de mult pe scena amatoare, un „spectacol-gigant“ (în buna accepție a cuvîntului), care a durat o zi și jumătate, însumînd aproape 70 de „numere" și aducînd la rampă peste o mie de artiști amatori, aplaudați frenetic de o sală arhiplină. S-au dat, din partea ambelor raioane, replici „dure“, vrednice de o competiție republicană ajunsă aproape de faza ei finală. „Dialogînd de la distanță“ cu valorosul taraf din Vînju-Mare, orchestra populară din Tg.Jiu (figură, subtilă, masivă) și formația similară din Cărbunești (suplă, strălucitoare, directă), s-au străduit (și au izbutit !) să demons TROFIL MORETA (Continuare în pag. a tî-a). Carnet de campanie In raionul Craiova Recoltatul e pe terminate. Dar pentru alături se așteaptă toamna? In actuala campanie, mai mult decit oricînd în anii precedenți, organele de partid, de stat și agricole din raionul Craiova și-au deplasat centrul de greutate al activității lor, jos la unități, pe tarlale, în mijlocul oamenilor, acolo unde se hotărăște soarta recoltei. Ca urmare, activiștii de partid și de stat cu munci de răspundere, specialiștii de la consiliul agricol raional și uniunea cooperatistă raională au exercitat un control operativ și eficient, luînd pe loc măsurile care se impuneau. S-a reușit astfel, ca aproape în toate unitățile din raion, să se asigure o mai bună folosire a bazei tehnico-materiale a celor 4 stațiuni de mașini și tractoare și a celor 57 de cooperative agricole. Rezultatele unei asemenea munci concrete, a luării măsurilor organizatorice și tehnice celor mai potrivite, sînt cît se poate de concludente. Spre deosebire de anii precedenți, cînd, în ciuda condițiilor economico-naturale bune de care dispune, raionul Craiova era rămas mult în urmă altor raioane cu lucrările de sezon, în prezent a reușit să realizeze planul la recoltatul griului — cultură căreia i s-a repartizat apreciabila suprafață de 35309 ha — în procent de 97,2 la sută. De asemenea la data de 31 iulie a.c. treieratul fusese realizat în proporție de 84,5 la sută la orz, 76,2 la sută la grîu, 98 la sută mazăre. Așadar, raionul Craiova s-a situat în acest an în rîndul raioanelor fruntașe pe regiune la strînsul recoltei. Evident, succesele obținute la recoltat și treierat reflectă marile rezerve care există în raion, pentru ca toate lucrările să fie executate la timp și la un înalt nivel calitativ. Ne aflăm în perioada cînd o recoltă se strînge și alta se pregătește. Nu pentru nimeni un secret, este că arătura de vară constituie lucrarea de bază pentru recolta viitoare. Nenumărate exemple din însăși raionul Craiova, sînt de natură să dovedească covârșitoarea importanță a arăturilor de vară pentru soarta recoltei viitoare. In orice parte a raionului vei merge în aceste zile, constați că, acolo unde porumbul și celelalte prășitoare au fost cultivate în terenuri arate din vară, plantele sunt viguros dezvoltate, promițînd producții mari. Dimpotrivă, pe terenurile nearate din vară, cu toate precipitațiile căzute în acest an și îngrășămintele administrate plantele sunt firave și prin urmare vor da producții mici, învățămintele ce se desprind din aceste concluzii ar fi trebuit să determine generalizaarea experienței de conducere lucrărilor la strînsul recoltei în vederea folosirii întregii capacități de producție a tractoarelor și a celorlalte mijloace, la executarea arăturilor de vară. Sînt, ce-i drept, unități în care paralel cu strînsul re A. FRIGIOIU (Continuare în pag. a IlI-a) Dosarul nr. 4539 din 1967, arhiva Tribunalului regional Oltenia. Un dosar judiciar ca atîtea altele, consemnînd, în filele sale, fapte din ceea ce o anchetă anterioară dedicată — aceleiași teme — denumea, în coloanele ziarului nostru, „subteranele“ vieții sociale, zonele de refugiu ale unor apucături pe care cursul vieții noastre le-a exclus de mult. Faptele pe care le prezentăm în rîndurile de mai jos depășesc, după părerea noastră, prin semnificațiile pe care le conțin, cadrul strict al procedurii penale, pledînd pentru existența unei „a două instanțe“, tangente celei judiciare. Recent au fost judecați și condamnați — pentru furt din avutul obștei! — un grup de electricieni de la șantierul I.C.I.-C.E.T. Ișalnița. Concluziile de învinuire ale anchetatorului penal Gheorghe Farcu, îl desemnează pe șeful de echipă Dumitru Sandu drept pricipalul culpabil, inițiatorul acestei fapte infamante. Cităm din anchetă: „In ziua de 4 noiembrie 1966, învinuitul Dumitru Sandu s-a înțeles cu ceilalți membri din echipa al cărei șef era să vină pe șantier după orele de program pentru ca, împreună, să fure de pe șantierul energomontaj o cantitate de cablu. In seara zilei de 4 noiembrie 1966, în jurul orelor 22, la magazia șantierului au venit învinuiții Dumitru Frumosu, Ștefan Constantin, Ion Iordan, Marin Calciu, Iana Savu și, împreună cu învinuita Dumitru Sandu, s-au deplasat pe șantierul întreprinderii de construcții, unde se afla depozitat, pe 17 bucăți de tamburi, cablul de forță, învinuiții au luat doi tamburi cu 1463 metri de cablu, pe care i-au transportat pînă în apropierea magaziei lor de materiale, ascunzîndu-i intr-un șanț. A doua zi, 5 noiembrie 1966, l-au transportat la o distanță de aproximativ 2 km, tăindu-i și făcîndu-i mai mulți colaci. O parte din cablu a fost introdusă în anumite lucrări de șantier, iar altă parte a fost depozitată în magazia unde echipa își ținea unele materiale... încă din ziua de 5 noiembrie 1966, șantierul energo-montaj a observat dispariția cablului și a sesizat organele de miliție. In seara zilei de 25 noiembrie, cînd organele respective ajunseseră la concluzia că autorii furtului sunt cei din echipa lui Sandu Dumitru, învinuitul a chemat pe Dumitru Frumoși, Ștefan Constantin, Ion Iordan, Marin Calciu, care participaseră la furtul cablului, cît și pe învinuiții Marin Stuparu, Dumitru Pigulea, Marin Trușcă, cerîndu-le să treacă la desfacerea cablului de la instalațiile de pe șantier, iar apoi să-l ridice și pe cel de la magazie, pentru a-l îndepărta de pe șantier“, întrerupem aici firul acțiunii (partea care interesează s-a spus) invitîndu-i pe cititorii noștri pentru a opera, împreună, cîteva disocieri necesare, privitoare la gradul de culpabilitate al celor implicați în faptele de mai sus. In mod firesc, în astfel de prilejuri se impune o relație imediată cu cele ce se cheamă „elementul intențional“, de conștiență. Vom observa, de la început — făcînd această relație — că participarea la furt a celor de mai sus e diferită. In funcție de aceasta, se pot stabili trei categorii de vinovații. Gradul cel mai mare de culpabilitate revine șefului de echipă Dumitru Sandu, inițiatorul furtului din avutul obștesc. Modul său de a acționa include atît elementul intențional, de perfectă conștientă (ideea de furt), cît și aspectul organizatoric (atragerea colegilor de serviciu și stabilirea unui plan precis de acțiune). NI. Deși, inițial, nu au intenționat acest furt, totuși, prin sprijinul acordat lui Dumitru Sandu și, deci, prin participarea lor conștientă la o astfel de faptă, Dumitru Frumosu, Iordan Ion și Iana Savu au devenit integral vinovați. Convingerea este întărită și de participarea lor la îndepărtarea cablului de pe șantier, atunci cînd frauda a fost descoperită. Un caz particular, prin aparente circumstanțe atenuante, îl constituie ceilalți doi învinuiți : Ștefan Constantin și Marin Calciu, absolviți juridic de pedeapsă. Ei au argumentat că în momentul respectiv lucrau în tura de noapte și au participat la furt fiind chemați de șeful de echipă, deci fără să știe, chipurile, ce fac. Sandu ar fi ținut în Dumitru taină scopul întîlnirii lor nocturne. Dar oare, ora tîrzie, întreaga „aliură organizatorică" îmbrăcată în mister, nu constituiau suficiente dovezi ale unei acțiuni nedemne ? Chiar acceptînd posibilitatea credulității, se ivește un element cu implicații nu mai puțin grave : părăsirea locului de muncă în scopuri extraprofesionale. Evident, cu aceasta se depășește sfera juridică. Dar rămîne o întrebare : organizația de tineret (majoritatea celor vinovați fiind tineri) n-a avut buna inspirație de a analiza și acest aspect ? Rîndurile de față se vor mai mult decît o simplă recomandare. III. Marin Stuparu, Dumitru Pigulea și Marin Trușcă, membri ai aceleași echipe, nu au participat la acțiunea propriu-zisă de furt. Totuși, prin ajutorul concret, premeditat, dat lui Dumitru Sandu pentru ascunderea cablului furat, atunci cînd acesta urma să fie ROMULUS DIACONESCU (Continuare în pag. a II-a) DIMENSIUNILE CULPABILITĂȚII pledoarie pentru cea de-a doua sau instanță I ■Tristețea fațadelor* 1 1 După cum se știe, Craiova este nu numai un puternic centru industrial — universitar și artistic, ci și orașul Băniei, al mănăstirii Bucovăț și al pSuii Romanescu, al casei lui Macedonski și Tradem. Titulescu și Elena Farago, al Muzeului de arta 51 al Teatrului Național, al Filarmonicii „Oltenia“ și ve 8 I Bhr-Uncâ și CC,nâ'm Voitar ”C ° r”etii“> *' *»"« * ^ și meserii prin care au trecut Intre atîtea alte obiective cultural-turistice, Craiova dispune si de o Gră fi cinstit mente:„cC'aSta’ ch,ar ,dacanc â nu se poate compara cu cea din Cluj, | 1 r„Str% Vîi’i u .Punct atracție nu numai pentru specialiști sau pentru tor^ Craiovii Str ° r di aBro”om,e 5' horticultură, ci și pentru turiștii șocui g interest Z ‘colcfa bogat spațiu verde, în general bine ingrijit, fie interesant prin varietatea soiurilor de plante și flori de care dispune. Alei umbroase prelungesc răcoarea și liniștea cu care te întîmpină izvorul Jianului - unul din cele mai cunoscute și solicitate din oraș - după numele caruia i se mai spune încă ,,Grădina Jianului“. I . Intrare. în Grădina botanică se află pe strada Iancu Jianu, care a devenit i m ultimii doi ani o puternică arteră de circulație, fapt pentru care și ediliil orașului 1 01 acordat, pînă nu demult, atenția cuvenită. m Iată, însă, că și strada Iancu Jianu (asfaltată cu un an in urmă) a trebuit sa fie desfundată pentru lucrări de canalizare. Surprinzător (mai ales pentru Craiova !), acestea n-au durat atit de mult, cît aveau să dureze lucrările de " reamenajare a străzii și a trotuarului din fața intrării în Grădina botanică, a timp de citeva saptămini, în plin sezon estival și „an turistic internațional", și fațada grădinii noastre botanice a continuat să arate ca în fotografia alăturată , plăcile de beton și grămezile de pămînt baricadînd pur și simplu intrarea. Să mai vorbim, în aceste condiții, de grija pentru estetica intrării într-un monument de arhitectură peisageră ? . La data redactării materialului nostru (amînat mereu, în speranța că a doua zi totul se va fi rezolvat), doi săpători, aparținînd întreprinderii „2 Pitești“ ® ( î) aruncă, ce-i drept, cîte-o lopată azi, cîte-o lopată mîine ,nu s-ar putea, totuși, înlocui acest dezinteres și această nepăsare față de felul in care unul din parcurile cele mai solicitate ale orașului se prezintă vizitatorilor săi ? Iar întreprinderile care efectuează lucrările de instalații și canalizare n-ar putea să înțeleagă că lucrările lor nu se termină o dată cu montarea instalației propriu-zise, ci cu refinisarea străzilor și a trotuarelor desfundate ? Și n-ar trebui să se acorde, în general, o mai mare atenție fațadelor si a intrărilor in diverse obiective cultural-turistice ? Tristețea fațadelor nu se mai strivește cu tinerețea orașului. VASILE HINCU 1