Inainte, octombrie 1968 (Anul 25, nr. 7336-7361)
1968-10-19 / nr. 7351
r ■V, V % 1 ■ iWHEi ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL P.C.R.1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU 30 BARISt.....*" ORGANIZAREA ȘTIINȚIFICA A PRODUCȚIEI ȘI A MUNCII—PROGRAM COMPLEX IN VIATA ÎNTREPRINDERILOR iimimiimmiiimiuimmmiimmmiitmii * I. MONEANU , directorul Cabinetului județean pentru probleme de organizare științifică a producției și a muncii înmmmiiuimmiimiimmmimmitimtu I Organizarea științifică a producției și a muncii a devenit o noțiune complexă, dinamică, presupunînd un program continuu de perfecționare în concordanță cu dotarea întreprinderii lor cu noi capacități de producție, cu cerințele impuse de revoluția tehnico-științifică contemporană, de ridicarea nivelului tehnic al fabricației și perfecționarea procesului tehnologic. Principalele domenii ale acestei acțiuni se referă la organizarea conducerii, organizarea procesului de producție și a muncii. Fiecare dintre aceste compartimente sunt bine delimitate, conțin probleme speciifice de evidentă însemnătate, însă, pentru dezvoltarea armonioasă a producției, ele trebuie să formeze o unitate dialectică, să se întrepătrundă, condiționîndu-se reciproc. Eficacitatea organizării superioare a producției și a muncii , depinde în mare măsură de cunoașterea, însușirea, răspîndirea și aplicarea în practică de către un număr cît mai mare de cadre, într-o perioadă cît mai scurtă, ■ a principiilor și procedeelor științifice de conducere și organizare a producției și a muncii. In acest sens, în țara noastră pregătirea cadrelor, formarea specialiștilor în organizarea și conducerea producției a devenit una din necesitățile a cărei rezolvare condiționează în mare măsură progresul rapid al întregii economii. Pe baza hotărîrilor Congresului al IX-lea al partidului, au fost luate măsuri concrete privind pregătirea cadrelor de conducere pentru întreprinderi, șantiere, instituții, unități economice și diferite alte sectoare de activitate. Potrivit acestor măsuri, în cadrul județului Dolj au fost inițiate acțiuni eficiente pentru antrenarea specialiștilor, urmârindu-se ridicarea spiritului de răspundere și competența cadrelor de conducere la nivelul cerințelor unei activități economice eficiente. Studiile și procedeele avansate, folosite aproape zilnic în organizarea și conducerea producției și a muncii, cu influență asupra creșterii eficienței economice, sunt consemnate bunăoară la Uzina „Electroputere“, Schela de extracție Craiova, întreprinderea de reparații auto etc. și ele se datoresc tocmai întreprinderii unor astfel de acțiuni. Prin reamplasarea capacităților de la atelierele de prelucrări mecanice și accesorii montaj, la fabrica de locomotive de la Uzina „Electroputere“ s-a lichidat ștrangularea din procesul de producție, s-a asigurat diminuarea importului la unele produse etc., ceea ce a condus la un spor al producției globale, în primul semestru al anului, de circa 10,6 milioane lei. Deși tînăr din punct de vedere al experienței, colectivul Uzinei de reparat locomotive Diesel-electrice și electrice — Craiova a reușit ca, studiind posibilitățile specifice în raport de nevoile procesului de reparații, să rezolve o problemă capitală ca aceea a autoutilării, realizând cu posibilități proprii 25 utilaje diverse, 23 standuri de probă, 520 SDV-uri, cuptoare pentru spălare, uscare și impregnare, lucrări care se ridică la valoarea de peste 1.000.000 lei. (Continuate in pag. a IXI-a) jtriinitiimiiiiuiiiiiiuimiumiiiiiiiiitiiiiiimiiiuiiiuiiiuuiiiiitiiiimiimimummmmtiimiiimiiiitiiiimiiuiiimiimimmiiimmuimm B = Uzina „Electroputere“: B un nou tot de întrerupăt j §tori pregătiți pentru li- = d Intr-una din secțiile I.I.S. „Independența“ Craiova .iiiiiuiiiiiininiiiiiiiiiiniiiiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiiiiiimmimiiiiiimiiiiimmirmmii.iMînniiiimimimimmmniiiimimiimmiiiiimmimummiiimimiimimiiiimimimmmmmi.r jjiiiiimnmmiiniimimniiiniimiiiimmmiminmimmnmiimiiimimmimimiiiiiiiiiiimiiiiiiimiiimiiiiimiiiiimiiinminmmniiiiiiü * * ;- ■ ’* ' ' %JÂ Plllf'4 ' • UNIVERSITARĂ ßS Modernizarea predării iimhilor străine. Condiții 9 și perspective Spuneți unde, cînd și cum... ne distrăm ? Fluxul viu a! inițiativei ) Omagial: Emil Petrov ici în pagina a ll-a curier cotidian Prima linie tehnologică din țară In cadrul Fabricii de pâine de la Craiova, unitate ce aparține Industriei panificației Dolj, se află intr-un stadiu de montaj destul de avansat prima linie tehnologică din țară pentru producția ruladei și chepurilor. Cu ocazia unei convorbiri pe care un colaborator al ziarului nostru a avut-o cu tov. tog. Ioan Mirea — director în Ministerul Industriei Alimentare — acesta a subliniat că linia de producție aflată în montaj la Fabrica de pîine de la Craiova este alcătuită din instalații care asigură mecanizarea totală a fabricației. Aci se vor produce zilnic circa patru tone ruladă, produs care va fi desfăcut în întreaga țară cu ajutorul a patru autodube frigorifice. Noua linie de producție va intra în probe tehnologice în luna noiembrie. In cadrul aceleiași întreprinderi se află în probe liniile pentru producția biscuiților. Un astfel de moment este reprodus de fotografia alăturată. Expuneri pentru specialiști ieri, în cadrul Cabinetului județean Dolj pentru problemele organizării științifice a producției și a muncii, au fost organizate două interesante expuneri: „Principalele probleme ale organizării științifice a producției și a muncii“ — de ing. Mihai Pleșa, director general al I.S.C.M. Craiova, și „Funcțiile întreprinderii și ale conducerii“ — de ing. Valentin Gavriliță, directorul Schelei de extracție Craiova. La audierea acestor expuneri au luat parte cadrele de conducere din unitățile economice craiovene. Cu același prilej, au fost stabilite temele unui schimb de experiență care se va organiza, prin intermediul redacției ziarului, „înainte“, teme axate pe problemele organizării științifice a producției și a muncii în întreprinderi. Construcții școlare Anul acesta, potrivit planului de investiții al Consiliului popular județean provizoriu Dolj, în localitățile județului nostru se construiesc 36 săli de clasă. Pînă în prezent, a fost dată în folosință o școală generală cu 16 săli de clasă în cartierul Brazda lui Novac — etapa a IlI-a, și se află în construcție un modern complex școlar economic la Craiova. Prevăzută cu parter și două etaje, clădirea liceului economic va avea 16 săli de clasă, laboratoare, bibliotecă, anexe. Tot aici se înalță un internat cu patru nivele pentru 296 elevi. O lucrare în stadiu de finisare este noua școală generală din satul Bucovicior, comuna Vela. Se mai construiesc, de asemenea, două săli de gimnastică la liceele nr. 4 și 5 din Craiova. Pentru anul 1969 se pregătește frontul de lucru pentru alte construcții importante, între care: 42 săli de clasă și un internat cu 296 locuri pentru Grupul școlar de construcții. In Piața Gării și în zona centrală, două noi școli cu 16 săli de clasă vor îmbogăți peisajul înnoit al municipiului craiovean. Deschiderea cursurilor Universității populare Miine, în jurul orei 9, la Casa de cultură a sindicatelor din Craiova are loc deschiderea festivă a cursurilor Universității populare. Cu acest prilej, se va face o trecere în revistă a succeselor obținute în anii precedenți, comunicîndu-se, totodată, tematicile cursurilor din acest an. Atras de efervescența și pitorescul lucrărilor agricole de toamnă, am avut prilejul să asist deunăzi la un inedit „ceremonial“ de... sezon. Mai precis, pe un itinerar dinainte stabilit, am fost martor la seceratul și treieratul orezului. Primul popas l-am făcut în parcelele de orez ale cooperatorilor din Valea Stanciului. Aici s-a dat semnalul primelor lucrări de recoltare din județ. Cele 105 ha cultivate cu orez au fost bine îngrijite și tratate la timp cu ierbicide. In bună măsură, așa se explică de ce producția obținută anul acesta a fost mult mai mare decît în alte unități. Cooperatorii din Bîrza și Gîngiova, încă transportau snopii la arie. Același lucru îl făceau și cooperatorii din Gighera și Dobrești. Cei din Catane, Negoi și Ostroveni sunt însă mai avansați cu recoltatul : ei începuseră din plin treierișul. La cooperativa agricolă „Timpuri noi“ din Dăbuleni, am intrat în vorbă cu Constantin Liciu, tehnician cu cultura orezului. — Peste cîteva zile — spunea el — vom termina de recoltat ultimele suprafețe din cele 450 ha cultivate cu orez. La cele trei cooperative din comună a și început treieratul. Ieri, am trimis la bazele de iantități de orez din noua recoltă. Ne-am continuat drumul spre Tîmburești, Mîrșani, Rojiște, Țuglui... Spre surpriza noastră, am constatat că la aceste unități se acționează ceva mai greu. Cauză o constituie nu lipsa brațelor de muncă (cum ni s-a justificat), ci slaba organizare a muncii. Responsabilii cu cultura orezului din aceste unități au ținut să își mențină „faima“ cîștigată în amînări, justificări și lucrări de calitate inferioară. Mai este oare nevoie să amintim cît de mari sînt veleniturile pe care le aduce cultura orezului sau alte pierderi se produc dacă lucrările pe care le implică tehnologia recoltării acestei plante sînt lăsate la voia întîmplării ? Am înfățișat aceste aspecte și tovarășilor de la întreprinderea de valorificare a cerealelor. Inginerul I. ne-a relatat cîteva Flori goanță amănunte care, de fapt, completează prezentul carnet de campanie : din cele 2115 ha cultivate cu orez au fost recoltate peste 1700 ha din care 136 ha au și fost treierate. Așa cum a reieșit din cele constatate pe teren, cît și din relatările unor factori de răspundere, sînt șanse ca, pînă la 25 octombrie a.c., treieratul orezului să fie încheiat cu succes. Paralel cu aceasta, se va elibera terenul în vederea efectuării pregătirilor pentru recolta viitoare. Aceasta depinde de rapiditatea cu care vor acționa unitățile rămase în urmă și, bineînțeles, de exigența celor care răspund direct de cultura orezului. M. A. JURNAL DE CAMPANIE Ritmuri la recoltatul orezului Alături de toamnă la C. A.P. Robănești Foto : FI. Melineșteanu ^W.WiW^A^W.V.VaV.V.IVAVV.VaV.V.VV.VW.V.* • /W.VAVJAW.V.V.W.V.V.' TRIBUNA SOCIALĂ Pornind de la un proces public Nu s-a descoperit încă un aparat care să identifice exact starea sufletească a unui individ cu toate că, in anumite situații delicate, ar fi unicul procedeu capabil să edifice totul. Mă întreb, de pildă , care este reacția unui infractor in momentul cînd faptele sale sînt filtrate prin sita aspră a exigenței legislative, cînd conduita sa morală este supusă studiului meticulos al opiniei publice ? încercam, firește, asemenea reflecții, luînd parte, alături de o numeroasă asistență, la un proces public, desfășurat cu cîteva zile in urmă, in municipiul Craiova. De sub vestimentația vărgată, răsărea chipul tineresc al unei fete, care, cred, nu avea mai mult de douăzeci și cinci de ani. Un prins innăbușit a cuprins-o cînd, citindu-i-se numele, s-a ridicat in picioare. Era copleșită de sobrietatea judecătorului sau de asprul rechizitoriu rostit de procuror? Poate și de una și de alta, iar lacrimile căinței au încetat pe măsură ce argumentația viguroasă, bazată pe fapte evidente, cădeau ca niște pietre grele. Și nici in ultimul moment nu și-a recunoscut culpabilitatea, deși faptele i-au fost reconstituite cu o logică zdrobitoare, rezidă aici o încăpățînată mentalitate a infractorului — negare consecventă a faptelor — ca și cum aceasta ar fi soluția salvatoare, șansa unică și irepetabilă. Cu Elena Păun — căci despre ea este vorba —, fostă gestionară la unitatea nr. 57 din cadrul complexului comercial din str. Severinului, s-a petrecut un fenomen care emană nedumerire și mai ales indignare. Absolventă a școlii profesionale în anul 1963, Elena Păun este repartizată la unitatea mai sus-amintită pe postul de vinzătoare, unde face dovada unor calități profesionale deosebite; ca o răsplată a muncii depuse este avansată pe post de gestionară, funcție care reclama un mare grad de responsabilitate, dublată de o etică profesională ireproșabilă. De aici însă, traiectoria ei începe să penduleze între cinste, onoare și tentația frivolă a câștigului dobîndit ilicit. Așa se face că, în urma ultimului control efectuat în luna martie 1968, de ROMULUS DIACONESCU (continuare în pag. a III-a) în fiecare sîmbătă turistic. Unde mergem miine? loc de culori de L.ZATTI M-ara despărțit de numai o săptămînă de litoralul românesc și, reîntîlnindu-mă cu jocul culorilor din munți, mi-am dat seama că marea oferă, toamna, în fiecare dimineață, același mirific răsărit de soare, iar munții ne încălzesc și ne mulțumesc privirile pretutindeni, altfel. Și mi-am amintit că undeva în nemuritoarele sale pagini cel ce ne-a dăruit ,,Cîntarea României“ spunea : ,,In fața munților noștri sufletul se lasă dus de visare , ca-ntr-o elegie fără sfîrșit“. Mă convingeam de frumusețea acestui adevăr străbătînd (pentru a cîta oară ? !) defileul Jiului. Niciunde cred că nu există o împerechere mai densă și mai variată de floră ca în aceasta trecătoare întunecată și sălbatică. Și cînd toamna coboară fără grabă din Paring să se odihnească pe paturi de piatră în defileu, frunzele, începînd să moară, într-o tentă letargic, capătă culori de bijuterie. Munții par înveșmîntați în straie policrome, participînd ceremonioși la fastuosul carnaval al toamnei, la jocul culorilor. De la Sadu pină la Meri, frunzele pădurilor de nuci de pe versantul din dreapta par turnate din aramă bătrînă. La Lunca Mare, defileul se lărgește și privirile cuprind peisaje mai largi. Munții sunt presărați aci cu multe specii de arbori și toamna s-a răsfățat cu penelul în frunzele lor. Pădurile sunt colorate strident. Frunzele perilor pădureți par stropite cu singe. Fagii au devenit palizi și „picură“ din coroanele lor frunzele ca niște lacrimi vegetale. Brazii îți păstrează imperturbabili demnitatea. Și, în vastul decor al toamnei în munți, mestecenii capătă asemănarea unor luminări albe, drepte, aprinse la o ceremonie care nu stîrnește păreri de rău. Înaintăm și ne bucurăm prin poezia culorilor că foarte curînd această trecătoare va fi complet asfaltată de la Bumbești și pînă la Livezeni. Ne amintim de brigadierii care au muncit în acest an și de cei ce au muncit și au cintat cu 20 de ani în urmă pe aceste meleaguri de o sălbatecă " frumusețe. Cei ce și-au sumes mînecile cu 20 de ani în urmă, în Defileul Jiului, ne-au lăsat tunele, poduri și viaducte, aruncate ca niște punți peste hăuri. în decorul toamnei, pilele și culeele, arcadele podurilor sugerează cutezanța o ■umului, priceperea sa. Șoseaua asfaltată de brigadierii acestor zile ne dovedește cum știu tinerii noștri să preia o tradiție care-i înnobilează și le dă prestigiu. Printre lespezile reci, Jiul curge învolburat, se frămîntă în mărunte cascade și se odihnește pe sub crengile arinilor. Pădurea moare , încet, încet, poleind munții cu culori de curcubeu. Pădurea moare și a drumețului nu-i pare rău fiindcă o visează, reînviind la primăvară, e“ dAV.V.V.V,V.V.V.V.W.W.bV.V.W.V,V.V.V,^V.,V.V.V.V