Inainte, octombrie 1968 (Anul 25, nr. 7336-7361)

1968-10-19 / nr. 7351

r ■V, V % 1 ■ iWHEi ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL P.C.R.­­1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU 30 BARI­S­­t.....*" ORGANIZAREA ȘTIINȚIFICA A PRODUCȚIEI ȘI A MUNCII—PROGRAM COMPLEX IN VIATA ÎNTREPRINDERILOR iimimiimm­iiimiuimmmiimmmiitmii * I. MONEANU , directorul Cabinetului județean pentru probleme de organizare științifică a­­ producției și a muncii înmmmiiuimmiimiimmmimmitimtu I Organizarea științifică a pro­­­­ducției și a muncii a devenit o noțiune complexă, dinamică,­­ presupunînd un program con­­­­tinuu de perfecționare în concor­danță cu dotarea întreprinderi­­i lor cu noi capacități de produc­­­­ție, cu cerințele impuse de re­voluția tehnico-științifică con­­­­temporană, de ridicarea nivelu­­­­lui tehnic al fabricației și per­fecționarea procesului tehnolo­­­­gic. Principalele domenii ale a­­­­cestei acțiuni se referă la or­­ganizarea conducerii, organizarea­­ procesului de producție și a­­ muncii. Fiecare dintre aceste­­ compartimente sunt bine deli­­­­mitate, conțin probleme speci­i­fice de evidentă însemnătate, însă, pentru dezvoltarea armo­nioasă a producției, ele trebuie să formeze o unitate dialectică, să se întrepătrundă, condițio­­nîndu-se reciproc. Eficacitatea organizării supe­­­­rioare a producției și a muncii , depinde în mare măsură de cu­noașterea, însușirea, răspîndirea­­ și aplicarea în practică de către­­ un număr cît mai mare de cadre, într-o perioadă cît mai scurtă, ■ a principiilor și procedeelor știin­­­­țifice de conducere și organizare a producției și a muncii. In acest­­ sens, în țara noastră pregătirea­­ cadrelor, formarea specialiștilor în organizarea și conducerea producției a devenit una din ne­cesitățile a cărei rezolvare con­diționează în mare măsură pro­gresul rapid al întregii econo­­mii. Pe baza hotărîrilor Congre­sului al IX-lea al partidului, au fost luate măsuri concrete pri­vind pregătirea cadrelor de con­ducere pentru întreprinderi, șan­tiere, instituții, unități economice și diferite alte sectoare de­­ acti­vitate. Potrivit acestor măsuri, în cadrul județului Dolj au fost inițiate acțiuni eficiente pentru antrenarea specialiștilor, urmâ­­rindu-se ridicarea spiritului de răspundere și competența cadre­lor de conducere la nivelul ce­rințelor unei activități economice eficiente. Studiile și procedeele avansa­te, folosite aproape zilnic în or­ganizarea și conducerea produc­ției și a muncii, cu influență asu­pra creșterii eficienței econo­mice, sunt consemnate bunăoară la Uzina „Electroputere“, Sche­la de extracție Craiova, între­prinderea de reparații auto etc. și ele se datoresc tocmai între­prinderii unor astfel de acțiuni. Prin reamplasarea capacităților de la atelierele de prelucrări mecanice și accesorii montaj, la fabrica de locomotive de la Uzi­na „Electroputere“ s-a lichidat ștrangularea din procesul de producție, s-a asigurat diminua­rea importului la unele produse etc., ceea ce a condus la un spor al producției globale, în primul semestru al anului, de circa 10,6 milioane lei. Deși tînăr din punct de vedere al experienței, colectivul Uzinei de reparat locomotive Diesel-electri­­ce și electrice — Craiova a reu­șit ca, studiind posibilitățile spe­cifice în raport de nevoile pro­cesului de reparații, să rezolve o problemă capitală ca aceea a autoutilării, realizând cu posibili­tăți proprii 25 utilaje diverse, 23 standuri de probă, 520 SDV-uri, cuptoare pentru spălare, uscare și impregnare, lucrări care se ridică la valoarea de peste 1.000.000 lei. (Continuate in pag. a IX­I-a) j­­trii­nitiimiiiiuiiiiiiuimiumiiiiiiiiitiiiiiimiiiuiiiuiiiuuiiiiitiiiim­iimimummmmtiimiiimiiiitiiiimiiuiiimiimimmiiimmuimm B = Uzina „Electroputere“: B un nou tot de întrerupă­­t j §­tori pregătiți pentru li- = d Intr-una din secțiile I.I.S. „In­dependența“ Craiova­ ­.iiiiiuiiiiiininiiiiiiiiiiniiiiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiiiiiimmimiiiiiimiiiiimmirmmii.iMînniiiimimimimmmniiiimimiimmiiiiimmimummiiimimiimimiiiimimimmmmmi.r jjiiiiimnmmiiniimimniiiniimiiiimmmiminmimmnmiimiiimimmimimiiiiiiiiiiimiiiiiiimiiimiiiiimiiiiimiiinminmmniiiiiiü * * ;- ■ ’* ' ' %JÂ Plllf'4 ' • UNIVERSITARĂ ßS Modernizarea predării iimhilor străine. Condiții 9 și perspective Spuneți unde, cînd și cum... ne distrăm ? Fluxul viu a! inițiativei ) Omagial: Emil Petrov ici în pagina a ll-a curier cotidian Prima linie tehnologică din țară In cadrul Fabricii de pâine de la Craio­va, unitate ce aparține Industriei panifi­cației Dolj, se află intr-un stadiu de mon­taj destul de avansat prima linie tehnolo­gică din țară pentru producția ruladei și chepurilor. Cu ocazia unei convorbiri pe care un co­laborator al ziarului nostru a avut-o cu tov. tog. Ioan Mirea — director în Ministe­rul Industriei Alimentare — acesta a sub­­liniat că linia de producție aflată în mon­taj la Fabrica de pîine de la Craiova este alcătuită din instalații care asigură meca­nizarea totală a fabricației. Aci se vor pro­duce zilnic circa patru tone ruladă, produs care va fi desfăcut în întreaga țară cu aju­torul a patru autodube frigorifice. Noua linie de producție va intra în probe tehnologice în luna noiembrie. In­ cadrul aceleiași întreprinderi se află în probe liniile pentru producția biscuiți­lor. Un astfel de moment este reprodus de fotografia alăturată. Expuneri pentru specialiști ieri, în cadrul Cabinetului județean Dolj pentru problemele organizării științifice a producției și a muncii, au fost organizate două interesante expuneri: „Principalele probleme ale organizării științifice a pro­ducției și a muncii“ — de ing. Mihai Pleșa, director general al I.S.C.M. Craiova, și „Funcțiile întreprinderii și ale conducerii“ — de ing. Valentin Gavriliță, directorul Schelei de extracție Craiova. La audierea acestor expuneri au luat parte cadrele de conducere din unitățile economice craiovene. Cu același prilej, au fost stabilite temele unui schimb de experiență care se va or­ganiza, prin intermediul redacției ziarului, „înainte“, teme axate pe problemele orga­nizării științifice a producției și a muncii în întreprinderi. Construcții școlare Anul acesta, potrivit planului de inves­tiții al Consiliului popular județean provi­zoriu Dolj, în localitățile județului nostru se construiesc 36 săli de clasă. Pînă în pre­zent, a fost dată în folosință o școală ge­nerală cu 16 săli de clasă în cartierul Brazda lui Novac — etapa a IlI-a, și se află în construcție un modern complex școlar economic la Craiova. Prevăzută cu parter și două etaje, clădirea liceului economic va avea 16 săli de clasă, laboratoare, biblio­tecă, anexe. Tot aici se înalță un internat cu patru nivele pentru 296 elevi. O lucrare în stadiu de finisare este noua școală generală din satul Bucovicior, co­muna Vela. Se mai construiesc, de aseme­nea, două săli de gimnastică la liceele nr. 4 și 5 din Craiova. Pentru anul 1969 se pregătește frontul de lucru pentru alte construcții importante, între care: 42 săli de clasă și un internat cu 296 locuri pentru Grupul școlar de con­strucții. In Piața Gării și în zona centrală, două noi școli cu 16 săli de clasă vor îm­bogăți peisajul înnoit al municipiului craiovean. Deschiderea cursurilor Universității populare Miine, în jurul orei 9, la Casa de cultură a sindicatelor din Craiova are loc deschi­derea festivă a cursurilor Universității populare. Cu acest prilej, se va face o tre­cere în revistă a succeselor obținute în anii precedenți, comunicîndu-se, totodată, tematicile cursurilor din acest an. Atras de efervescența și pi­torescul lucrărilor agricole de toamnă, am avut prilejul să asist deunăzi la un inedit „ceremonial“ de... sezon. Mai precis, pe un itinerar dinainte stabilit, am fost martor la se­ceratul și treieratul orezului. Primul popas l-am făcut în parcelele de orez ale coopera­torilor din Valea Stanciului. Aici s-a dat semnalul primelor lucrări de recoltare din județ. Cele 105 ha cultivate cu orez au fost bine îngrijite și tra­tate la timp cu ierbicide. In bună măsu­ră, așa se explică de ce producția obținută anul acesta a fost mult mai mare decît în alte unități. Cooperatorii din Bîrza și Gîngiova, încă transportau snopii la arie. Același lucru îl făceau și cooperatorii din Gi­­ghera și Dobrești. Cei din Ca­­tane, Negoi și Ostroveni sunt însă mai avansați cu recolta­tul : ei începuseră din plin treierișul. La cooperativa agricolă „Timpuri noi“ din Dăbuleni, am intrat în vorbă cu Con­stantin Liciu, tehnician cu cul­tura orezului. — Peste cîteva zile — spu­nea el — vom termina de re­coltat ultimele suprafețe din cele 450 ha cultivate cu orez. La cele trei cooperative din comună a și început treieratul. Ieri, am trimis la bazele de iantități de orez din noua recoltă. Ne-am continuat drumul spre Tîmburești, Mîrșani, Ro­­jiște, Țuglui... Spre surpriza noastră, am constatat că la a­­ceste unități se acționează ceva mai greu. Cauză o consti­tuie nu lipsa brațelor de mun­că (cum ni s-a justificat), ci slaba organizare a muncii. Responsabilii cu cultura ore­zului din aceste unități au ți­nut să își mențină „faima“ cîștigată în amînări, justificări și lucrări de calitate inferioară. Mai este oare nevoie să amintim cît de mari sînt ve­le­niturile pe care le aduce cul­tura orezului sau alte pierderi se produc dacă lucrările pe care le implică tehnologia recoltării acestei plante sînt lăsate la voia întîmplării ? Am înfățișat aceste aspecte și tovarășilor de la întreprin­derea de valorificare a cereale­lor. Inginerul I. ne-a relatat cîteva Flori goanță amănunte care, de fapt, completează pre­zentul carnet de campanie : din cele 2115 ha cultivate cu orez au fost recoltate peste 1­700 ha din care 136 ha au și fost treierate. Așa cum a reieșit din cele constatate pe teren, cît și din relatările unor factori de răs­pundere, sînt șanse ca, pînă la 25 octombrie a.c., treiera­tul orezului să fie încheiat cu succes. Paralel cu aceasta, se va elibera terenul în vederea efectuării pregătirilor pentru recolta viitoare. Aceasta depinde de rapidi­tatea cu care vor acționa uni­tățile rămase în urmă și, bine­înțeles, de exigența celor care răspund direct de cultura ore­zului. M. A. JUR­N­AL DE CAMPANIE Ritmuri la recoltatul orezului Alături de toamnă la C. A.P. Robănești Foto : FI. Melineșteanu ^W.WiW^A^W.V.VaV.V.­IVAVV.VaV.V.VV.VW.V.* • /W.VAVJ­AW.V­.V.W.V.V.' TRIBUNA SOCIALĂ Pornind de la un proces public Nu s-a descoperit încă un aparat care să identifice exact starea sufletească a unui in­divid cu toate că, in­­ anumite si­tuații delicate, ar fi unicul pro­cedeu capabil să edifice totul. Mă întreb, de pildă , care este reacția unui infractor in mo­mentul cînd faptele sale sînt filtrate prin sita aspră a exi­genței legislative, cînd condu­ita sa morală este supusă stu­diului meticulos al opiniei pu­blice ? încercam, firește, asemenea reflecții, luînd parte, alături de o numeroasă asistență, la un proces public, desfășurat cu cîteva zile in urmă, in muni­cipiul Craiova. De sub vesti­mentația vărgată, răsărea chi­pul tineresc al unei fete, care, cred, nu avea mai mult de douăzeci și cinci de ani. Un prins innăbușit a cuprins-o cînd, citindu-i-se numele, s-a ridicat in picioare. Era cople­șită de sobrietatea judecătoru­lui sau de asprul rechizitoriu rostit de procuror? Poate și de una și de alta, iar lacrimi­le căinței au încetat pe mă­sură ce argumentația viguroa­să, bazată pe fapte evidente, cădeau ca niște pietre grele. Și nici in ultimul moment nu și-a recunoscut culpabilitatea, deși faptele i-au fost reconsti­tuite cu o logică zdrobitoare, rezidă aici o încăpățînată mentalitate a infractorului — negare consecventă a faptelor — ca și cum aceasta ar fi so­luția salvatoare, șansa unică și irepetabilă. Cu Elena Păun — căci des­pre ea este vorba —, fostă ges­tionară la unitatea nr. 57 din cadrul complexului comercial din str. Severinului, s-a petre­cut un fenomen care emană nedumerire și mai ales indig­­nare. Absolventă a școlii profesionale în anul 1963, Elena Păun este reparti­zată la unitatea mai sus-amin­­tită pe postul de vinzătoare, unde face dovada unor calități profesionale deosebite; ca o răsplată a muncii depuse este avansată pe post de gestio­nară, funcție care reclama un mare grad de responsabilitate, dublată de o etică profesiona­lă ireproșabilă. De aici însă, traiectoria ei începe să penduleze între cinste, onoare și tenta­ția frivolă a câștigului do­­bîndit ilicit. Așa se face că, în urma ultimului control efec­tuat în luna martie 1968, de ROMULUS DIACONESCU (continuare în pag. a III-a) în fiecare sîmbătă turistic. Unde mergem miine? loc de culori de L.­ZATTI M-ara despărțit de numai o săp­­tămînă de litoralul românesc și, reîntîlnindu-mă cu jocul culorilor din munți, mi-am dat seama că marea oferă, toamna, în fiecare di­mineață, același mirific răsărit de soare, iar munții ne încălzesc și ne mulțumesc privirile pretutindeni, altfel. Și mi-am amintit că undeva în nemuritoarele sale pagini cel ce ne-a dăruit ,,Cîntarea Româ­niei“ spunea : ,,In fața munților noștri sufletul se lasă dus de vi­sare , ca-ntr-o elegie fără sfîrșit“. Mă convingeam de frumusețea a­­cestui adevăr străbătînd (pentru a cîta oară ? !) defileul Jiului. Nici­unde cred că nu există o împere­chere mai densă și mai variată de floră ca în aceasta trecătoare în­tunecată și sălbatică. Și cînd toam­na coboară fără grabă din Paring să se odihnească pe paturi de pia­tră în defileu, frunzele, începînd să moară, într-o tentă letargic, ca­pătă culori de bijuterie. Munții par înveșmîntați în straie policro­me, participînd ceremonioși la fastuosul carnaval al toamnei, la jocul culorilor. De la Sadu pină la Meri, frun­zele pădurilor de nuci de pe ver­santul din dreapta par turnate din aramă bătrînă. La Lunca Mare, defileul se lărgește și privirile cu­prind peisaje mai largi. Munții sunt presărați aci cu multe specii de ar­bori și toamna s-a răsfățat cu pe­nelul în frunzele lor. Pădurile sunt colorate strident. Frunzele perilor pădureți par stropite cu singe. Fa­gii au devenit palizi și „picură“ din coroanele lor frunzele ca niș­te lacrimi vegetale. Brazii îți păs­trează imperturbabili demnitatea. Și, în vastul decor al toamnei în munți, mestecenii capătă asemă­narea unor luminări albe, drepte, aprinse la o ceremonie care nu stîrnește păreri de rău. Înaintăm și ne bucurăm prin poezia culorilor că foarte curînd această trecătoare va fi complet asfaltată de la Bumbești și pînă­­ la Livezeni. Ne amintim de bri­­­­gadierii care au muncit în acest­­ an și de cei ce au muncit și au cintat cu 20 de ani în urmă pe aceste meleaguri de o sălbatecă " frumusețe. Cei ce și-au sumes mî­­necile cu 20 de ani în urmă, în Defileul Jiului, ne-au lăsat tunele, poduri și viaducte, aruncate ca niș­te punți peste hăuri. în decorul toamnei, pilele și culeele, arcadele podurilor sugerează cutezanța o­ ■u­mului, priceperea sa. Șoseaua asfal­tată de brigadierii acestor zile ne dovedește cum știu tinerii noștri să preia o tradiție care-i înnobi­lează și le dă prestigiu. Printre lespezile reci, Jiul curge învolburat, se frămîntă în mărunte cascade și se odihnește pe sub­­ crengile arinilor. Pădurea moare , încet, încet, poleind munții cu cu­­lori de curcubeu. Pădurea moare și a drumețului nu-i pare rău fiindcă­­ o visează, reînviind la primăvară, e“ dAV.V.V.V,V.V.V.V.­W.W.bV.V.W.V,V.V.V,^V.­,V.V.V.V

Next