Inainte, septembrie 1967 (Anul 24, nr. 6998-7023)

1967-09-17 / nr. 7012

Ramuri nr. 9 Desprindem din sumar preocupa­rea revistei de a reflecta, la o ți­nută intelectuală remarcabilă, într-o varietate de forme publicistice, pro­blemele actualității imediate : astfel , Tribuna ,,Ramuri“, rubrică inaugu­rată cu o lună în urmă, continuă dezbaterea pe marginea Studiului privind dezvoltarea învățămîntului superior, în ampla expunere de mo­tive intitulată „Prin înlăturarea fac­torilor birocratici­­ spre concursul intelectual", în care se insistă asupra raportului normal stabilit între ca­drele didactice ți studenți, promo­­vîndu-se ideea potrivit căreia : „In­flația oricăreia dintre cele doui părți nu poate aduce după sine de­cit o devalorizare a masei crescînde cu precizarea că dintre cele două creșteri de volum cea cu consecin­țele cele mai puțin favorabile în­­vățamîntului e cea a corpului di­dactic“. In acela­și sens se recoman­dă și ancheta „Obligațiile unui ra­port. Știința și producția“, la care participa ing. Leontin Măciucă, di­rectorul întreprinderii de foraj Cra­iova, ing. șef Emil Mîrzan, Uzina „Electroputere“, ing. Nicolae Schi­­tea, director tehnic în Direcția re­gională C.F.R. în efortul de a con­tribui la o judicioasă reprezentare a valorilor naționale se impun artico­lul polemic „Editări și reeditări" semnat de Nicolae Corvin, cronica literară - autor Mihai Ungheanu­­ la cartea Liviu Rebreanu, Eseu de Lucian Raicu, comentariile critice de Al. Piru la „Estetica și poezia mis­terului la Lucian Blaga" etc. La Antologie... w publici frag­mente dintr-o excelentă nuvelă in maniera naturaliștilor - „Vrabia* de Alexandru Sahia, iar la „Arhivă Olteană" se înserează, de asemenea, fragmente dintr-o piesă inedită ne­terminată - Confrații, aparținînd lui Gib I. Mihăiescu. Un real in­teres stîrnesc paginile afectate fi­șelor de dicționar filozofic, unde se analizează - în profund spirit cri­tic - contribuția la cultura româ­nească a lui Mircea Eliade și Mir­­cea Florian și ancheta „Opinii în avanscenă“ de la rubrica Spectacole- Arte, privind repertoriul Naționa­lului craiovean. Povestea Vorbii face cunoștință cititorilor cu creația beletristică a lui Nicolae Dragoș, Constanța Buzea, Mihai Duțescu etc (versuri) Gh. Suciu (proză), iar Es­cale contemporane prezintă cîteva din creațiile poetice ale „Grupului 47“ și Federico Garcia- Lorca, în traducerea lui Ion Caraion și, res­pectiv, Ecaterintei Popescu. VIRGIL CARIANOPOL Versuri Afirmat în perioada ferventă din­tre cele doua războaie mondiale, Virgil Carianopol a aderat la fronda poetică suprarealistă. Poezia sa nu este străbătută de proclamativul patetic. Atitudinea re­belă se manifestă nu numai în con­tra canoanelor și dogmelor stilistice ale poeziei ci și împotriva existen­tei structuri sociale. Poezia sa ape­lează la „fluxul capricios al memo­riei" și nu arareori constatăm la Carianopol sentimentul acut al ne­putinței de integrare într-o lume obtuză. Reverii tenebroase, viziuni tulburi domină în exclusivitate versul său. Poetul dialoghează trist cu cei doi poli - viața și moartea - și de cele mai multe ori confesiunile sale sunt rodul unei senzații dureroase. Debutul furtunos urmat la scurtă vreme de apariția volumelor „Po­eme din ospiciu și alte instituții“, „Poeme de mină cu mine" ni-l dez­văluie în plenitudinea efervescenței sale. Treptat, treptat, în poezia sa se infiltrează diafanul, sentimentul de pronunțat neoromantism. Are loc o metamorfoză rapidă : poetul care dor­ea o revoluționare radicală a po­­eziei se convertește și este tentat de fabulosul românesc, de elemen­tele artistice străvechi ale basmu­lui. In același timp Carianopol se a­­firm­ă și ca un duios titanic al iu­birii și nostalgiei copilăriei. Atributul său devine tristețea me­lodioasă. „Scară la cer“ apărut în 1940 pornește într-o confruntare cu eternitatea cu orele unui visător în­­frînt de viață ce oscilează între re­voltă și resemnare. Poezia lui Carianopol este, în pri­mul rînd, poezia unui om sincer, poezia unui mare puritan al ideii. B. DAVIDSON Mama neagră (Ed. Politică—1967) Africa, în fluxul entității sale, a încetat de mult să mai constituie un miraj serafic. Legenda și realita­tea crudă a acestui pămînt, înlăn­țuit și însîngerat de veacuri de îm­pilare, au furnizat un bogat material faptic, susceptibil pentru utile ge­neralizări. La străduințele din epoca modernă și contemporană de apro­piere și înțelegere, de pătrundere a fenomenului spiritual african, sin­tetizate de altfel într-o serie de studii și cărți, se adaugă și con­tribuția africanologului Basil David­son. Propunîndu-și reconsiderarea tre­cutului într-o viziune cu­ noi dimen­sionări valorice, Davidson impresi­onează prin rigurozitate științifică minuțiozitatea informației, inter­pretarea realistă și elevată a bogatu­lui material, ce duc la realizarea unei autentice lucrări cu substrat politico-social. Evenimentele, evolutiv derulate, întinse pe durata a 400 de ani pre­zintă sclavia atît în faza incipientă, cît și în faza de maximă înflorire Cu efectele sale distrugătoare pen­tru orîmluirea patriarhală a regatelor a­­frica­te, care favorizează penetrația și dominarea absolută a capitalului european. Continuu atent și dove­dind reala capacitate de selectare a esențialului, B. Davidson conferă lucrării un spirit alert și logic. Bo­gata și convingătoare­a ilustrație a­­daugă argumentului științific Certi­tudinea viabilității. „Mama neagră“ este pentru citi­torul român o nouă ocazie de per­cepere a contactului cu cultura a­­fricană, atît de puțin cunoscută și înțeleasă la justa ei valoare. Pagina 2 • ÎNAINTE Instantaneu craiovean Foto I­I. Zidaru PE TEME DE CIRCULAȚIE ATENȚIE la prioritate! Actualele semne și semnale care a­cordă sau nu prioritate s­unt puse de acord Cu cerințele reglementării mo­derne a circulației rutiere internațio­nale. Cunoașterea și respectarea întoc­mai a acestor semne și semnale faci­litează desfășurarea circulației pe dru­murile publice în deplină siguranța, iar reversul provoacă accidente și de­zordine în circulație. Iată de ce consider necesar să fac cunoscute unele precizări referitoare la semnificația semnelor și semnalelor de prioritate. Prnducătorii de vehicule au priori­tate în următoarele cazuri : .­­ Cînd două vehicule se apropie­ si­multan de o intersecție venind de pe șosele sau străzi, pe care nu sînt in­stalate indicatoare de prioritate, are prioritate de trecere vehiculul care cir­culă din dreapta. - Au prioritate vehiculele cere întîl­­nesc Indicatoarele : „Dru­m­ cu priori­tate“, „Prioritate față de circulație din sens invers“ și „Intersecție cu un drum fără prioritate“. Care circulă din partea stîngă în intersecții cu sens giratoriu față de cele care circulă din dreapta, de­­ Vehiculele care urcă o pantă față cele care coboară.­­ Au prioritate vehiculele destinate stingerii incendiilor, ale salvării și mi­liției care se deplasează la intervenții, tramvaiele și coloanele în mers. Au, de asemenea, prioritate, TrCshicu­­lele care circulă pe direcția înainte, față de cele care circula din sens in­­vers și intenționează să virezeJfa­ stînga sau dreapta. Nu au prioritate de trecere : a) vehiculele care circulă din stîngta într-o intersecție unde nu există indi­catoare de prioritate ; b) vehiculele tar* circuli pa dru­mul pe care este instalat anuul din in­dicatoarele „Cedează trecerea“ sau „O­­prire la intersecție" ; rul c) vehiculele care întîlnesc indicata­„Prioritate pentru circulația din sens invers" ; d) vehiculele care coboară o pantă față de cele care urcă ; e) vehiculele care circu­lă din dreapta într-o intersecție cu sens giratoriu, fa­ță de cele care circulă din stîr­ga ; f) vehiculele care se pun în mișcare, ies din garaje, curți sau ganguri, față de vehiculele care circulă pe drumul public, indiferent de direcția de mers a acestora. Subliniez faptul că la întîlnirea in­dicatorului „Oprire la intersecție, con­ducătorul vehiculului este obligat să o­­prească în punctul unde are vizibilitate, indiferent dacă în acel moment circulă sau nu vehicule pe drumul cu prioritate Și numai după ce s-a asigurat și a acor­dat prioritate vehiculelor care circulă din ambele sensuri pe drumul principal poate intra în intersecție. Conducătorii de vehicule trebuie să știe­ că dacă se găsesc în unul din ca­zurile cînd trebuie să acorde prioritate și nu au făcut acest lucru, răspunderea pentru producerea accidentului le a­­parține. De asemenea, cînd conducătorul unui vehicul întîlnește în sensul său de cir­culație un obstacol (vehicul oprit sau în mișcare, lucrare, materiale etc) și în același timp din Sens opus circulă un alt vehicul, are obligația să reducă vi­teza și să oprească în apropierea obsta­colului pentru a acorda prioritate ve­hiculului care circulă din sens opus. Un alt aspect al priorităților la care găsesc necesar să dați explicații, se re­feră la modul cum trebuie să procedeze conducătorii vehiculelor atunci cînd văd sau aud semnalele de prioritate folosite de autovehiculele aparținînd pompieri­lor, salvării și miliției. . Mai întîi trebuie cunoscut că aceste autovehicule, cînd se deplasează la in­tervenții, au prioritate de trecere și la întîlnire a luminii roșie a semafoarelor electrice sau a indicatoarelor de ceda­re a priorității. De aceea, conducătorii acestor autovehicule sînt obligați sa semnalizeze cît mai des cu mijloacele sonore și optice, iar ceilalți conducă­tori de vehicule - chiar dacă conform­ regulilor generale au prioritate - sînt obligați să oprească cînd circulă din părți laterale, să reducă viteza și să cir­cule cît mai aproape de marginea șose­lei sau străzii cînd circulă în același sens sau din sens contrariu. Pietonii nu au voie să traverseze drumul. In cazul cînd autoturismul miliției semnalizează din spate, conducătorii au­tovehiculelor care circulă în același sens sîu­t obligați să micșoreze viteza, să circule cît mai aproape de marginea din dreapta a drumului, sa privească prin oglinda retrovizorie și dacă ob­servă o coloană de autoturisme continuă să circule așa cum s-a arătat mai sus pînă la trecerea acesteia. Dacă agentul de circulație din autoturismul miliției semnalizează pe fereastra cu bastona­­șul prin balansarea acestuia în plan vertical sau cu luminile alternativ - fază mare cu fază mică - conducătorii autovehiculelor care circula în același sens sau din sens invers au obligația să oprească în afara părții carosabile pînă la trecerea coloanei. Este interzis ca în coloanele auto care circulă organi­zat să inttre alte vehicule. Cunoscînd și respectînd semnele și semnalele de prioritate se aduce o mare contribuție la desfășurarea normală a circulației, la operativitatea intervenții­lor de către autovehiculele salvării, pom­pierilor și miliției și la prevenirea ac­cidentelor. Conducerea unităților deținătoare de vehicule și personalul tehnic din gara­jele­­ auto trebuie să se ocupe,șmai con­cret ,de educarea. .xo.da­că j^htr,­.ide Ve­hicule pe tema la care ne­ am ,referit în acest­ material­ și aceeași obligație au po­sesorii din vehicule proprietate personală. Maior GH. DIGULESCU, șeful serviciului circulație din D.M.R. Oltenia AIIIIII!lil!­l!lllll!lllllll!lt!lllit!!lllIIIIHIII«ll­ l!lll!lil!IIIIIIIII!IllllUI!llllHIIIIIIIlilillll!lllllifMlimt tllll UUlllI(illtllliltimil Uu!Ullll UlliUII­!»JÎ Avancronica fotbalistică Penalti în careul suporterilor (Urmare din pag. I) nunțat nici un cuvînt, nici măcar în treacăt, în legătură cu evoluția în teren a echipei, cu concepția ei de joc, cu gradul de tehnicitate... Veți fi de acord că acest aspect nu are darul să-i pună într-o lumină prea favorabilă pe „stăpînii San Siro-ului de pe Jir“.­­Milanezii lui Hererra trag ei cu petarde, dar cu­nosc și schemele tactice propuse de „mag“, și nu-i vor admonesta nici­odată pe un mijlocaș că „ține" prea mult mingea la centrul tereriului, cîtă vreme ei știu că așa i-a spus antrenorul să procedeze și că, deci, jucătorul își îndeplinește sarcina de joc). Am consemnat toate acestea­­ cu tot riscul unui nou val de... arti­­lerie epistolară și telefonică gînn­­dindu-ne că publicul craiovean tre­buie sa fie mai exigent cu el în­suși, sa­­ se „reprofileze“ (am mai spus-o și în „Ramuri“), dacă vrea să-și justifice și să-și păstreze fai­ma de... public-vedetă. Și acum, în fugă și, mărturisim, fără nici o dispoziție veselă, o pri­vire asupra etapei a cincea . H PETROLUL - U. CLUJ . Do­uă echipe „în refacere", a căror înfruntare justifică unu­l chinuit, un X cenușiu sau un 2 obținut din întîmplare. Ol PROGRESUL­­ A.S.A. : Să sperăm ca „progresiștii“ au învățat, duminica trecută, lecția pentru as­tăzi. Ori înving, ori se va justifica un nou proverb : „Cine aleargă după doi... lideri, nu prinde niici unul !“. Oricum, bine că revine Oaidă. Ml RAPID - FARUL : Feroviarii au înregistrat două înfrîngeri a­­casă și un succes și jumătate în de­plasare. Dacă, spre a nu strica si­metria, vor pierde astăzi fie și numai un punct în fața Farului, va trebui să ne pregătim de pe-acum batistele pentru... plînsul de după Plovdiv. ■I U.T.A. - STEAUA : Aromii au astăzi posibilitatea să ne arate că... fotbalul austriac se afli în cel mai mare declin al istoriei sale. Continuăm să credem în... steaua textiliștilor. His STEAGUL ROȘU - DINAMO BUCUREȘTI : Cum, întîmplător, la ora cîn­d scriu aceste rînduri nu știu cine va arbitra la Brașov, mă abțin de la orice pronostic. Mi-e de-ajuns că am ghicit, duminica trecută, că vom asista la un meci „în familie“. MS DINAMO BACAU­­­U. CRA­IOVA . Dacă studenților le reușește jocul în cîmp cel puțin cît le-a reușit în partida cu Argeșul, atunci Oblemenco îi va primi cu f­lori in gară­­ așa cum, de altfel, i-a mai primit , după meciurile de la Cluj, Timișoara și Arad... Dar daca se „merge“ ca în jocul cu Progresul, de duminica trecută, atunci vom fi puși în situația să spunem că : „La Bacău (ni) s-a-ntîmplat o mare dandana“. simiuuimimiiiiiiir stîmnmnuiimuni iimiimimi mitiimi? iiuiii inimii mmmn! Cupa agriculturii—preludiu la „Ziua recoltei“ Așa cum s-a mai anunțat, la 1 octombrie se va desfășura în toată țara, „ZIUA RECOLTEI“. Sărbătorirea aceasta a hărniciei celor de pe ogoare va fi însoțită și de o bogată agendă sportivă, ale cărei activități anunță dimensiuni de la întreceri asemănătoare obiș­nuitelor duminici cultural-sportive, pînă la faza regională la mai multe iscipline. Pentru ca aceste ultime întreceri să poată avea loc în ziua de 1 oc­tombrie, încă de ieri, în întreaga regiune (continuînd și azi) se des­fășoară întreceri pe centre de ra­ioane, pentru stabilirea echipelor și sportivilor care se vor întrece de „Ziua recoltei“ în finala pe regiu­ne. Programul Cupei agriculturii în­cepe, prin urmare, prin etapa pe centre de raioane ce se desfășoară după cum urmează : la volei - în­trecerile au loc : Balș, Strehaia și Calafat. Handbaliștii din regiune e­­voluează, începînd de ieri, în faza pe centre de raioane, în localitățile Bălcești și Turnu-Severin. Pentru fotbaliști s-au pus la dispoziție te­renurile di­n Caracal, Băilești și Fi­­liași. Sistemul de desfășurare al a­­cestui turn­eu este eliminatoriu. După cunoașterea celor mai bune echipe și sportivi, în urma acestor întreceri de selecție, care de fapt sunt un preludiu la „Ziua recoltei“, la datele de 30 septembrie și apoi pe 1 octombrie se vor desfășura fi­nalele. La Băilești se desfășoară întrecerile finale la ciclism și volei. La Ca­lafat se vor întrece atleții și hand­­baliștii , la Turnu-Severin, echipele de oină. Finala pentru fotbal va a­­vea loc, de „Ziua recoltei“, în­ o­­rașul Caracal. C. GH. 1 Concurs de orientare turistică La concursul de orientare turistică „Cupa Zarandului", organizat de comisia de turism din Arad au participat și echipele de fete și oldsboy ale clubului Uzinei „Electroputere“ din Craiova. Echipa de fete compusă din Negoița Dora și Mirea Gerda s-a clasat pe locul 4, iar echipa de oldsboy, avînd în componență pe Dan Călinescu și Iancu Benedict, pe locul al treilea, în fotografia din stînga , echipa de fete la startul etapei, iar în cea din dreapta , echipa de oldsboy la stația „A“. 1= 3=m 55s.5 ^(iiiiiiiiiiiiiiiiiiumiif­irm­iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiitiiuiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiuiiiiiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiuiiiiuii Hiiiiiiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiiîr * Cinema Gridin* „Patru­“, orele 20, filmul I CĂUTĂTORII DE AUR DIN ARKAN­SAS. „Central“ (telefon 4029), filmul I CĂUTĂTORII DE AUR DIN ARKAN­SAS, orele 11 ; 15 i 17 ; 19 ; 21. Re grădina, orele 20. „30 Decembrie“ (tele­fon 5080), filmul I PANTERA NEA­GRA, orele 11 ; 15 ; 17 ; 19. La gri­­dină, orele 20. „23 August“ (telefon 4448), filmul : SĂRMANII FLĂCĂI, o­­rele 10,45 ; 15,30 ; 17,30­­, 19,30. La­­ grădini, orele 20,15. „Tineretului“ (te­lefon 2228), filmul t STRĂINA, orele 15,30 ! 17,30 , 19,30. „8 Mai“ (telefon 4285), filmul : SECRETUL CIFRULUI, orele 15,30 ; 18,30 ; 20,30. * Muzee Muzeul „Procesul luptătorilor ceferiști și petroliști din iunie-iulie 1934“ este deschis între orele 9-13 și 17-20. Muzeul de artă este deschis între an­­i­le 10-13 și 16-20. Muzeul regional al Olteniei este des­chis între orele 10-20. * Expoziții Expoziția „50 de vii de la eroicei* dătalii desfășurate de armata română In vara anului 1917“ (deschisă în sala Centrului de istorie, filologie și etno­grafie al Academiei R.S.R.). Expoziția de sculptură si grafică So­­por Cole Nicos (deschisă în sălile Ga­leriilor de artă). si LUNI 18 SEPTEMBRIE PROGRAMUL N­ 7.00 Muzică populară. 7.15 Reco­mandări din program. 7.20 Marșuri pentru fanfară. 7.30 Radiojurnal. Bu­letin meteo-rutier. 7.45 Muzică popu­lară cu Ion Crețu și Nicu Costache. 8.00 Melodii vesele. 8.20 Cîntece de Emil Lerescu. 8.30 Buletin de știri. 8.35 Pe plaiuri oltenești. 9.00 Înregis­trări de la cel de-al IV-lea Concurs internațional „George­ Enescu“ — 1967. 9.30 Cărțile copilăriei. Intîlnire cu e­­roii lui Charles Dickens. 9.55 Muzică. 10.00 Buletin de știri. 10.03 Din reper­toriul orchestrei simfonice din Arad. Simfonia concertantă pentru pian­­ și orchestră de Nicolae Brînzeu. Solistă Martha Lazoc. Dirijor 10.34 Program de valsuri, compozitorul. 10.50 Din muzica popoarelor. Vi. 13 Republicii măreață vatră - emisiune de cîntece. 11.30 Jocuri populare. 11.45 Cîntece sportive - muzică ușoară. 12.00 Buletin de știri. Buletin meteorologic. 12.03 Re­comandări din program. 12.06 Din cele mai cunoscute melodii populare. 12.25 Formațiile Horia Moculescu și Jackie Martin. 12.45 Uverturi de estradă. 13.00 Album folcloric. 13.30 De toate pen­tru toți. 14.30 Cîntă Ilie Artinescu - mu­zică populară. 14.40 Radio-publicitate. 15.00 Arii din operete interpretate de Lili Dușescu. 15.15 Potpuriuri de mu­­­zică ușoară. 15.30 Teatru radiofonic se­rial : „Ursita“ de B. P. Hașdeu. 15.49 Coruri din opere. 16.00 Melodii de Di­nu Șerbănescu și Gheorghe Ursan. 16.15 Sfatul medicului : Pot fi prevenite bo­lile glandelor endocrine ? 16.20 Jocuri populare bărbătești. 16.30 Jurnalul celui de-al IV-lea Concurs și Festival inter­național „George Enescu”­­ 1967. 17.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 17.10 Caruselul melodiilor. 17.40 Cronica li­terară de I. D. Bălan : Al. Philippide „Monolog în Babilon“. 17.50 Minia­­turi orchestrale. 18.00 Compozitori 4« muzică ușoară ) George Grigoriu Florentin Delmar. 18.25 Varietăți fal­și clorice. 18.40 Recital de operă Con­stantin Gabor. 19.00 Buletin de știri. 19.03 Muzică ușoară instrumentală. 19.10 Curs de limba engleză (secția a 14-a). 19.30 Doine și jocuri populare. 19.45 Actualitatea teatrala. 20.00 Soliști, or­chestre, melodii - muzică ușoară. 20.30 Noapte bună, copii : „Poveste cu toam­nă și bunici” de Titel Constantinescu. 20.40 Caleidoscop muzical. 21.00 Buletin de știri. 21.05 Al IV-lea Festival inter­național „George Enescu" - 1967. Re­citalul violonistului David Oistrah. La pian Frida Bauer. In program lucrări de Schubert, Brahms, Prokofiev, Sibe­lius și Ravel. înregistrare din Sala Pa­latului. 23.00 Radiojurnal. 23.07 Melodii românești. 23.22 Mozaic muzical. 0.55 -1.00 Buletin de știri. Buletin meteo Televiziune DUMINICA 17 SEPTEMBRIE 9.00 Ora exacta. Cum va fi vremea, astăzi ? 9.02 Gimnastica de înviorare.­­ 9.10 Pentru copii și tineretul școlar. • Aventură veselă. • Haz în zig-zag. 1 Film : „Căpitanul Drake“. 10.00 misiunea pentru sate. 11.20 Al IV-lea­­ Concurs și Festival internațional „Geor­ge Enescu“. Partea a II-a a concertului I orchestrei Filarmonicii de stat „Geor­­ge Enescu“. Transmisiune din studioul de concerte al Radioteleviziuniii. 14.15­­ Fotbal : Rapid - Farul. Transmisiune de la stadionul Republicii. Steagul Roșu Brașov - Dinamo București. Trans­misiune de la Brașov. In pauze : Atle­tism - transmisiune de la Kiev. 18.15­­ Magazin 111. 19.30 Telejurnalul de seară. 19.50 Interpretul preferat. 20.10 Teatru în studio . Co­coșul cu două creste. Comedie de Gh. Vlad. 21.20 Varietăți pe... 16 min.­i 21.30 „Escală obligatorie“ de Yves Ja­­miaque (Film artistic de scurt metraj). 22.00 .­Cînd felinarele se aprinde, își dau concursul Pompilia Stoian, Anca I Agemolu, Doina Patrichi, frații Men­­­­tzel și sextetul instrumental „Andan­­­­tino". Emisiune muzicală de Ștefania­­ Dorian. Coregrafia : Adriana Dum­i­­trescu. Regia : Dumitru Cihodaru. 22.30 Telejurnalul de noapte. 22.40 Telesport.­­ 23.00 Inchiderea emisiunii» Exploatarea minieră ZLATNA | RAIONUL ALBA-IULIA. REGIUNEA HUNEDOARA­­ angajează imediat mineri­ ajutori mineri și muncitori necalificați pentru mină. Pentru nefamiliști se asigură cazare gratuită în dormi­toare comune, spor de izolare și cantină contra cost. De asemenea, se asigură posibilitatea calificării în școlile de calificare. Angajarea se face direct la sediul exploatării Zlatna, Filarmonica de stat ffi­ * .­­ . •» .• OLTENIA Sf .­­ 1­1 ANUNȚĂ deschiderea stagiunii de CONCERTE 1967—1968 în ziua de 2 oct. 1967, orele 20. Abonamentele se pot ridica zilnic de la casieria Filarmonicii. Pentru informații suplimentare tel. 3174.73?4 Filarmonica de stat concurs la următoarele instrumente — vioari — violă — violoncel — flaut — oboi — trompetă — corn — pian. Concursul va avea loc la sediul Filarmonicii. •Imbătă 23 septembrie 1967, orele 9 dimineața. • Anunțuri • angajări MIAMILE C Henia ale com«!«­'« 4e se sînt bine aprovi­zionate cu dulciuri și gemuri de fructe hrănitoare și bo­gate în vitamine. ■Nu uitați nici nectarul de fructe care este o băutură excelentă și reconfortantă pentru toate vîrstele EXPLOATAREA MINIERA CERTE­J - SACARÎMB cu sediul în comuna Certejul de Sus (lingi Deva), raionul Ilia, regiunea Hunedoara ANGAJEAZĂ * muncitori necalificați și calificați pentru subteran. — Se asigură cazare corespunzătoare în dormitoare comune cu cite 2—5 paturi în cameră și masă la canti­nă contra cost. — Salarizarea se face în conformitate cu H.C.M. 11X6/1965 (muncitorul necalificat care lucrează în acord, cîștigă între 1200—1800 lei lunar). Doritorii se pot adresa, Serviciului personal, telefon 2, Certejul de Sus Ruiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiimiiiimiiiiimmiiimiiimmiiimiiiiimiiiimiiimiiiimmimiiiimü GRUPUL ȘCOLAR ELECYROPU7ERE C RAIOVA Primește candidați pentru școala tehnică la specialitatea de tehnicieni constructori de mașini. Se pot înscrie absolvenți de licee cu sau fără examen de bacalaureat, înscrierile se fac până la data de 22 septembrie 1967. Examenul de admitere se va ține de la data de 23 la 30 septembrie 1967. Obiectele pentru concurs sunt : — Matematica scris și oral *— Fizica oral firupul școlar de construcții Craiova, din str. Caracal nr. 105—telefon 43-16 face înscrieri pentru concursul de admitere la școala profesională, pentru meseria de zidari construcții înscrierile durează pînă la 29 sept. 1997 și se pot înscrie băieți, absolvenți ai școlii generale de 7 și 8 ani in vîrstă pină la 18 ani împliniți între 1 ianuarie — 31 decembrie 1967, pe baza unei cereri însoțite de ur­mătoarele acte: — certificat de naștere (copie certificată de școala noastră). — certificat de absolvire a școlii de cultură generală (în original) — buletin de analiza sîngelui, efectuat cu trei săptă­­mâni înainte de concurs. — rezultatul examenului radiologic pulmonar (radio­­scopie, radiografie sau microradiofotografie) efec­tuat cu cel mult trei luni înainte de concurs. Concursul se va desfășura după cum urmează : — 20 sept. 1967 vizita medicală — 21—22 probele scrise — 23—24 probele orale, și constă din următoarele probe : a) limba română scris și oral b) matematică scris și oral Informații suplimentare se dau la secretariatul școlii. RELAȚII SUPLIMENTARE SE DAU LA lEEnr^Tni w—țld A* * >­ \5 Y t

Next