Inainte, august 1968 (Anul 25, nr. 7283-7309)

1968-08-02 / nr. 7284

II I CULORILE ȘANTIERULUI * imimnnmtmiiimmiiiiimiitiimiiHiimiiiiiiiiiiiiniiiiimiimiiiiiffliiiiminmmiiimmimimii nimmmninimnmnmiiii (Urmare din pag. I) și pentru șantier. Fericită, memorabilă coincidentă. Cîți n-ar fi dorit-o ? ), îmi arată, printre ogașele opu­lente, o stîncă semeață, de­tașată în solitudinea și mă­reția ei de restul munți­lor, este stînca pe care va trona monumentul închi­nat brigadierilor de acum 20 de ani. „Va fi o lucrare extrem de dificilă — spu­nea el — aceasta impunînd eforturi imaginației și dă­ruire fizică. Ar putea fi altfel cînd înnobilează un șantier de asemenea an­vergură ?“ „Ar putea fi altfel?“. Un apelativ interior, care exclude alternativele ezi­tante, retușînd energic orice eventuale digresiuni suplimentare. Cum ar pu­tea fi altfel șantierul, decit frumos, măreț și trainic, în care liantul cel mai de preț este organic, tineresc la propriu și la figurat? Pe șantier lucrează tineri, monumentul este proiectat și va fi lucrat tot de niște tineri arhitecți pe care i-am întîlnit în Tg.­Jiu. Poate erau încă studenți, poate proaspeți absolvenți. Nu le-am pus o astfel de întrebare puerilă, de vre­me ce ei se angajaseră, cu seriozitatea unui om ma­tur ce-și așează în gînd un plan măreț. Acolo, sus, va fi așezat monumentul, eternizînd clipele de as­tăzi, peste care tinerii trec cu modestia unor oameni porniți spre împlinirea u­­nei datorii de mare cin­ste ; aici, jos, în luminoasă — zîmbet poenița tai­nic ce împodobește odih­nitor peisajul sever — va fi mare serbare. Se vor întîlni generațiile pre­zente și generațiile trecute ale șantierului într-un am­plu dialog tineresc, ci­mentat prin muncă. Tinerii de pe șantier știu toate acestea, vorbesc des­pre ele doar în treacăt; ei știu că cel mai impor­tant moment se realizează astăzi, o dată pe care pregătesc, minuțios, la ca­p bana pitită între stînci, seară de seară. Un astăzi la care gîndesc în fiecare dimineață cînd, furați pentru o clipă, crestele argintate de privesc ra­zele solare, iar apoi por­nesc la „terasamente“, la săparea șanțurilor, la „smucirea“ stîncii, adică spre tot ceea ce este im­portant în șantier. „Se mai intîmplă, une­ori, să mai avem și unele nemulțumiri — îmi relata, într-o scurtă pauză, stu­dentul Nicoară. Nu mă re­fer la unele defecțiuni gospodărești, inerente pen­tru o viață mai izolată. Iată, de pildă, ni s-a între­rupt lumina, probabil este o defecțiune pe traseu, și organizatorii șantierului nu au nici o vină. Nu mă re­fer la acestea. Mă gîndesc la unele, care ne afectează pe noi cei veniți aici să punem umărul la un lucru de față. Dar, vedeți, am fost trimiși să îngrijim și șoseaua din colonia Sadu, să retușăm șanțurile, să tundem iarba — chestiuni destul de banale, treceau pe lingă noi localnicii și zîmbeau cam ironic. De ce să nu fim consecvenți și să maculăm un ideal mult prea frumos. Se pare că problema a fost totuși se­sizată de către organiza­torii șantierului și, firește, toți am uitat asemenea neplăceri“. Ambiția faptelor mari ce se vor înscrise cu tărie în istoria cotidiană a șan­tierului generează un spi­rit emulativ de întrecere. La un moment dat, echipe­le se aflau la paritate, cîștigaseră de cîte două ori steagul de fruntaș. Cine va reuși să „țîșnească“ mîine ? Băieții se scrutau cu pri­viri furișe, seara păreau mai tăcuți, mai meditativi. A doua zi, deșteptarea s-a dat la unison, cu mult îna­inte de răsăritul soarelui. „Măi, dar ce v-a venit ?“ — i-a întrebat mirat bă­­trînul Papură. Băieții au dat binețe, ca de obicei, evitînd alte explicații și s-au împrăștiat cu echipele pe traseu... Scrîșneau stîncile, bas­culantele nu mai pridideau, iar maistrul Papură își fre­ca, surîzător, mîinile. „Ai naibii olteni, dom’le!. Așa ambiție mai rar“. Sea­ra, la bilanț, cînd toți aș­teptau rezultatul, ai lui Tudor Răduică preluaseră steagul, avantajați de cî­­teva sutimi. Exuberant, mezinul Constantin Văcaru și-a pus costumul și cra­vata, pornind-o mîndru pe noua alee a defileului. „La plecarea din Craiova, cine­va, mai mare, mi-a spus în glumă că o să fiu res­ponsabil cu onoarea. Cei­lalți au rîs, dar eu am luat-o de bună și o să vadă ei. Deocamdată, steagul es­te lingă mine“. Gluma a­­vea, dincolo de pedanteria juvenilă, o seriozitate ire­proșabilă. Brigadierii poar­tă în inimă credința că ză­mislesc ceva extrem de util. L-am surprins de mai multe ori, în aceeași zi, pe inginerul Dima Marinescu, cel care, la aproape 30 de ani, este șeful lotului Meri. Un om tînăr, refuzînd, la o vîrstă încă exuberantă, distracții pe care alții se caută cu luminarea. L-am urmărit din nou seara, în biroul de campanie, cu ți­­nuta-i curată, figura ex­presivă, discutînd cîteva chestiuni cu șefii de echipă. Avea să lucreze în noaptea aceea, pînă tîrziu, la întoc­mirea unor statistici. Des­cinde foarte rar într-un oraș. — Nu vă plictisiți? — Am încercat o singură dată asemenea senzație, ce­­rînd să lucrez la serviciul tehnic al unei întreprin­deri ; aveam un birou somptuos, dar n-am rezis­tat decît cîteva luni. Mun­ceam și acolo foarte mult, simțeam însă că efortul meu este anulat de forfo­­teala aceea, puțin birocra­tică, cu hîrtii și dosare, cu fel și fel de statistici. Mă uitam în urmă și nu ve­deam nimic. Pe șantier, însă, o linie puternică îmi leagă o zi de alta. Simt că fac ceva trainic; eu plec, dar în urma mea rămîne o lucrare ; numele meu nu este pecetluit pe lespezi, dar mulți din cei ca­re vor trece pe aceste locuri mă vor admira, fără să mă cunoască, poate. In­ginerul a mers cu noi în mașină pînă la Bumbești să dea un telefon acasă, la Arad. Vorbea cu familia, cu părinții și logodnica. Acolo, în alt colț de țară, cîteva inimi bat mereu pentru el, asemenea miilor de anonimi din cîți vor trece pe viitoarea magis­trală, admirînd comod confortabil, un peisaj fas­ci­cinant. Studenții vor pleca, Dima Marinescu va încerca, poa­te, o nouă nostalgie ca și la plecarea celorlalți. Dar, undeva, în sanctuarul tai­nic al amintirilor, se as­cunde ceva de preț care întreține flacăra veșnică a pasiunii, șoseaua a­­ceasta ce „divaghează“ con­tinuu printre stînci, înso­țind clipocitul Jiului în­cărcat de istorie. ...In liniștea cabanei, studentul Alexandru De­­cebal își completează, poate, încă o filă din jur­nalul personal, întoarce încă una, datînd-o... au­gust 1968. Ce va fi mîine? O nouă zi de foc, o zi cu mult soare, pe un șantier în care tinerețea respiră plenar, punctînd prestigios o filă memorabilă de is­torie nouă. Brigadierii descarcă un nou transport de material pentru șantier... 1­1­1 I 1 IISI I 1 IIIIII IIIS1 II1I 1I II 1 ÎNAINTE • Pagina 2 Instantaneu de sezon .wimiiiiiimiiiimiMMiiiiMiiiMimiiiiiiiiiiJiiiiiiiiiiiiiiiiitiiiiiiiiiiMiiiiiimiiiiiiiiiiiMMiimuiiimiiiiiiiimiiuiiiiiMjiiiiiiiiiiiimiiimG I Vacanță la­ Dunăre Pe malul Dună­rii, la Calafat, a fost înființată, începînd de anul acesta, o tabără de vară pentru elevii fruntași la învățătură. Zilele acestea, prima se­rie de 400 de e­­levi din județele Dolj, Mehedinți, Satu-Mare și Vas­lui a părăsit ora­șul dunărean. La plecare, a avut loc un program artis­tic pregătit de e­­levi în scurtul răs­timp ci­ au fost împreună, precum și tradiționalul carnaval. Amestecat vălmășagul dan­în­sului care împre­una bucuria tine­rească și melan­colia despărțirii, am cules cîteva păreri despre zi­lele de vacanță petrecute aici, precum și cîteva sugestii interesan­te pentru o tabă­ră nou înființată. Lidia Tura, e­­levă clasa a XII-a — Cărei : „Am a­­vut revelația u­­nei adevărate at­mosfere meridi­onale : căldura, Dunărea, tempe­ramente nete. Apoi, îndrăz­noată nostalgia ultimei vacanțe... ce aș dori pentru seriile care mult mai urmează ? multe excursii pe Dună­re, la Porțile de Fier". Lidia Stuparu, clasa a XII-a, ju­dețul Dolj ! „Nu știu cum s-ar pune problema ! au fost sau nu oltenii noștri gaz­de bune, dacă au învins — și în campionatul de volei și în campi­onatul de fotbal din tabără — e­­chipele celorlalte județe ?... Pasi­uni ? 1. literatura! — aș fi dorit să se organizeze seri de improvizații literare, epigra­me, catrene! 2. șansoneta: Enrico Macias cu cînte­­cele lui calde de fraternitate tine­rească“. ...Ne-am cu greu de rupt at­mosfera acestei ultime seri, reți­­nînd din bucuria de a plin fi însemnat aceste cîteva cuvinte și dorința ca împli­nirea lor să facă de neuitat zilele de vacanță petre­cute în frumosul oraș dunărean. MIHAI MORARU = In însoritul peisaj al Parcului poporului din Craiova = liiuiiiiiimmiimiiiiiiiiiiiiiiiiiimiitimmuiitiiiimiiiimimmimmiiiiiiiiiiiiiimiimimiiiiimiiimimmiiiiminiiiiiimiiiiimiimimmmr is 1 8 1 1 1 I I i 1 I I După cum s-a mai anun­țat în presă și la radio, în zilele de 24—31 iulie, pe mai multe trasee din țară a avut loc o acțiune comună a or­ganelor de miliție și Inspec­­toratului republican auto din cadrul M.T.A.N.A., de îndru­mare și control pe arterele de circulație rutieră. Vom relata cîteva cazuri în­tâlnite, în ultimele zile, de către echipele care au exe­cutat controlul pe rețeaua ru­tieră a județului nostru. Conducătorul auto Bițu Mir­­cea se dovedește prieten bun cu Bachus. Obișnuiește să consume băuturi alcoolice, chiar înainte de a se urca la volanul autoatelierului pe ca­re îl are în primire de la I.M.T.L.I.F. al cărei salariat este. „Bine dispus“, sub in­fluența băuturii consumate, pleacă spre Tg.­Jiu cu auto­vehiculul, în cursă ilegală. La întoarcere, el transportă șase persoane spre Craiova. In comuna Brădești are o pană de cauciuc și, nefiind stăpîn pe volanul mașinii, in­tră cu autoatelierul într-un șanț, avariindu-l și acciden­tând o persoană. într-o situație asemănătoa­re, găsiți sub influența bău­turilor alcoolice, au fost i­­dentificați și Nițu Ion și Cin­­ca Constantin din comuna Bulzești, care circulau pe bi­ciclete supunîndu-se astfel la riscuri neplăcute, putîndu-se accidenta. Danciu Oprea este contabil șef la C.A.P. „Unirea“ din Sărata, comuna Călărași. In mod conștient, acesta a ig­norat dispozițiile legale pri­vind circulația rutieră. El se face vinovat de mai multe fapte , sub influența băutu­rilor alcoolice, s-a urcat, în mod abuziv, la volanul auto­camionului cu nr. 21-OL-4851, proprietatea C.A.P., nu a po­sedat permis legal de condu­cere auto și a accidentat un biciclist. Tot fără permis de condu­cere a fost găsit și David Gheorghe din Dăbuleni, con­­ducînd o motocicletă pe dru­murile publice. I-a mai lipsit și un alt permis, de... pescuit. A fost găsit cu 38 kg de pește pe care-l braconase din balta Potelu. Vinovat pentru două contravenții, va fi sanc­ționat tot de atâtea ori. In autocamionul cu nr. 21- B-4822, proprietatea întreprin­derii de construcții și ame­najări piscicole, au fost gă­site 33 de persoane transpor­tate fără acte legale. Condu­cătorul auto, Becher Marin, nu avea nici cinci ani ve­chime în practica conducerii. „Călătorii“ din autocamion au riscat prea mult încredințîn­­du-și viața unui asemenea șo­fer. Pe drumul județean Craio­va — Terpezița a fost găsit autocamionul cu nr. 21-DJ- 3151, proprietatea C.A.P. din Lazu, cu un transport de bău­turi alcoolice. Deși șoferul a prezentat acte justificative, Pe teme de circulație Se mai întîlnesc și asemenea cazuri totuși, e de reținut faptul că organele locale comunale au aprobat cu multă ușurință un asemenea transport, în tim­pul săptămînii cînd, normal, toate forțele trebuie să par­ticipe la lucrările agricole de vară. Oare, acest autocamion prisosește unității respective ? Poate U.J.G.A.P. va curma re­petarea unor asemenea cazuri, dar Viteza excesivă nu s-a sos­niciodată cu rezultate bune. Unii, totuși, nesocotesc indicațiile privind viteza de circulație pe căile publice. Printre aceștia se numără și Lulă Ion, care, circulînd cu mare viteză pe drumul 55 A, Calafat—Bechet, a accidentat mortal pe minorul Brebenea­­nu Gheorghe din comuna Rast. Respectarea regulilor de cir­culație este o dovadă de com­portare civilizată. Ignorarea dispozițiilor legale nu face decît să prejudicieze pe cel care crede că se poate sus­trage obligațiilor ce-i revin atunci cînd conduce autove­hiculul. Cazurile depistate au fost sancționate conform legii în vigoare. Ele vor servi ca în­vățăminte pentru contraveni­enți, iar din cele relatate pot să tragă concluzii și alții, ca­re, în unele cazuri, mai con­sideră facultativă respectarea Decretului 328/1966. A. ȘTEFAN Am impresia că deasupra mea planează o „bucurie"­­ de G. PAPA ZI AN Stilul de muncă aplicat de noua conducere tehnică din ca­drul secției de fotbal a clubului sportiv „Universitatea“ Craiova a produs revirimentul dorit de marele număr al iubitorilor sportului cu balonul rotund. Fe­lul în care se fac pregătirile loturilor de fotbal, rezultatele satisfăcătoare obținute de către divizionarii craioveni în trei meciuri de verificare cele de pînă acum (1—1 cu Steaua, 2—1 cu F.C. Argeș și 5—0 cu Poli­tehnica Timișoara) sunt, desi­gur, premise ale speranțelor de redresare a fotbalului craiovean. Pentru a informa marele și inflăcăratul public sportiv oltean asupra punctelor de plecare spre noul campionat, atît ale condu­cerii tehnice cît și ale jucători­lor, am adresat noilor antrenori ai Universității Craiova, Ștefan Coidum și dr. V. Frînculescu, zece întrebări, primind zece a­­mabile, dar și interesante răs­punsuri : 1. Cunoscînd, desigur, evolu­ția Universității în campionatul precedent, căror fapte credeți că s-au datorat oscilațiile de formă ale echipei craiovene, care, pornind de la locul 4 la începutul returului, a ajuns, la sfirșitul acestuia, la un pas de baraj ? 1. Concepția de joc. 2. Viața nesportivă și 3. Concepția des­pre fotbal a jucătorilor. 2. Care a fost prima măsură ce ați luat-o pentru remedierea lipsurilor ? - DISCIPLINA­­ 1. De joc. 2. Față de adversar. 3. Față de public. 4. Față de arbitru. 5. Față de propria pregătire­. 3. Suporterii craioveni urmă­resc cu viu interes pregătirile lotului universitar sub noua conducere tehnică. Cum decurg acestea și dacă se înregistrează succese ? — Pregătirile se desfășoară conform planului stabilit. Succe­sul este rezultanta acumulărilor, iar noi, în prezent, suntem­ în această fază. 4. Ați observat, desigur, că la antrenamente există un mare număr de spectatori. Aceștia au remarcat un nou stil de antre­nament la care este supus — de către dv. — lotul divizio­nar. Cum recepționează jucă­torii acest stil de pregătire ? — Jucătorii s-au dovedit re­ceptivi în ceea ce privește noul, însușindu-și-­ în continuare, ei vor putea realiza progresul ne­cesar pentru a aplica, în teren, ideea de joc pe care o susțin. 5. Care sunt compartimentele sau jucătorii ce necesită o mai mare atenție pentru omogeni­zare și echilibru valoric ? — In privința omogenizării, a­­tenția acordată pregătirii pe com­partimente trebuie să fie egală, deoarece ideea tactică de joc „TOATA ECHIPA ATACA ȘI TOATA SE APARA“ nu permi­te diferențieri. Noul, și mai precis viitorul, va aparține ju­cătorilor cu o pregătire UNI­VERSALA. Iată de ce, prima premisă e aceea ce rezidă în faptul că pregătirea jucătorilor trebuie să fie orientată spre acest ideal. La ora actuală nu se poate vorbi despre un echi­libru valoric în ceea ce privește capacitatea jucătorilor. Echili- Interviu cu noii antrenori ai Universității Craiova lorut valoric în finul echipei se realizează prin suplinirea reci­procă. Tindem să realizăm acest deziderat prin întărirea calități­lor fizice, tehnice și tactice ale tuturor jucătorilor. 6. De cine vă dispensați din vechiul lot și ce nume noi se adaugă ? — Vasilescu și Horia Popescu (transferați la Electroputere), Marin Marcel și Adrian Po­pescu (nu mai pot juca, fiind inapți pentru sport), Marian Popescu (absent nemotivat, dar nu va primi dezlegarea). Jucă­torii introduși în lot : Bălan, Niculescu și Zdrăilă din lotul de tineret, Neagu și Velea — nelegitimați încă. 7. Din lotul de tineret — re­zerve se întrevăd de pe acum valori care să cucerească pos­tul de titulari chiar in acest campionat ? — Da , Bălan, Niculescu, Tacoi. 8. Dar dintre noile achiziții ? — Da, dar după legitimare. 9. Stadionul „Central“ din Craiova este cel mai nou sta­dion și, după cîte știm, cel mai mare din provincie. Corespunde el necesităților stringente ale pregătirii sportivilor și desfă­șurării în bune­ condiții ale ma­nifestărilor sportive de mare amploare ? — Dacă din punctul de vedere al cadrului în care se desfășoară o competiție, stadionul „Central“ poate fi socotit corespunzător, din punctul de vedere al condiții­lor necesare pregătirii, el este deficitar. Se pare că nu toți constructorii iubesc efortul... sportiv, (n.r. Asupra acestui ca­pitol vom reveni). 10. Și acum, o ultimă între­bare. Veniți dintr-un oraș al cărui public l-am cunoscut ca mare susținător al echipei loca­le. Publicul spectator craiovean nu se lasă mai prejos. Dim­potrivă. Credeți în influența pozitivă sau negativă a publi­cului asupra jucătorilor ? — Desigur ! Publicul spectator poate avea o mare influență — bună sau rea — asupra jucă­torilor, atît în comportarea a­­cestora pe teren, cît și mai ales asupra comportării lor în afara terenului. De aceea, sprijinul marelui public este necesar. Aș fi dorit să mai solicit ce­lor doi interlocutori cîteva răs­punsuri de ordin tehnic și de perspectivă, dar, socotindu-le premature, îmi rezerv plăcerea și amin... curiozitatea profesio­nală, după începerea „ostilități­lor“. VIRGIL VASILESCU Zece întrebări 1,10 • '• . .. I jr­.’I. Mih, .ir­' •' IÍ­r,... Zece răspunsuri CINEMRI „Patria“ (telefon 3850), fil­mul­­ AVENTURIERII, orele 11; 14,30 ; 16,45 ; 19 ; 21,15. La grădină orele 20,30. „Central“ (telefon 4029), filmul: ÎMPUȘCĂTURĂ, o­­rele 11; 15; 17 ; 19 ; 21. La grădină, orele 20,30. „30 Decembrie" (telefon 5080), filmul : APA CU­RATIVA, orele 11 ; 15 ; 17 ; 19. La grădină, orele 20,30. „23 August (telefon 4448), filmul : EROU DE LA TE­LEMARK, orele 10,45 ; 15,30 ; 18. La grădină, orele 20,30. „Tineretului" (telefon 2228), filmul : CONTELE BOBBY, SPAIMA VESTULUI SĂL­BATIC, orele 10 ; 16 ; 18 ; 20. „8 Mai” (telefon 4285), fil­mul: SURCOUFF, TIGRUL CELOR 7 MARI, orele 16,30 , 18,30 , 20,30. SEHHöN­KB Biblioteca municipală este deschisă intre orele 8-20.30. 0­11 0 CF J BUCUREȘTI SÎMBATA 3 AUGUST DIN PROGRAMUL 1 12.00 Avanpremiera estradei nocturne. 12.25 Notați-vă din programele noastre. 12.30 Intîl­­nire cu melodia populară și in­terpretul preferat. 13.00 Radio­jurnal. Sport. Buletin meteoro­logic. 13.20 Soliști și orchestre de muzică ușoară. 14.00 Cîntă­­reți de operă își prezintă rolul preferat. 14.15 Călătorie în is­toria civilizației. 14.40 Din mu­zica popoarelor. 15.00 Buletin de știri. Buletin meteo-rutier. 15.05 Recital de violoncel. 15.15 Me­lodii populare. 15.30 Automobil- Club. 16.00 Radiojurnal. Sport. Buletin meteorologic. 16.20 Din creația compozitorului Nicolae Kirculescu. 16.30 Corespondență specială. 16.45 Suita simfonică „In lunca Siretului“. 17.15 Me­moria pământului românesc (re­luare). 17.35 Nestemate ale fol­clorului nostru culese de George Breazul. 18.00 Buletin de știri. 18.02 Știință, tehnică, fantezie. 18.20 De la operetă la operă. 19.00 Radiogazeta de seară. 19.30 O melodie pe adresa dumnea­voastră. 20.00 Buletin de știri. 20.02 Cronica literară. 20.12 Noutăți pentru iubitorii de fol­clor. 20.30 Melodii intrate de curînd în fonoteca noastră. 20.55 Noapte bună, copii. 21.00 Ro­manța dragostei. 21.25 Pentru tineri, muzică ușoară de pre­tutindeni. 22.00 Radiojurnal. Bu­letin meteorologic. Sport. 22.20 Cîntă Laurent. 22.30 Moment poetic. 22.35 Simfonia a III-a în Fa major. 23.08 Suită de rit­muri. 23.40 Muzică populară. 24.00 Buletin de știri. 0.05—6.00 Estrada nocturnă. CRAIOVA VINERI 2 AUGUST­R î 17.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 17.10 Rubrica Cîn­­tăreți ai plaiurilor noastre vă prezintă ansamblul Alunelul. 17.30 De vorbă cu ascultătorii. 17.40 în ciclul Mari interpreți de operă astăzi va cînta Ze­­naida Pally. 18.00 Orizont cul­tural. în cuprins : opinii des­pre orizontul de cultură al bi­bliotecarului ; popasuri la Tîr­­gu Cărbunești și Novaci. 18.10 Pentru fiecare — melodia pre­ferată. Partea I. 18.30 Radio­­ancheta economică. Tema ru­bricii : investițiile. 18.43 Pentru fiecare — melodia preferată. Partea a II-a. 18.59 închiderea emisiunii. mmg*­*— VINERI 2 AUGUST 10.00 TV pentru specialiști. 10.30 închiderea emisiunii de di­mineață. 17.30 TV pentru școlari. 18.00 Drumuri și popasuri —­ e­­misiune turistică. 18.20 Buletinul circulației rutiere. 18.30 Curs de limba spaniolă (reluarea secției a 3-a). 19.00 Brățara de aur emisiune pentru tineret. 19.30 Telejurnalul de seară. 19.50 Bu­letinul meteorologic. Publicita­te. 20.00 Film artistic : „Băieții de la tonomat“. 21.30 Reflector. 21.45 Studioul muzical. 22.05 Dialog despre cultură. 22.30 Re­zumat filmat de la Festivalul tineretului Telejurnalul de la Sofia. 22.50 de noapte. 23.00 închiderea emisiunii.­ ­VREMEA Pentru zilele de 2, 3 și 4 au­gust se anunță următorul timp probabil : Vreme frumoasă dar instabilă la începutul Interva­lului, apoi în ameliorare. Cerul va fi schimbător, favorabil a­­verselor de ploaie. Vînt mode­rat. Temperatura în creștere. Temperatura minimă între 14 și 18 grade. Temperatura maxi­mă între 26 și 30 grade. 1 anunțuri angajări CHIMICA ALIMENTARA CRAIOVA, str. Păltiniș nr. 33, angajează: — tehnician I în ramu­ra alimentară; — contabil­­, cu respec­tarea condițiilor pre­văzute de H. C. M. nr. 1053/50. întreprinderea „Combustibilul“ î CRAIOVA , aduce la cunoștință următoarele: 4 Cu începere de la 1 august 1968, vînzarea­­ combustibililor solizi pe tichet la 100 tei tona + se face numai în următoarele condiții:­­ — salariaților din mediul urban, cap de fa­­­­milie, cu cel puțin un copil în întreținere și un­­ salariu tarifar lunar pînă la 1200 lei; — pensionarilor din mediul urban cu pensie lunară de pînă la 800 lei. Posesorii de tichete pe anul 1968 din cate­goriile arătate mai sus vor prezenta declarații tip care se găsesc la depozitele de combustibil. Cu aceeași dată, prețul de vînzare al lemne­lor la cotă liberă se reduce de la 400 lei la 300 lei tona. MICA PUBLICITATE DISPĂRUT de acasă fetița OLARU MONICA, etate 12 ani, statură înaltă, ochii ne­gri, șatenă, părul tuns, cu ro­chiță roșie. Cine a văzut-o este rugat să anunțe părinții. Telefon 4039, Craiova. (245) Pierdut certificat de absol­vire a 8 clase generale, nr. 182115, eliberat de școala din Maiu Mare, pe numele CEACIRU ION. Se declară nul. (241) Pierdut foaia calificativă nr. 303 din 21. III. 1942, eli­berată de școala generală nr. 10 Craiova, pe numele CONSTANTINESCU PETRE. Se declară nulă. (242) Pierdut buletin identitate seria G. n. nr. 859242, eliberat de miliția Segarcea pe numele STANESCU constantin, Giurgița. Se declară nul. (243) Vînd Volkswagen 1200, ex­port, Str. Ștefan cel Mare nr. 100, Craiova. (244) întreprinderea de mecanizarea agriculturii — Finiași (SMT) angajează la secțiile din raza de activitate ; — tehnicieni și maiștri în funcție de șef secție; — contabil cu stu­dii medii.

Next