Inainte, august 1968 (Anul 25, nr. 7283-7309)

1968-08-04 / nr. 7286

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU ANUL XXV NR. 7286 DUMINICĂ 4 AUGUST 1968 4 PAGINI 30 BANI nuimistl Palfl • UUIBIENIIIjI CN­C ....... .............. ....................................... ■ SIMPOZIOANE. Comitetul județean pentru cultură și ar­tă, in colaborare cu Filiala A­­sociației Juriștilor din Craiova, organizează astăzi in comunele Plenița, Basarabi, Siliștea Cru­cii, Predești, Brabova, Seaca de Pădure, Carpen și Cleanov, sim­pozioane pe marginea legilor privind: „Apărarea, conserva­rea și folosirea terenurilor a­­gricole", „Exercitarea meserii­lor de către meșteșugari în ate­lierele proprii“ și „Controlul provenienței unor bunuri ale persoanelor fizice care nu au fost dobindite in mod licit d. I DUMINICI CULTURAL­­SPORTIVE. In comunele Birca și Vela au loc tradiționale ma­nifestări estivale in aer liber — duminici cultural-sportive. For­mații artistice și echipe sporti­ve din localitățile vecine co­munelor gazdă își dau intilnire, in dispute pasionante, de dimi­neață pină seara tirziu. ■ INVITAȚIE LA CLUBUL TINERETULUI. Pe terenurile sportive de la Clubul tineretu­lui din Parcul poporului se dispută in dimineața aceasta în­treceri la volei, handbal, bas­chet și tenis de cimp. După-a­miază, in cadrul ciclului de conferințe „A. B. C. geografic“, prof. Gh. Schintee prezintă Insula Irlanda. ■ STUDENȚI 1N EXCURSIE. Casa de cultură a studenților din Craiova organizează pentru studenții din alte centre uni­versitare, aflați în practici de producție la uzinele craiovene, o frumoasă excursie la Tisma­­na. ■ AGENDA TURISTICA. 160 de muncitori fruntași în produc­ție de la Uzina „Electroputere“ din Craiova fac o excursie cu autocarele pe iti­­nerariul Craiova — Tr. Severin și apoi cu vaporul pe Dunăre pină la Cazane. Un alt grup de salariați de la Oficiul P.T.T.R. Craiova pleacă pe traseul tu­ristic Craiova — Tr. Severin — Herculane. Uzina „7 Noiembrie“ Cra­iova : după un control sever al calității, un nou lot de ma­șini va fi livrat unităților a­­gricole ASIMILAREA DE MAȘINI AGRICOLE MODERNE — OBIECTIV DE BAZĂ gI Ig I Colectivul de muncă al Uzi­nei „7 Noiembrie“ Craiova este preocupat în permanență de asimilarea de noi produse și modernizarea celor aflate în fabricație. Acest deziderat pune în fața constructorilor craioveni soluționarea unor probleme deosebite, atît in ce privește procedeele tehnolo­gice, cit și organizarea muncii. Pentru a afla unele amănunte în legătură cu acțiunea de asi­milare a unor noi produse, am avut o convorbire cu cadre din conducerea uzinei și spe­cialiști din serviciile funcțio­nale. Redăm, în continuare, convorbirea avută. — Uzina „7 Noiem­brie“ face parte din­ principalele unități pro­ducătoare de mașini și utilaje agricole ale țării. Am dori să facem cu­noscut cititorilor cîteva aspecte din succesele obținute, precum și preo­cupările pe care le are uzina în direcția asimi­lării de noi și moderne mașini agricole. MIHAI STlNGU, directorul uzinei . Cifrele contabile, fie ele sintetice sau analitice, au farmecul lor, mai ales cînd prezintă o situație favorabilă. De aceea, voi aminti doar cîteva. Pe primele șase luni din acest an, uzina a îndepli­nit planul la toți Indicatorii. Precizez în același timp că, în ultimii doi ani, colectivul uzi­nei a asimilat 20 de mașini și utilaje agricole. Cele mai multe din ele sunt noi, nu nu­mai pentru uzină, dar și pen­tru agricultura țării noastre. Numai de la începutul anu­lui și pînă în prezent, am reu­șit să asimilăm șase produse dintre care remarc, în mod deosebit, mașina de mare ca­pacitate pentru împrăștiat a­­mendamente și îngrășăminte chimice și freza pentru prășit în legumicultura. Aceste ma­șini au și fost livrate agricul­turii. Pînă la sfîrșitul anului, vom mai asimila încă șapte mașini agricole pentru care se fac pregătiri intense în ve­derea fabricației. — In legătură cu acti­vitatea pentru sporirea performanțelor utilaje­lor și mașinilor pe care le concepeți și produ­ceți, ce ne puteți spune ? ION ROGOVEANU, șe­­serviciului concepție. Aș fui dori să scot în evidență faptul că, în afară de mașinile pe care le-a amintit tovarășul di­rector și a căror tehnicitate a fost bine apreciată de către unitățile agricole cărora le-au fost livrate, mai avem în curs de execuție încă două mașini cu performanțe ridicate. Este vorba de freza laterală cu palpator și freza dezaxată pentru prășit în plantații de vii și livezi de pomi. Este știut că lucrările în plantați­ile de vii și pomi se fac în cea mai mare parte manual. Prin asimilarea celor două mașini amintite și utilizarea lor în agricultură, se va substitui, în mare măsură, munca ma­­ n. SUCEVEANU (Continuare în pag. a III-a) PrI Ing. Foto : Estera Deloreanu „BUN­Ă TINEREȚE!” Respectîndu-se tradiția, re­cent a avut loc la I.C.E.T. festivitatea primirii în produc­ție a unei noi promoții de muncitori și tehnicieni ab­solvenți ai Grupului școlar energetic Craiova. 140 de ti­neri, pe fețele cărora se putea citi emoția prilejuită de acest eveniment unic în viață, au fost primiți sărbătorește de către conducerea întreprin­derii Centralei electrice de termoficare, organele de partid, sindicat și U.T.C. Ing. Nicola Voinea, director ad­junct al grupului școlar, a a­­preciat, prin cuvîntul său, că promoția de energeticieni din acest an este dintre cele mai bine pregătite de pînă acum. In rîndul ei se remarcă elevii C. Epure, Uie Tutu, V. Bocai, C. Cismaru și Ion Tudor, premianți pe clase și cîștigă­­tori ai concursurilor pe me­serii organizate în cadrul Mi­nisterului Energiei Electrice. Directorul general al între­prinderii, ing. Alexandru Neagu, le-a urat tinerilor muncitori și tehnicieni tra­diționalul „bun venit“ în mij­locul colectivului, după care au fost prezentate cadrele de conducere ale unității, șefii de servicii, organele de partid, sindicat și U.T.C. „Trebuie să fie o mîndrie pentru dum­neavoastră de a lucra intr-un­a dintre cele mai mari centrale de acest gen din țara noastră — li s-a adresat general. Cele șapte directorul grupuri turbo-energetice ale unității dezvoltă o putere instalată de 1 000 MW. In anul viitor vom ajunge să distribuim 6 000 000 000 kWh, ceea ce reprezintă de două ori și jumătate mai mult decît producția de energie e­lectrică realizată în 1950 pe întreaga țară. Veți lucra în di­feri­te sectoare, mânuind, supraveghind sau reparând instalații și agregate com­plexe, de înaltă tehnicitate. Aceasta impune din partea dumneavoastră conștiinciozita­te și o exemiplară disciplină. Spun acest lucru, deoarece, o cut de mică neatenție, o ma­nevră greșită pot duce la însemnate pierderi de ener­gie electrică“. Cu cuvinte sfătoase, pline de dragoste, li s-au adresat noii promoții de energeticieni și alte cadre cu munci de răs­pundere din între­prindere. In mod deosebit au fost reținute cuvintele emoționante cu care s-a adresat vîrstnicul munci­tor Gheorghe Popa, un om cu prestigiu în întreprindere: „Mă bucur din toată inima că voi, generația de astăzi, aveți create cu totul alte condiții de muncă și viață față de noi, cei care am lucrat la patroni, în regimul trecut. In conti­nuare vă sunt deschise porțile spre perfecțiune, larg In ceea ce ne privește, vă încre­dințăm, dragi tovarăși, că vom fi întotdeauna alături și vă vom sprijini și îndruma cu deosebită grijă“. In numele absolvenților a vorbit apoi Constantin Cis­maru, premiant pe școală, care a mulțumit pentru frumoasa primire ce le-a fost făcută, a­­sigurînd pe cei prezenți la acest eveniment că, o dată cu încadrarea în producție, vor depune toată stăruința și ela­nul lor creator, alături de muncitorii mai vechi, pentru îndeplinirea ireproșabilă sarcinilor ce li se vor încre­a­dința. Un alt moment semnifica­tiv, s-a petrecut în sala tur­binelor, unde mecanicul prin­cipal la reparații termice, Ion Pascal, i-a întîmpinat pe ti­nerii muncitori (vezi fotogra­fia din text) cu aceleași tra­diționale cuvinte : „Bine ați venit în rândurile noastre AUREL POPESCU A­RTĂ § fn pagina a ll-a = Liiuiiiuuiuiimuuuuuu­­uuiuuiuiuuuuiiuuiimumimiiiimmmmimiiimiiimimur" LITERATURĂ f “ IBIULÎ Azi vă informăm despre * Azi vâ Informăm despre Adăugiri la o viitoare cronică industrială După cum se știe, la Calafat se constru­iește un impunător o­­biectiv industrial — FABRICA DE CON­SERVE. Cei care în prezent durează teme­­liile fabricii sunt con­structorii Oltenia ai șantierului întreprin­derii de construcții și amenajări piscicole București — I.C.A.P. Constructori tineri și vîrstnici, muncitori, ingineri și tehnicieni care au mai trecut a­­semenea examene, răspund cu abnegație noilor cerințe ale im­punătorului șantier desfășurat pe o su­prafață de 10 ha. Materializate în ci­frele din proiecte, e­­lementele care vor al­cătui noul obiectiv in­dustrial al Calafatului vor acoperi o supra­față construită de 70 000 mp. Producția fabricii de conserve din orașul­­ de pe Du­năre va fi de 21000 tone/an — conserve de legume în 15 sorti­mente și pastă de to­mate — cu perspectiva extinderii pentru con­serve dietetice. Fabri­ca va cuprinde șase linii tehnologice — una pentru prelucrat mazărea, una pentru prelucrat fasolea, trei linii pentru paste de tomate și o linie pen­tru diverse legume (murături, compoturi, salată). Caracteristicile cor­pului principal al ha­lei de producție sunt : lungimea 100 metri, lățimea 90 metri. Față de Fabrica de conser­ve de la Caracal, ca urmare a îmbunătăți­rilor de proiectare, fa­brica din Calafat pre­zintă o reducere înălțimii halei cu cir­a­ca trei metri. Totoda­tă, a fost îmbunătățit fluxul tehnologic prin reducerea spațiilor i­­nutile. Alte elemente caracteristice : consum de apă zilnic — circa 700 mc, suprafețe de depozitare— 8000 mp. De menționat că uti­lajele au suferit u­­nele perfecționări față de concepția inițială a celor care se află instalate la fabrica de conserve de la Cara­cal, cal. Evidențiem, de ase­menea, faptul că, la realizarea acestui o­­biectiv industrial, con­structorii au aplicat o soluție de mare efect — perna de ioes, pe o suprafață de circa 35 000 mp. Aceasta a impus realizarea unor săpături la adîncimi de trei-patru metri care, ulterior, au fost umplute și compacta­te, îmbunătățind greu­tatea specifică a tere­nului de fundație de la 1,300 kg forță/dmc la­ 1,7—1,8 kgf/dmc. A­­plicată doar pentru a doua oară in țară, so­luția va da, desigur, rezultatele scontate in condițiile exigențelor impuse de proiectul de execuție. DE ZIUA MARINEI ROMÂNEȘTI FEIERAȚIILE TIMONEI E greu de presupus că exis­tă mulți oameni cărora vîrsta copilăriei și adolescenței să nu le fi înaripat sufletul și imaginația cu acea prezență fabuloasă, exotică, tulbură­toare a slujitorilor lui Nep­tun — marinarii. Meseria ce­lor curajoși ne-a atras dintot­­deauna la vîrsta celei mai sensibile receptivități pentru că ea ține de o stare firească a materiei umane, de acea nostalgie a depărtărilor. N-am avut, desigur, pe aceste tă­­rîmuri, un popor de oameni ai mărilor, asemeni nordici­lor care-și petreceau cea mai mare parte a vieții în încleș­tarea cu nemărginirile azu­rii. Avem insă o tradiție care, din vechime, de la voievodale cu cap de luntrile bour desenat pe velă și cu luntrași tinjași, străjuitori aprigi la hotarele domnești ale Mircea sau Ștefan — a m­ui pă­truns în timp, suind către înnoiri și mai bine, o dată cu țara, străbătînd cu tenacitate, nu o dată, încercările cutre­murătoare de care a avut parte neamul românesc. Pe aripi de vînt și pe unde azurii, între Dunăre și Ma­rea Neagră, navele noastre au purtat destine eroice a că­ror rememorare, azi, de Ziua marinei, ne înfioară cu no­blețea oamenilor acestui stră­vechi și darnic pămint. De la luntrașii cu aureolă biblică ai marilor voievozi, la eroi ca Ion Murgescu, cel care pe vedeta „Rîndunica“ a partici­pat­ in 1877 la atacul împo­triva navei cuirasate „Hivzi Rahman“, la locotenentul Lupu Dinescu își cîți, încă, asemeni lui, vor mai fi fost), care a căzut la post la kilo­metrul 652, 500 pe Dunăre, în 27 decembrie 1944 într-o mi­siune de draga], in explozia a două mine magnetice. Și, în fine, la generațiile de azi ale timonei — care mînuiesc apa­ratura electronică, automati­zarea complexă... Sînt tot a­­tîtea trepte in timp care con­verg spre esențiale împliniri, intr-o țară a ascendențelor, arm­onioase pe toate planurile. Fără a fi scutiți de aspri­mea unei îndeletniciri ce-și păstrează peste veacuri esen­ța, cutezătorii de azi ai valu­rilor, in ieșirile lor în larg, la trageri și lansări, la apli­cații și în alte misiuni, de­prind măiestria stăpînirii perfecte a navelor echipate după ultimul cuvînt al teh­nicii maritime. In anii după 1944, pornită de la de­zastre ce-i conferea mai mult o o existență simbolică, flota noastră a cîștigat atributele consacrării contemporane, be­neficiind de „briza“ mai fa­vorabilă ca oricînd a înnoiri­lor cuprinzătoare, de struc­tură. Intrată în posesia unei echipări masive, unei tehnici de finețe și precizie, ea și-a format oameni pe măsură. Alături de ofițeri, maiștri mi­litari principali numărind cite trei și patru decenii de am­­barcare — tinerii marinari de pe vedete, vinătorii de submarine, scafandrii, drago­nii, torpilorii, mecanicii, con­turează colective de nădejde. Pe magistralele maritime și fluviale, pe Dunăre, in a­­pele Atlanticului și Medite­­ranei, de la Oceanul Indian la Pacific — marele al tricolorului nostru pavoaz înso­țește spre cele mai îndepăr­tate colțuri ale pămîntului transporturile de mărfuri ale flotei comerciale ro­mâne care se întoarce apoi de acolo cu produsele nece­sare economiei noastre. Pe țărmurile de la Dunăre și Mare au apărut și se dez­voltă șantiere navale și por­turi, construcțiile navale în­scriind azi o nouă tradiție ce câștigă prestigiu. Și con­structorilor de nave, li se cu­vine acum, ca tuturor ma­rinarilor, cuvinte de laudă și prețuire aleasă. Asimilată firesc devenirii noastre actuale, aria cutezăto­rilor apelor se circumscrie cu putere de simbol realităților românești contemporane atît de dinamice, variate, proli­fice. ADRIAN FULGA Oamenilor harnici, prețuire ummimmiimmimtimiiimmmiimimiimuimiimiimmijiimiimmmmm iiiiiiiiiiiiiiiitimiimiimiiiiiiiimiiiiiiiiimmniiiimiiiiiiiimiiHimiimmiimmimiimiiiiiiiim Casa de cultură a sindi­catelor din Craiova și-a deschis ieri porțile pentru a primi oaspeți de mare cinste la o sărbătoare, mai plină de satisfacții și mai bogată în semnificații decit oricare dintre manifestările estivale de sfîrșit de săptă­­mînă, era „Descendența“ oaspeților ușor de recunoscut după steluțele rubinii pur­tate cu mîndrie de fiecare în parte. Toți descindeau din marea și strălucita fa­milie a fruntașilor în pro­ducție din uzinele și fabri­cile craiovene, întreprinde­rile agricole de stat și în­treprinderile pentru meca­nizarea agriculturii din cu­prinsul plaiurilor doljene. In sală au luat loc cei 483 de fruntași în producție care au reușit, datorită hăr­niciei, competenței profe­sionale și măiestriei lor, să păstreze acest titlu de cins­te timp de cinci ani înche­iați, în acest an — al cincilea împlinit din clipa în care de reverul prins, pentru hainei li s-a prima oară, steluța atît de cunoscută și de râvnită, — acești oameni de frunte au fost in mai multe rînduri sărbătoriți și răsplătiți. Pe piepturile tu­turor strălucește Medalia jubiliară instituită cu acest prilej, toți au primit impor­tante premii în bani, iar u­­nui număr de 429 de frun­tași li s-a înmînat Medalia muncii. Ieri, au­tați să se bucure fost­um­i­pentru noua cinste acordată celor mai aleși în această frun­­tășie : 29 de muncitori, lu­crători agricoli și mecani­zatori, urmau să fie distinși cu Ordinul Muncii clasa a III-a. Această vibrantă solem­nitate a fost deschisă de tova­rășul Ică Iulius, președin­tele comitetului executiv al Consiliului județean al sindicatelor. Tovarășul Pe­tre Gigea, prim-vicepreșe­­dinte al comitetului execu­tiv al Consiliului popular județean provizoriu, s-a a­­dresat asistenței cu cuvinte de caldă apreciere pentru rîvna depusă în producție de cei sărbătoriți. După ce a dat citire Decretului Con­siliului de Stat al Republi­cii Socialiste România, vor­bitorul a înmînat înalta distincție și i-a felicitat călduros pe toți cei care au alăturat însemnelor de cins­te de pînă acum, înaltul Ordin astăzi acordat. Rind pe rînd, au urcat la masa prezidiului, muncitori de frunte : turnătorul Alexan­dru Cantea de la „Electro­putere“, montatorul Gheor­ghe Filea de la Depoul C.F.R., mecanicul Florea Predoi de la I.A.S. Băilești, mecanicul dieselist Gheor­ghe Stelea, mecanizatorul Aurel Văleanu de la I.M.A. Birca, mecanizatorul Gheor­ghe Tutunaru de la I.M.A. Segarcea, excavatoristul Ștefan Pencu de la I.S.C.I. C.E.T., mecanicul Marin Martaza de la I.R.A., șeful de secție Irimie Popa de la I.G.F.L. și toți ceilalți răsplătiți în mod deosebit pentru meritele lor în pro­ducție. Vorbind în numele celor decorați, frezorul Ion S­m­e­­eiu a dat grai lor lor de caldă simțăminte­­recunoș­tință și hotărîrii de a per­severa pe acest drum al fruntășiei, de a spori, de la an la an, bilanțul faptelor lor harnice, înconjurați de lor, de prieteni și familiile cunos­cuți, de admirația și bucu­ria tuturor, sărbătoriții au asistat la un spectacol fes­tiv prezentat de Ansamblul Consiliului județean al sin­dicatelor. Cîntecul săltăreț și plin de foc, dansul sprin­țar, înflăcărarea versului au însuflețit și mai mult inimile. In acele clipe am privit la trei dintre încunu­nații de la „Electroputere“: Alexandru Cantea, Ion Scrieciu și Dumitru Stru­­jescu. Stăteau alături, emo­ționați, fericiți, umăr la umăr. Atitudinea ni s-a pă­rut simbolică : mereu ală­turi la muncă, în fruntășie și la sărbători. TOMA FIRU II î­I I 1II îIIII curier coti­dian Modificarea numerelor de telefon începînd de astăzi, nume­rele de telefon ale abonați­lor telefonici din Craiova, se modifică, prin trecerea la cinci cifre. Această modifi­care vizează toate numerele de telefon ale abonaților și centralelor de întreprinderi. Adoptarea telefonului cu 5 cifre reprezintă o etapă pre­mergătoare introducerii sis­temului automat interurban — fapt care va fi consemnat în cel de-al patrulea trime­stru al anului. Sistematizarea liniilor din stația C.F.R.­Craiova Colectivul șantierului nr. 22 al I.C.C.F. Craiova exe­cută în prezent sistemati­zarea liniilor din stația CFR Craiova. In acest scop sunt necesare lucrări de tipări de linii și aparate de cale, pre­cum și înlocuirea acestora cu aparate de cale noi, tip 49, fabricate in țară. Noua poză a liniilor din stație ține cont și de sporirea capaci­tății de tranzit a stației Cra­iova. Demn de menținut este faptul că aceste lucrări se execută în condițiile neîntre­­ruperii circulației, fapt ce necesită descentralizarea pe etape a stației.­­ „Alimeiul” a plecat pe litoral Ansamblul folcloric de a­­matori „Alunelul“ a plecat astăzi pe litoral unde va prezenta patru spectacole în cadrul celei de a cincea e­­diții a Festivalului cîntecu­­lui, dansului și portului popular. Mesagerii artei populare oltenești prezintă primul spectacol mîine sea­ră, în stațiunea Mangalia. PLENARA UNIUNII JUDEȚENE DOLJ A C.A.P. Ieri a avut loc la Craiova plenara Uniunii județene Dolj a C.A.P. La lucrările plenarei au luat parte membrii consi­liului Uniunii județene, preșe­dinții cooperativelor agricole, iar ca invitați — instructorii Comitetului județean de partid, secretarii comitetelor de partid din C.A.P., reprezentanți ai Băncii agricole, Uniunii ju­dețene a cooperativelor de consum și alții. Au participat, de asemenea, tovarășii : Mihai Burcheșin, secretar al Comitetului jude­țean Dolj al P.C.R., Titus Po­­pescu, vicepreședinte al unii Naționale a C.A.P., Uni­Pe­tre Gigea, prim-vicepreședinte al comitetului executiv al Con­siliului popular județean pro­vizoriu, Gheorghe Dindere, președintele Uniunii județene a C.A.P., Mihai Băluța, direc­torul Direcției agricole jude­țene. Plenara a analizat activita­tea de producție și financiară a cooperativelor agricole din județul Dolj, pe semestrul I a. c. Din referatul prezentat de tov. Gh. Dindere a reieșit că, cu toată seceta care a persis­tat, numeroase cooperative a­­gricole, ca de pildă, cele din Bechet, Băilești, Ghidici, Ma­­glavit, Ostroveni, au obținut în medie la hectar între 2 262 și 3 054 kg grîu. Un număr de 95 unități au depășit producția medie a județului, iar 45 au recoltat peste 1800 kg la hec­tar. («Continuare în pag. a III-a) Arta de a privi Delacroix a fost acuzat, la vremea sa, că nu știe­­ să deseneze. X, concetățeanul nostru, pictorul pe care îl știți și dumneavoastră, e considerat un maestru. Delacroix era blamat, X e luat în brațe de snobi. E adevărat că, uneori, numai posterita­tea ne judecă adevărat. Dar rău, ce va judeca posteritatea la X, faptul că murdărește impecabil cartonul De curînd, a avut și... expoziție perso­nală. Am­ văzut acolo pe unii care erau mai, mai să leșine de... plăcere. Ce „extaz“ se produceau liniile și vopselele lui chinuite ! Bietul Delacroix " Dacă­ s-ar mai naște iar, s-ar grăbi, de ciudă, să moara pentru a doua oară... MIHAI DUȚESCU JI POST RESTANT ., imiiiiiiiiiiiimiiiiiiiiiiiiiiiimiiiim

Next