Inainte, august 1968 (Anul 25, nr. 7283-7309)
1968-08-04 / nr. 7286
ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU ANUL XXV NR. 7286 DUMINICĂ 4 AUGUST 1968 4 PAGINI 30 BANI nuimistl Palfl • UUIBIENIIIjI CNC ....... .............. ....................................... ■ SIMPOZIOANE. Comitetul județean pentru cultură și artă, in colaborare cu Filiala Asociației Juriștilor din Craiova, organizează astăzi in comunele Plenița, Basarabi, Siliștea Crucii, Predești, Brabova, Seaca de Pădure, Carpen și Cleanov, simpozioane pe marginea legilor privind: „Apărarea, conservarea și folosirea terenurilor agricole", „Exercitarea meseriilor de către meșteșugari în atelierele proprii“ și „Controlul provenienței unor bunuri ale persoanelor fizice care nu au fost dobindite in mod licit d. I DUMINICI CULTURALSPORTIVE. In comunele Birca și Vela au loc tradiționale manifestări estivale in aer liber — duminici cultural-sportive. Formații artistice și echipe sportive din localitățile vecine comunelor gazdă își dau intilnire, in dispute pasionante, de dimineață pină seara tirziu. ■ INVITAȚIE LA CLUBUL TINERETULUI. Pe terenurile sportive de la Clubul tineretului din Parcul poporului se dispută in dimineața aceasta întreceri la volei, handbal, baschet și tenis de cimp. După-amiază, in cadrul ciclului de conferințe „A. B. C. geografic“, prof. Gh. Schintee prezintă Insula Irlanda. ■ STUDENȚI 1N EXCURSIE. Casa de cultură a studenților din Craiova organizează pentru studenții din alte centre universitare, aflați în practici de producție la uzinele craiovene, o frumoasă excursie la Tismana. ■ AGENDA TURISTICA. 160 de muncitori fruntași în producție de la Uzina „Electroputere“ din Craiova fac o excursie cu autocarele pe itinerariul Craiova — Tr. Severin și apoi cu vaporul pe Dunăre pină la Cazane. Un alt grup de salariați de la Oficiul P.T.T.R. Craiova pleacă pe traseul turistic Craiova — Tr. Severin — Herculane. Uzina „7 Noiembrie“ Craiova : după un control sever al calității, un nou lot de mașini va fi livrat unităților agricole ASIMILAREA DE MAȘINI AGRICOLE MODERNE — OBIECTIV DE BAZĂ gI Ig I Colectivul de muncă al Uzinei „7 Noiembrie“ Craiova este preocupat în permanență de asimilarea de noi produse și modernizarea celor aflate în fabricație. Acest deziderat pune în fața constructorilor craioveni soluționarea unor probleme deosebite, atît in ce privește procedeele tehnologice, cit și organizarea muncii. Pentru a afla unele amănunte în legătură cu acțiunea de asimilare a unor noi produse, am avut o convorbire cu cadre din conducerea uzinei și specialiști din serviciile funcționale. Redăm, în continuare, convorbirea avută. — Uzina „7 Noiembrie“ face parte din principalele unități producătoare de mașini și utilaje agricole ale țării. Am dori să facem cunoscut cititorilor cîteva aspecte din succesele obținute, precum și preocupările pe care le are uzina în direcția asimilării de noi și moderne mașini agricole. MIHAI STlNGU, directorul uzinei . Cifrele contabile, fie ele sintetice sau analitice, au farmecul lor, mai ales cînd prezintă o situație favorabilă. De aceea, voi aminti doar cîteva. Pe primele șase luni din acest an, uzina a îndeplinit planul la toți Indicatorii. Precizez în același timp că, în ultimii doi ani, colectivul uzinei a asimilat 20 de mașini și utilaje agricole. Cele mai multe din ele sunt noi, nu numai pentru uzină, dar și pentru agricultura țării noastre. Numai de la începutul anului și pînă în prezent, am reușit să asimilăm șase produse dintre care remarc, în mod deosebit, mașina de mare capacitate pentru împrăștiat amendamente și îngrășăminte chimice și freza pentru prășit în legumicultura. Aceste mașini au și fost livrate agriculturii. Pînă la sfîrșitul anului, vom mai asimila încă șapte mașini agricole pentru care se fac pregătiri intense în vederea fabricației. — In legătură cu activitatea pentru sporirea performanțelor utilajelor și mașinilor pe care le concepeți și produceți, ce ne puteți spune ? ION ROGOVEANU, șeserviciului concepție. Aș fui dori să scot în evidență faptul că, în afară de mașinile pe care le-a amintit tovarășul director și a căror tehnicitate a fost bine apreciată de către unitățile agricole cărora le-au fost livrate, mai avem în curs de execuție încă două mașini cu performanțe ridicate. Este vorba de freza laterală cu palpator și freza dezaxată pentru prășit în plantații de vii și livezi de pomi. Este știut că lucrările în plantațiile de vii și pomi se fac în cea mai mare parte manual. Prin asimilarea celor două mașini amintite și utilizarea lor în agricultură, se va substitui, în mare măsură, munca ma n. SUCEVEANU (Continuare în pag. a III-a) PrI Ing. Foto : Estera Deloreanu „BUNĂ TINEREȚE!” Respectîndu-se tradiția, recent a avut loc la I.C.E.T. festivitatea primirii în producție a unei noi promoții de muncitori și tehnicieni absolvenți ai Grupului școlar energetic Craiova. 140 de tineri, pe fețele cărora se putea citi emoția prilejuită de acest eveniment unic în viață, au fost primiți sărbătorește de către conducerea întreprinderii Centralei electrice de termoficare, organele de partid, sindicat și U.T.C. Ing. Nicola Voinea, director adjunct al grupului școlar, a apreciat, prin cuvîntul său, că promoția de energeticieni din acest an este dintre cele mai bine pregătite de pînă acum. In rîndul ei se remarcă elevii C. Epure, Uie Tutu, V. Bocai, C. Cismaru și Ion Tudor, premianți pe clase și cîștigători ai concursurilor pe meserii organizate în cadrul Ministerului Energiei Electrice. Directorul general al întreprinderii, ing. Alexandru Neagu, le-a urat tinerilor muncitori și tehnicieni tradiționalul „bun venit“ în mijlocul colectivului, după care au fost prezentate cadrele de conducere ale unității, șefii de servicii, organele de partid, sindicat și U.T.C. „Trebuie să fie o mîndrie pentru dumneavoastră de a lucra intr-una dintre cele mai mari centrale de acest gen din țara noastră — li s-a adresat general. Cele șapte directorul grupuri turbo-energetice ale unității dezvoltă o putere instalată de 1 000 MW. In anul viitor vom ajunge să distribuim 6 000 000 000 kWh, ceea ce reprezintă de două ori și jumătate mai mult decît producția de energie electrică realizată în 1950 pe întreaga țară. Veți lucra în diferite sectoare, mânuind, supraveghind sau reparând instalații și agregate complexe, de înaltă tehnicitate. Aceasta impune din partea dumneavoastră conștiinciozitate și o exemiplară disciplină. Spun acest lucru, deoarece, o cut de mică neatenție, o manevră greșită pot duce la însemnate pierderi de energie electrică“. Cu cuvinte sfătoase, pline de dragoste, li s-au adresat noii promoții de energeticieni și alte cadre cu munci de răspundere din întreprindere. In mod deosebit au fost reținute cuvintele emoționante cu care s-a adresat vîrstnicul muncitor Gheorghe Popa, un om cu prestigiu în întreprindere: „Mă bucur din toată inima că voi, generația de astăzi, aveți create cu totul alte condiții de muncă și viață față de noi, cei care am lucrat la patroni, în regimul trecut. In continuare vă sunt deschise porțile spre perfecțiune, larg In ceea ce ne privește, vă încredințăm, dragi tovarăși, că vom fi întotdeauna alături și vă vom sprijini și îndruma cu deosebită grijă“. In numele absolvenților a vorbit apoi Constantin Cismaru, premiant pe școală, care a mulțumit pentru frumoasa primire ce le-a fost făcută, asigurînd pe cei prezenți la acest eveniment că, o dată cu încadrarea în producție, vor depune toată stăruința și elanul lor creator, alături de muncitorii mai vechi, pentru îndeplinirea ireproșabilă sarcinilor ce li se vor încreadința. Un alt moment semnificativ, s-a petrecut în sala turbinelor, unde mecanicul principal la reparații termice, Ion Pascal, i-a întîmpinat pe tinerii muncitori (vezi fotografia din text) cu aceleași tradiționale cuvinte : „Bine ați venit în rândurile noastre AUREL POPESCU ARTĂ § fn pagina a ll-a = Liiuiiiuuiuiimuuuuuuuuiuuiuiuuuuiiuuiimumimiiiimmmmimiiimiiimimur" LITERATURĂ f “ IBIULÎ Azi vă informăm despre * Azi vâ Informăm despre Adăugiri la o viitoare cronică industrială După cum se știe, la Calafat se construiește un impunător obiectiv industrial — FABRICA DE CONSERVE. Cei care în prezent durează temeliile fabricii sunt constructorii Oltenia ai șantierului întreprinderii de construcții și amenajări piscicole București — I.C.A.P. Constructori tineri și vîrstnici, muncitori, ingineri și tehnicieni care au mai trecut asemenea examene, răspund cu abnegație noilor cerințe ale impunătorului șantier desfășurat pe o suprafață de 10 ha. Materializate în cifrele din proiecte, elementele care vor alcătui noul obiectiv industrial al Calafatului vor acoperi o suprafață construită de 70 000 mp. Producția fabricii de conserve din orașul de pe Dunăre va fi de 21000 tone/an — conserve de legume în 15 sortimente și pastă de tomate — cu perspectiva extinderii pentru conserve dietetice. Fabrica va cuprinde șase linii tehnologice — una pentru prelucrat mazărea, una pentru prelucrat fasolea, trei linii pentru paste de tomate și o linie pentru diverse legume (murături, compoturi, salată). Caracteristicile corpului principal al halei de producție sunt : lungimea 100 metri, lățimea 90 metri. Față de Fabrica de conserve de la Caracal, ca urmare a îmbunătățirilor de proiectare, fabrica din Calafat prezintă o reducere înălțimii halei cu ciraca trei metri. Totodată, a fost îmbunătățit fluxul tehnologic prin reducerea spațiilor inutile. Alte elemente caracteristice : consum de apă zilnic — circa 700 mc, suprafețe de depozitare— 8000 mp. De menționat că utilajele au suferit unele perfecționări față de concepția inițială a celor care se află instalate la fabrica de conserve de la Caracal, cal. Evidențiem, de asemenea, faptul că, la realizarea acestui obiectiv industrial, constructorii au aplicat o soluție de mare efect — perna de ioes, pe o suprafață de circa 35 000 mp. Aceasta a impus realizarea unor săpături la adîncimi de trei-patru metri care, ulterior, au fost umplute și compactate, îmbunătățind greutatea specifică a terenului de fundație de la 1,300 kg forță/dmc la 1,7—1,8 kgf/dmc. Aplicată doar pentru a doua oară in țară, soluția va da, desigur, rezultatele scontate in condițiile exigențelor impuse de proiectul de execuție. DE ZIUA MARINEI ROMÂNEȘTI FEIERAȚIILE TIMONEI E greu de presupus că există mulți oameni cărora vîrsta copilăriei și adolescenței să nu le fi înaripat sufletul și imaginația cu acea prezență fabuloasă, exotică, tulburătoare a slujitorilor lui Neptun — marinarii. Meseria celor curajoși ne-a atras dintotdeauna la vîrsta celei mai sensibile receptivități pentru că ea ține de o stare firească a materiei umane, de acea nostalgie a depărtărilor. N-am avut, desigur, pe aceste tărîmuri, un popor de oameni ai mărilor, asemeni nordicilor care-și petreceau cea mai mare parte a vieții în încleștarea cu nemărginirile azurii. Avem insă o tradiție care, din vechime, de la voievodale cu cap de luntrile bour desenat pe velă și cu luntrași tinjași, străjuitori aprigi la hotarele domnești ale Mircea sau Ștefan — a mui pătruns în timp, suind către înnoiri și mai bine, o dată cu țara, străbătînd cu tenacitate, nu o dată, încercările cutremurătoare de care a avut parte neamul românesc. Pe aripi de vînt și pe unde azurii, între Dunăre și Marea Neagră, navele noastre au purtat destine eroice a căror rememorare, azi, de Ziua marinei, ne înfioară cu noblețea oamenilor acestui străvechi și darnic pămint. De la luntrașii cu aureolă biblică ai marilor voievozi, la eroi ca Ion Murgescu, cel care pe vedeta „Rîndunica“ a participat in 1877 la atacul împotriva navei cuirasate „Hivzi Rahman“, la locotenentul Lupu Dinescu își cîți, încă, asemeni lui, vor mai fi fost), care a căzut la post la kilometrul 652, 500 pe Dunăre, în 27 decembrie 1944 într-o misiune de draga], in explozia a două mine magnetice. Și, în fine, la generațiile de azi ale timonei — care mînuiesc aparatura electronică, automatizarea complexă... Sînt tot atîtea trepte in timp care converg spre esențiale împliniri, intr-o țară a ascendențelor, armonioase pe toate planurile. Fără a fi scutiți de asprimea unei îndeletniciri ce-și păstrează peste veacuri esența, cutezătorii de azi ai valurilor, in ieșirile lor în larg, la trageri și lansări, la aplicații și în alte misiuni, deprind măiestria stăpînirii perfecte a navelor echipate după ultimul cuvînt al tehnicii maritime. In anii după 1944, pornită de la dezastre ce-i conferea mai mult o o existență simbolică, flota noastră a cîștigat atributele consacrării contemporane, beneficiind de „briza“ mai favorabilă ca oricînd a înnoirilor cuprinzătoare, de structură. Intrată în posesia unei echipări masive, unei tehnici de finețe și precizie, ea și-a format oameni pe măsură. Alături de ofițeri, maiștri militari principali numărind cite trei și patru decenii de ambarcare — tinerii marinari de pe vedete, vinătorii de submarine, scafandrii, dragonii, torpilorii, mecanicii, conturează colective de nădejde. Pe magistralele maritime și fluviale, pe Dunăre, in apele Atlanticului și Mediteranei, de la Oceanul Indian la Pacific — marele al tricolorului nostru pavoaz însoțește spre cele mai îndepărtate colțuri ale pămîntului transporturile de mărfuri ale flotei comerciale române care se întoarce apoi de acolo cu produsele necesare economiei noastre. Pe țărmurile de la Dunăre și Mare au apărut și se dezvoltă șantiere navale și porturi, construcțiile navale înscriind azi o nouă tradiție ce câștigă prestigiu. Și constructorilor de nave, li se cuvine acum, ca tuturor marinarilor, cuvinte de laudă și prețuire aleasă. Asimilată firesc devenirii noastre actuale, aria cutezătorilor apelor se circumscrie cu putere de simbol realităților românești contemporane atît de dinamice, variate, prolifice. ADRIAN FULGA Oamenilor harnici, prețuire ummimmiimmimtimiiimmmiimimiimuimiimiimmijiimiimmmmm iiiiiiiiiiiiiiiitimiimiimiiiiiiiimiiiiiiiiimmniiiimiiiiiiiimiiHimiimmiimmimiimiiiiiiiim Casa de cultură a sindicatelor din Craiova și-a deschis ieri porțile pentru a primi oaspeți de mare cinste la o sărbătoare, mai plină de satisfacții și mai bogată în semnificații decit oricare dintre manifestările estivale de sfîrșit de săptămînă, era „Descendența“ oaspeților ușor de recunoscut după steluțele rubinii purtate cu mîndrie de fiecare în parte. Toți descindeau din marea și strălucita familie a fruntașilor în producție din uzinele și fabricile craiovene, întreprinderile agricole de stat și întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii din cuprinsul plaiurilor doljene. In sală au luat loc cei 483 de fruntași în producție care au reușit, datorită hărniciei, competenței profesionale și măiestriei lor, să păstreze acest titlu de cinste timp de cinci ani încheiați, în acest an — al cincilea împlinit din clipa în care de reverul prins, pentru hainei li s-a prima oară, steluța atît de cunoscută și de râvnită, — acești oameni de frunte au fost in mai multe rînduri sărbătoriți și răsplătiți. Pe piepturile tuturor strălucește Medalia jubiliară instituită cu acest prilej, toți au primit importante premii în bani, iar unui număr de 429 de fruntași li s-a înmînat Medalia muncii. Ieri, autați să se bucure fostumipentru noua cinste acordată celor mai aleși în această fruntășie : 29 de muncitori, lucrători agricoli și mecanizatori, urmau să fie distinși cu Ordinul Muncii clasa a III-a. Această vibrantă solemnitate a fost deschisă de tovarășul Ică Iulius, președintele comitetului executiv al Consiliului județean al sindicatelor. Tovarășul Petre Gigea, prim-vicepreședinte al comitetului executiv al Consiliului popular județean provizoriu, s-a adresat asistenței cu cuvinte de caldă apreciere pentru rîvna depusă în producție de cei sărbătoriți. După ce a dat citire Decretului Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, vorbitorul a înmînat înalta distincție și i-a felicitat călduros pe toți cei care au alăturat însemnelor de cinste de pînă acum, înaltul Ordin astăzi acordat. Rind pe rînd, au urcat la masa prezidiului, muncitori de frunte : turnătorul Alexandru Cantea de la „Electroputere“, montatorul Gheorghe Filea de la Depoul C.F.R., mecanicul Florea Predoi de la I.A.S. Băilești, mecanicul dieselist Gheorghe Stelea, mecanizatorul Aurel Văleanu de la I.M.A. Birca, mecanizatorul Gheorghe Tutunaru de la I.M.A. Segarcea, excavatoristul Ștefan Pencu de la I.S.C.I. C.E.T., mecanicul Marin Martaza de la I.R.A., șeful de secție Irimie Popa de la I.G.F.L. și toți ceilalți răsplătiți în mod deosebit pentru meritele lor în producție. Vorbind în numele celor decorați, frezorul Ion Smeeiu a dat grai lor lor de caldă simțăminterecunoștință și hotărîrii de a persevera pe acest drum al fruntășiei, de a spori, de la an la an, bilanțul faptelor lor harnice, înconjurați de lor, de prieteni și familiile cunoscuți, de admirația și bucuria tuturor, sărbătoriții au asistat la un spectacol festiv prezentat de Ansamblul Consiliului județean al sindicatelor. Cîntecul săltăreț și plin de foc, dansul sprințar, înflăcărarea versului au însuflețit și mai mult inimile. In acele clipe am privit la trei dintre încununații de la „Electroputere“: Alexandru Cantea, Ion Scrieciu și Dumitru Strujescu. Stăteau alături, emoționați, fericiți, umăr la umăr. Atitudinea ni s-a părut simbolică : mereu alături la muncă, în fruntășie și la sărbători. TOMA FIRU II îI I 1II îIIII curier cotidian Modificarea numerelor de telefon începînd de astăzi, numerele de telefon ale abonaților telefonici din Craiova, se modifică, prin trecerea la cinci cifre. Această modificare vizează toate numerele de telefon ale abonaților și centralelor de întreprinderi. Adoptarea telefonului cu 5 cifre reprezintă o etapă premergătoare introducerii sistemului automat interurban — fapt care va fi consemnat în cel de-al patrulea trimestru al anului. Sistematizarea liniilor din stația C.F.R.Craiova Colectivul șantierului nr. 22 al I.C.C.F. Craiova execută în prezent sistematizarea liniilor din stația CFR Craiova. In acest scop sunt necesare lucrări de tipări de linii și aparate de cale, precum și înlocuirea acestora cu aparate de cale noi, tip 49, fabricate in țară. Noua poză a liniilor din stație ține cont și de sporirea capacității de tranzit a stației Craiova. Demn de menținut este faptul că aceste lucrări se execută în condițiile neîntreruperii circulației, fapt ce necesită descentralizarea pe etape a stației. „Alimeiul” a plecat pe litoral Ansamblul folcloric de amatori „Alunelul“ a plecat astăzi pe litoral unde va prezenta patru spectacole în cadrul celei de a cincea ediții a Festivalului cîntecului, dansului și portului popular. Mesagerii artei populare oltenești prezintă primul spectacol mîine seară, în stațiunea Mangalia. PLENARA UNIUNII JUDEȚENE DOLJ A C.A.P. Ieri a avut loc la Craiova plenara Uniunii județene Dolj a C.A.P. La lucrările plenarei au luat parte membrii consiliului Uniunii județene, președinții cooperativelor agricole, iar ca invitați — instructorii Comitetului județean de partid, secretarii comitetelor de partid din C.A.P., reprezentanți ai Băncii agricole, Uniunii județene a cooperativelor de consum și alții. Au participat, de asemenea, tovarășii : Mihai Burcheșin, secretar al Comitetului județean Dolj al P.C.R., Titus Popescu, vicepreședinte al unii Naționale a C.A.P., UniPetre Gigea, prim-vicepreședinte al comitetului executiv al Consiliului popular județean provizoriu, Gheorghe Dindere, președintele Uniunii județene a C.A.P., Mihai Băluța, directorul Direcției agricole județene. Plenara a analizat activitatea de producție și financiară a cooperativelor agricole din județul Dolj, pe semestrul I a. c. Din referatul prezentat de tov. Gh. Dindere a reieșit că, cu toată seceta care a persistat, numeroase cooperative agricole, ca de pildă, cele din Bechet, Băilești, Ghidici, Maglavit, Ostroveni, au obținut în medie la hectar între 2 262 și 3 054 kg grîu. Un număr de 95 unități au depășit producția medie a județului, iar 45 au recoltat peste 1800 kg la hectar. («Continuare în pag. a III-a) Arta de a privi Delacroix a fost acuzat, la vremea sa, că nu știe să deseneze. X, concetățeanul nostru, pictorul pe care îl știți și dumneavoastră, e considerat un maestru. Delacroix era blamat, X e luat în brațe de snobi. E adevărat că, uneori, numai posteritatea ne judecă adevărat. Dar rău, ce va judeca posteritatea la X, faptul că murdărește impecabil cartonul De curînd, a avut și... expoziție personală. Am văzut acolo pe unii care erau mai, mai să leșine de... plăcere. Ce „extaz“ se produceau liniile și vopselele lui chinuite ! Bietul Delacroix " Dacă s-ar mai naște iar, s-ar grăbi, de ciudă, să moara pentru a doua oară... MIHAI DUȚESCU JI POST RESTANT ., imiiiiiiiiiiiimiiiiiiiiiiiiiiiimiiiim