Inainte, octombrie 1967 (Anul 24, nr. 7024-7049)

1967-10-19 / nr. 7039

IN EDITURA POLITICĂ AU AP­ĂRUT l­ a Hotărîrea Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 5—6 octombrie 1967 cu privire la dezvoltarea construcției de locuințe, îm­bunătățirea administrării și întreținerii fondului lo­cativ și noul regim al chiriilor. 32 p. 0,75 lei Broșura a fost tipărită într-un tiraj de masă. • Hotărîrea Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 5—6 octombrie 1967 cu privire la îmbunătățirea sistemului de salarizare și majorarea salariilor. 32 p. 1­0,75 lei Broșura a fost tipărită într-un­ tiraj de masă. ANUL XXIV NR. 7039 JOI 19 OCTOMBRIE 1967 4 PAGINI 25 BANI DOCUMENTELE PLENAREI C.C. AL P.C.R.­ÎN DEZBATERE Noi funcțiuni ale creditelor în finanțarea investițiilor în complexul de măsuri preconiza­te în proiectul de Directive ale Co­mitetului Central al P. C. R. pri­vind îmbunătățirea -------------------­organizării, pla­nificării și conducerii economiei na­ționale un loc important îl ocupă finanțarea investițiilor. Fiind o la­tură esențială a activității produc­tive, investițiile constituie un indica­tor important al solidarității econo­miei noastre naționale. Volumul tot mai mare al fondurilor alocate an de an reflectă tocmai­ capacitatea econo­miei noastre ca, prin eforturi interne, fără credite suplimentare din afară, să dezvolte într-un ritm susținut baza materială a producției, prin folosi­rea tot mai largă a tehnicii noi contribuind astfel din plin la creș­terea nivelului de trai al poporului. Datorită acestui fapt finanțarea in­vestițiilor a ocupat în permanen­ță, un loc central în politica partidu­lui nostru. Indicațiile date de partid, măsurile luate pe parcurs au contri­buit atît la simplificarea formalități­lor în ceea ce pri­vește punerea la dispoziția benefici­arilor și construc­torilor a fonduri­lor alocate, cît și ------------------­­la creșterea preo­cupării de folosire cu maximum de chibzuință a aces­tor fonduri. In proiectul de Directive se pune un accent deosebit pe necesitatea ca conducerile unităților economice să-și intensifice preocupările în sco­pul gospodăririi raționale a mij­loacelor materiale și bănești, pe lăr­girea atribuțiunilor și creșterea gra­dului de responsabilitate a factori­lor chemați să materializeze toate sumele alocate pentru construcția de obiective noi, lărgirea, reutilarea și modernizarea celor existente. în practica de pînă acum, marea majoritate a sumelor necesare pen­tru finanțarea investițiilor se alo­cau din bugetul statului, care cen­traliza aproape toate resursele fi­nanciare din întreprinderi și se­re­(Continuare în pag. a III-a) Proiectul de Di­rective ale Comi­tetului Central al Partidului Comu­nist Român cu pri­vire la perfecțio­narea conducerii și -------------------­planificării eco­nomiei naționale, corespunzător noii etape de dezvoltare socialistă a Ro­mâniei, face o analiză profund rea­listă, științifică a fenomenelor și proceselor ce au loc în viața econo­mică a țării. Acest document de o deosebită importanță, prin caracte­rul creator al soluțiilor preconizate pentru dinamizarea întregii vieți e­­conomice, reflectă preocuparea per­manentă și susținută a partidului nostru pentru creșterea continuă a bunăstării poporului. Schimbările social-economice în­noitoare petrecute în viața satelor și complexul de măsuri adoptate de conducerea partidului cu privire la dezvoltarea armonioasă a tuturor lo­calităților din mediul rural, a apro­pierii treptate a condițiilor de viață de la sate de cele de la orașe, vor avea o influență deosebită asupra volumului și structurii cererii de mărfuri a popu­lației, respectiv a­­supra volumului și structurii vînzări­­lor de mărfuri prin comerțul coupe­-------------------- ratist. In scopul satisfacerii necesi­tăților mereu crescînde ale popu­lației — așa cum subliniază proiec­tul de­ Directive — un rol deosebit revine rețelei cooperației de consum, care trebuie să asigure aproviziona­rea populației de la sate cu mărfuri în cantități suficiente și sortimente variate, specifice mediului rural, în funcție de sezon, de evoluția prefe­rințelor populației și în concordanță cu veniturile acesteia. De o deosebită însemnătate sunt prevederile din proiectul de Direc­tive referitoare la satisfacerea cere­rii țărănimii cu produse industriale, prin perfecționarea relațiilor dintre întreprinderile comerciale ale coo­perației de consum și centralele in­dustriale. în acest context, coopera­ția de consum este chemată să sta­bilească relații directe cu centrale­ (Continuare în pag. a III-a) GHEORGHE DRAGU, director al sucursalei regionale Oltenia a Băncii de Investiții Aprovizionarea — în concordanță cu cerințele populației EMIL BUCUR, președintele Uniunii regionale a cooperativelor de consum — Oltenia «».. Măsurile stabilite­ prin Hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. cu privire la dezvol­tarea construcției de locu­ințe proprietate personală au fost primite cu un viu interes pretutindeni. Pentru a veni în spriji­nul maselor largi de cetă­țeni care doresc să­-și con­struiască o locuință proprie­tate personală, statul a­cordă acestora credite pe termen lung. Hotărîrea Ple­narei prevede o serie de a­­vantaje pentru oamenii muncii cu salarii mici mijlocii, atît în ceea ce pri­­i­vește avansul ce trebuie de­pus cît și durata de rambur­sare a împrumutului acor­dat. Astfel, pentru cei care au un salariu de maximum 1500 lei lunar s-a stabilit drept avans minim 20 sută din valoarea aparta­ja­mentului, iar creditul ce se acordă să fie rambursabil în 25 de ani. Cei care doresc să-și con­struiască locuinț în regie proprie primesc, de aseme­nea, credite pînă la 20.000 lei rambursabile în termen de 15-25 ani, iar cetățenii care nu posedă terenuri proprii vor primi de la stat terenuri în folosință veșni­că — economisind și pe a­­ceastă cale o sumă impor­tantă pe care, în alte con­diții, ar fi trebuit s-o plă­tească pentru procurarea te­renului.­­ Deosebit de oportună ni se pare și clauza prevăzută în condițiile de construire a acestor categorii de locuin­țe, care dă posibilitatea e­­xecutării la cererea benefi­ciarului a unor lucrări su­plimentare menite să spo­rească confortul aparta­mentului față de soluțiile tip, se apropie locuința per­sonală de viziunea estetică și cerințele proprii diferite­lor familii. Se înțelege de la sine că asemenea apartamente, pro­prietate personală, vor a­­vea o existență îndelunga­tă în condiții civilizate de păstrare — cointeresarea cetățeanului în acest sens contribuind la exploatarea optimă, economicoasă, a fondului locativ și impli­cit la degrevarea bugetului statului de cheltuieli inuti­le, f­pt care dă putința di­rijării unor fonduri însem­nate către alte cerințe so­cial-obștești. Văzînd avantajele acorda­te de stat cetățenilor care doresc să-și construiască lo­cuințe proprietate persona­lă, m-am înscris și eu pen­tru un apartament format din două camere și depen­dințe la unul din blocurile ce se construiesc în strada Dezrobirii din orașul Craio­va. Am depus drept avans suma de 18.000 lei, iar rate­le ce urmează să le achit lunar reprezintă, de fapt, chiria pe care ar trebui s-o plătesc dacă aș locui în­­tr-un asemenea apartament. Un alt avantaj important ce ni s-a creat nouă, celor ce ne construim locuințe cu sprijinul statului, este ex­ceptarea de la regimul de normare, și repartizare a spațiului locativ precum și scutirea pe timp de zece ani de la plata impozitelor. Aștept cu nerăbdare să intru în noua mea locuință și sper ca organele de stat, organizațiile locale de construcții să ia toate mă­surile ca aceste locuințe să fie date în folosință în ter­men și la un nivel calitativ cît mai ridicat, venind în acest fel în întîmpinarea u­­nor măsuri înțelepte iniția­te de partid pentru îmbu­nătățirea condițiilor de lo­cuit ale populației, în sco­pul ridicării și pe această cale a nivelului de trai al celor ce muncesc. ȘTEFAN TRUȘCA inspector contabil la Direcția regională CEC Oltenia Avantaje însemnate pentru construirea de locuințe personale % 6/ m CRAIOVA Siluetă modernă pe calea Severinului.­­v Foto : S, Gabriel pertații cu bunele reguli de comportare, eroii noștri își fac apariția mai ales la adă­postul întunericului, în miez de noapte. Atunci, fie ca loca­lurile își închid ușile și uce­nicii nărăviți ai lui Bachus simt cum aburii alcoolului le dau puteri herculeene, fie că vechi metehne îi scot din bîr­­log pentru a bate trotuarele în căutarea de pricină cu lu­minarea. Numărul lor este, de­sigur, mic, dar este suficient să apară un singur individ din acest soi și liniștea este risi­pită cu brutalitate. Fețe bui­măcite de trezirea violentă din somn își fac apariția la feres­trele ce se deschid cu zgomot. „Spectacolul“ este gata. Ne-am aștepta ca tot atît de repede conflictul să se stingă, în ur­ma intervenției hotărîte a o­­piniei publice. Din păcate, însă, lucrurile nu se petrec întotdeauna așa. Se găsesc i­­mediat cîțiva, mai ales tineri, care fie că vor să se „dis­treze“, fie ca fac parte din a­­ceeași categorie cu cel care a provocat scandalul și se trans­formă în apărători ad-hoc ai acestuia din urmă. Bunăoară, cu cîteva seri în urmă, un individ în stare de ebrietate a acostat o femeie care mergea de la servici spre casă. Femeia a cerut sprijinul pazei contractuale. Bineînțeles ca „viteazul“ adept al lui Ba­chus nu s-a lăsat înduplecat de argumentele cetățeanului de pază, neconcepînd că cineva i-ar putea sta în cale. Aceas­ta, cu atît mai mult cu cît ca din pâmînt s-au ivit și apără­torii nepoftiți. Cu toate că nici nu știau despre ce este­­ vorba, cîțiva tineri vociferau cu­ îi ți­nea gura să fie lăsat „omul“ In pace. Iată, dar, cum cîțiva indi­vizi rău intenționați au reușit să strice o noapte de liniște cîtorva zeci de familii și sa anihileze fireasca și dorita ati­tudine fermă de condamnare din partea numeroșilor cetă­țeni care se strînseseră între timp la fața locului. Pasivitatea sau timiditatea o­­piniei publice în fața huliga­nilor și apărătorilor lor nepof­tiți nu poate avea efecte de­cit negative. Concepția că „eu sunt om serios, nu mă ames­tec“ nu-și are justificarea a­­tunci cînd indivizi fără scrupule încalcă în mod gro­solan regulile de conviețuire socială. Plăcerea sadică, a­ unora, de a-i încuraja pe scandalagii tre­buie condamnată ca și actul în sine pentru că între ele puntea de legătură este foarte scurtă și în egală măsură a­­tentează la liniștea publică. V. ASPROIU Apărătorii nepoftiți AGENDA CULTURALĂ Biografia unei brigăzi artistice sau pledoarie pentru eficiență în pag. a­ll-a Foto: Sandu L. CRONICA ECONOMICĂ 1 . Cum sunt valorificate produsele­­ accesorii ale pădurii ?­­ I In pag. a Ill-a Hiiiiimiiiimiimiiitmiiiiiiiiimiimiiiiiiiiiiiitiiiiiiitiitiiiiiiiiiiitiiiiiumiiitiiiiiiiimiiiiiiii; riiiiiiii Miiiuiiiiiiiimmmiiiiiiiiiiiiiiimmiiiiim: Porțile de Fier Pe șantierul marelui sistem hidroenergetic și de navi­gație. Noul centru stomatologic din Craiova La Craiova, în ansamblul de locuințe din Calea București, peste drum de blocul-turn, au Început lucrările de construcție a unui centru modern de stoma­tologie. După cum ne-a infor­mat tov. arhitect VICTOR SU­­CIU, de la D.S.A.P.C.-Oltenia, acest important obiectiv social este conceput pe baza celor mai moderne soluții, menite să asi­gure un înalt grad de asistență medicală. La parterul clădirii vor amplasate zece cabinete de con­fi­gultații și tratament stomatolo­gic, dintre care două destinate copiilor, un cabinet de­ radiolo­gie, camere pentru sterilizare, un hol spațios (prin care se face legătura cu camera medicilor), fișierul, garderoba etc. In fața cabinetelor de consultații sunt prevăzute săli de așteptare pen­tru public. La etaj vor fi ame­najate șase laboratoare, cum și o serie de alte încăperi, in care vor lucra un număr de 20 tehni­cieni. Centrul stomatologic va dotat cu o aparatură modernă, și permițînd executarea unor tra­tamente și lucrări dentare de cea mai bună calitate. O men­țiune specială se cuvine făcută, de asemenea, cadrului arhitectu­ral al noului centru. Proiectanții s-au preocupat de asigurarea u­­nor finisaje specifice profilului acestei unități : pardoseli din linclou în cabinete și l­aboratoa­­re, faianță la vestiare, la grupul sanitar și în cabinetele medici­lor. Interioarele vor fi împodo­bite cu elemente decorative (trafoaie, jardiniere, scări des­chise cu balustradă din stejar lustruit), iar plastica fațadelor va fi tratată intr-o manieră mo­dernă. Centrul stomatologic din ora­șul Craiova, — prevăzut să fie dat în folosință in cursul anu­lui 1968 - va asigura un număr de 400 de consultații pe zi. A. POPESCU icurier cotidian A 925-a localitate electrificată în Oltenia Constructorii energeticieni ai întreprinderii regionale de electricitate Oltenia au pus în funcțiune, de la începutul anului și pînă acum, rețele electrice la 100 de sate. Ulti­mele sate care au primit energie electrică sunt : Dobriceni și Predești, raionul Balș, Goești, raionul Craiova, Halinga­, raionul Tr.­Severin și Făurești, raionul Oltețu. Cu acestea, numărul satelor electrificate în regiunea noas­tră se ridică la 925. Totodată, au fost extinse rețelele de joasă tensiune în 98 de sate și au fost electrificate 16 coo­perative agricole de producție. CONSTANTIN POPA, coresp­­undă un bloc-turn dat în folosință la Craiova In microraionul Brazda lui Novac din Craiova a fost re­cepționat și predat beneficiarului blocul turn F-9, cu 88 apartamente­­ al 17-lea de acest fel construit și dat în folosință, pînă in prezent in oraș. Tot în acest ansamblu de locuințe, sînt prevăzute a se termina, pînă la finele anu­lui, de către constructorii T.K.C. Oltenia, alte trei blocuri­­turn (două cu alte 176 garsoniere și unul cu 88 aparta­mente). La aceste blocuri constructorii au folosit cu suc­ces metoda glisării, ceea ce a permis scurtarea termene­lor de execuție cu 88 de zile și creșterea considerabilă a productivității muncii. Manifestare aniversară ieri după-amiază, la Casa de cultură a sindicatelor din Craiova, a avut loc o manifestare artistică omagială, dedi­cată poetului ceh Petr Bezruc, de la a cărui naștere se îm­plinesc 100 de ani. A vorbit M. Duțescu,­ redactor la revista „Ramuri“. Manifestarea s-a încheiat cu prezentarea filmu­lui artistic cehoslovac „Săritură în întuneric“, „Cine cu oaste agricultură, cîștigă“ In comuna Grojdibod, raionul Corabia, s-a desfășurat etapa inter-comunală a concursului agricol cu tema : „Cine cunoaște agricultură, cîștigă“. Au participat concu­renți din comunele Orlea, Gura Padinii, Grojdibod și Ianca. Cele 5 întrebări (axate pe problemele rentabilității solului și creșterii producției la hectar) au făcut obiectul unor în­suflețite discuții. „Locul unu“ a fost disputat de concurenții din comunele Orlea și Grojdibod. Cooperatorul Chirca Gheor­­ghe, din Orlea, s-a clasat pe primul loc, iar pe locul al doilea cooperatorul Vîncica Stelian, din Grojdibod. Locul trei a fost ocupat de Gheorghe Predoi, de la Ianca, C, SĂLCI­ANU, coresp. TRIBUNA SOCIALA CUM CIRCULĂM ? Cînd „semafoarele“ atenției clipesc somnolent, se E o realitate ce impune cu pregnanță de fapt major, adine ancorat in viața noastră de toate zilele , expresie modernă a unui ritm alert de viață, circulația pe marile artere cunoaște un flux din ce in ce mai sporit de au­tovehicule. Pulsul intens al rețelei publice impune atenție, dar mai ales respectarea normelor de cir­culație, însoțiți de tov. căpitan Ion Teo­­dorescu de la serviciul circu­lație al Direc­ției regionale miliției, am ales a un traseu obiș­nuit, pentru urmări, de-a lun­a­gul a cîteva ore, intimplările pri­­­vind circulația, oscilațiile aces­tui „puls al ar­terelor". Orele 6. Șoseaua care duce spre Ișalnița pare o bandă rulantă ce alunecă în dublu sens redimensionată la ni­velul unei veritabile străzi (dar, din păcate, auto­încă nemarcată), ea îngăduie flu­xului de mașini o desfășu­rare mai amplă, mai sigură. Mașinile semnalizează și depă­șesc corect; „toaleta“ ordonată a arterei imprimă omului de la volan calm și încredere. Dar iată că aglomerația de la podul Amaradia ne obligă să facem primele însemnări negative. Circulația pe vari­antă se execută defectuos, din cauza nefuncționării corecte a semafoarelor. La celălalt ca­păt, șoseaua prezintă denive­lări, ceea ce constituie un real pericol pentru motocicliști.­­ Reprezentantul șantierului e­nergomontat (ing. Alexandru Dinescu) ne dă asigurări că, în scurt timp, situația va fi normalizată. Reținem promi­siunea și pornim mai departe, în coloana de mașini, privirea ne este atrasă de autobuzul 31-OL-4026. Caroseria aces­tuia e plină de praf, neîngri­jită. Felul cum rulează tră­dează o „boală“ ascunsă, încă neindentificată a motorului. Notăm, scena,­ luîndu-ne drep­tul de a reveni asupra ei pes­te cîtva timp . La podul Ișalnița, șoferul Firu Buică, de pe cursa Al­­măj-Craiova, ne face semn să oprim. — Uitați, tovarășe căpitan, cîți călători s-au urcat, sînt mai mulți decît lOGurile exis­tente. — Și aine-i vinovatul ? — Păi, ei. Numărăm 17 călători în plus. — Sînteți pasibil de amen­dă — îl anunță căpitanul Teodorescu pe șofer. — Tot eu ?!... La cîțiva­­ metri, în spatele autobuzului, oprim autoca­mionul 21-OL-923. Șoferul, Nicolae Iorgovan, de la I.A.s. Halînga Turnu-Severin, un tî­­năr abia trecut de 2Q de ani, este la al treilea an de mese­rie. — Trăiți, tovarășe căpitan (In asemenea situații, șoferi sînt foarte amabili, oferind un lux de amănunte copleșitor !) Merg și cu pînă la departa­ment, să iau repartizare pen­tru reparația capitală a mași­nii. Apoi o duc la Satu-Mare Motorul este defect, frînele­­ de asemenea. ROMULUS DIACONESCU (Continuare în pag. a II-aj

Next