Inainte, septembrie 1969 (Anul 26, nr. 7621-7645)

1969-09-11 / nr. 7629

• 11 — IX — 1969 Adunările generale ale salariaților din secții și întreprinderi Sub semnul inițiativei responsabilității colective Și La întreprinderea de prefabricate Craiova Caracteristica dominantă a dezbaterilor care au avut loc in adunările generale ale sa­lariaților din secțiile întreprin­derii de prefabricate din be­ton Craiova o constituie exa­minarea aprofundată, cu înalt simț de răspundere, a posibili­tăților și resurselor de care dis­pun cele trei unități principale — de prefabricate, tuburi pre­­comprimate și beton celular — pentru sporirea acestei produc­ții tot mai solicitate de econo­mia națională, pentru ridicarea calității și îmbunătățirea acti­vității de ansamblu. In aduna­rea generală a salariaților fa­bricii de prefabricate — cea mai importantă unitate a în­treprinderii — expunerea pre­zentată a subliniat bunele re­zultate înregistrate pe cele opt luni din acest an, cînd, în con­dițiile creșterii cu 8 la sută a prevederilor față de perioada corespunzătoare anului trecut — pe ansamblul întreprinderii s-a realizat planul, obținîndu-se și depășiri ale producției globale și marfă. Relevînd unele suc­cese ale fabricii de prefabricate, în acest context, analiza amplă făcută a subliniat că realizările acestui colectiv nu se ridică, to­tuși, la nivelul celor înregis­trate pe întreaga întreprindere. Sarcinile de plan au fost înde­plinite și depășite doar de o singură linie de fabricație, în timp ce unele sectoare, precum cele de fabricare a panourilor de locuințe, spalieri, stîlpi S.E.A., diverse elemente industriale — au obținut realizări de plan doar în proporții de 80—95 la sută, în ciuda unor cauze obiec­tive semnalate, analiza și dis­cuțiile participanților au rele­vat cu deplină responsabilitate lipsurile organizatorice care au persistat aici, faptul că disci­plina la locul de muncă nu se ridică la nivelul cerut de exi­gențele actuale. Un subiect de meditație și de acțiune care va trebui să preocupe stăruitor în­tregul colectiv, organizația de partid a secției, este acela că aici continuă să absenteze zil­nic în medie 15—20 de munci­tori, faptul că unii maiștri și șefi de echipă acordă în mod arbitrar învoiri; se manifestă cazuri de indisciplină în exploa­tarea utilajelor — generînd dese defecțiuni și un procent ridicat de rebuturi și declasări, la care se adaugă pierderi de material pe liniile de fabrica­ție... în 1970, potrivit cifrelor alo­cate, producția locală va crește față de acest an cu 6,5 milioane lei, iar producția marfă cu a­­proape 6 milioane lei. Se prevede o sporire a productivității muncii cu 1,4 la sută. Pentru realiza­rea sarcinilor viitoare de plan — a spus ing. Mihai Andreescu, inginer șef al întreprinderii de prefabricate — sunt deja create condiții : secția este dotată cu utilaje corespunzătoare, aprovi­zionarea cu materiale va fi asi­gurată în mod ritmic. Ceea ce se impune este buna folosire a capacităților și a timpului de lucru. Inginerul șef a propus, totodată, citeva măsuri deose­bit de importante care, cu si­guranță, vor înrîuri fertil ac­tivitatea acestui colectiv. In a­­celași spirit, ing. Corneliu E­­nescu a prezentat în adunare cîteva căi rentabile și accesibi­le pentru creșterea producției. Au fost evidențiate, de aseme­nea, posibilități noi pentru creș­terea gradului de finisaj, înde­osebi la panourile mari. Șeful de atelier Ion Anghel a arătat că o cale pentru diminuarea ri­sipei și economisirea metalului poate fi aprovizionarea cu bare de oțel numai la lungimi fixe — evitîndu-se astfel crearea de cupoane metalice inutilizabile, iar mașinistul Marin Cașmir a sesizat deficiențe calitative ale unor materiale — situații în care furnizorii stăruie (indeo­­sebi „Industria sîrmei“ Cîmpia Turzii). In cadrul dezbaterilor a reieșit și necesitatea îmbunătă­țirii stilului de muncă practi­cat de comitetul de direcție, racordării depline a tuturor ac­țiunilor sale la cerințele cele mai stringente ale realității sec­țiilor, astfel încît acesta să se afirme ca un organ de condu­cere mai dinamic. AD. F. 0 ÎNAINTE Actualități din agricultură Utilaje pentru SM­A. Pentru continua dezvoltare a mecanizării și diversificării lucrărilor agricole, întreprin­derile de mecanizare a agriculturii din județ au fost dotate în acest an cu noi utilaje a­­gricole. Numai în trimestrul III, de exemplu, cele 12 întreprinderi pentru mecanizarea a­­griculturii și-au sporit parcul cu 60 de trac­toare, din care 43 de tipul U-650. De asemenea, au mai intrat în dotație ma­șini pentru combaterea dăunătorilor la plantele agricole, tractoare pentru mecani­zarea lucrărilor în legumicultura, prese de mare capacitate pentru balotatul finului, com­bine și pluguri. Din recolta anului 1969 La bazele de recepție din județul nostru au sosit primele cantități de floarea-soarelui din noua recoltă a acestui an. La Segarcea de pildă, lucrătorii întreprinderii agricole de stat au predat peste 30 de tone, iar la bazele de la Portărești, Moțăței, Băilești, Afumați și Podari, țăranii cooperatori predau produsul imediat ce se recoltează și se treieră. Peste cîteva zile fabrica de ulei din Podari va în­cepe procesul de fabricație avînd ca materie primă recolta anului 1969.­ ­ Produse pentru export în ultima vreme, întreprinderile agricole de stat din Trustul zonal Craiova au intensificat livrările de legume și fructe pentru export. Au fost astfel livrate peste 1300 tone struguri, 1529 tone prune, 151 tone pere, 57 tone pier­sici, 100 tone caise. I.A.S. Sadova, spre exem­plu, și-a achitat in întregime obligațiile de livrare a strugurilor pentru masă destinați exportului. Importante cantități de struguri pentru export au fost și continuă să fie li­vrate și de către I.A.S. Dealul Viilor și Giu­­bega. Din podgoriile de pe dealurile Brestei și Brabovei iau zilnic drumul pe piețele externe zeci de tone de struguri de masă din soiurile Cardinal și Afuz-Alu. De asemenea, din noile plantații de pe nisipuri, ce aparțin coopera­tivelor agricole din Teasc și Secui, se recol­tează intens struguri de masă pentru con­sumul populației orașului. Pînă acum, prin intermediul întreprinderii județene pentru valorificarea legumelor și fructelor, unitățile agricole de stat și cooperatiste au valorificat mai bine de 1000 de tone struguri. O sarcină permanentă, moderni­zarea procesului de învățămînt în liceele de specialitate înființarea liceelor indus­triale prezintă o importanță deosebită pentru formarea noilor cadre tehnice cu pre­gătire medie. Așa cum se sub­liniază in Directivele Con­gresului al X-lea al Partidu­lui Comunist Român privind planul cincinal pe anii 1971— 1975 și liniile directoare ale dezvoltării economiei națio­nale pe perioada 1976—1980 „în perioada 1971—1980 li­ceele de specialitate vor de­veni principala formă de pre­gătire a cadrelor medii“. Așezarea acestor licee baze­­ științifice, corespunză­te­tor actualelor cerințe, cit și a celor de perspectivă, a ri­dicat numeroase probleme privind organizarea, conți­nutul Invățămîntului, rapor­tul dintre disciplinele de cul­tură generală și de specia­litate, dintre pregătirea teo­retică și instruirea practică, profilul și rețeaua acestor școli etc. Deoarece absolvenții licee­lor industriale au aceleași drepturi de a urma învăță­­mîntul superior ca și absol­venții liceelor de cultură ge­nerală, corpul didactic din Liceul industrial pentru con­strucții de mașini Craiova s-a preocupat să asigure o pro­­porționalitate între obiectele de cultură generală și cele de profil tehnic. Sporul în ore, aferent o­­biectelor de cultură tehnică și instruire practică se rea­lizează prin­­ mărirea dura­tei de școlarizare cu un an față de liceele teoretice, di­minuarea numărului de ore aferent obiectelor de cultură generală sau chiar suprima­rea lor așa cum este cazul la psihologie, logică, astronomie etc., încărcarea săptămînală în ore fiind de 32—35 ore față de 30 ore care există la liceele teoretice. Ținînd cont că în ultimii doi ani, un număr din ce în ce mai mare de tineri și-au îndreptat pașii către liceele industriale, cred că este util ca aceste probleme să fie cu­noscute de cei interesați. Ce­rințele tehnicii moderne în care trebuie să fie pregătiți viitorii tehnicieni, impun din partea cadrelor noastre di­dactice stăpînirea temeinică a unor probleme de speciali­tate, abordarea unor metode și procedee de predare și in­struire la un înalt nivel cali­tativ. Pornind de la aceste cerințe, în școala noastră s-au pus bazele unei planificări de perspectivă a muncii, între care amintim­­ folosi­rea mijloacelor de transmitere a cunoștințelor audio-vizua­­le, înființarea unui cineclub realizîndu-se pînă în prezent două filme și trecindu-se, in­ Ing. PAVEL CIUCURET directorul Liceului industrial pentru construcții de mașini Craiova cepînd din acest an, la reali­zarea de filme didactice. De altfel, Uzina „Electro­­putere“ ne oferă un material didactic bogat și vom încer­ca să transpunem pe peliculă procese tehnologice, utilaje complexe, care nu pot fi re­date elevilor cu mijloace tra­diționale existente. O altă problemă căreia îi acordăm multă atenție, fiind înscrisă și în planul de pers­pectivă, este elaborarea unor manuale specifice discipli­nelor tehnice, între care se numără manuale de instrui­re practică in laboratoarele de mașini și aparate electri­ce, de mașini-unelte, dicțio­nar tehnic poliglot (manual cu specific mecanic și elec­trotehnic etc.). Rezultate îm­bucurătoare în procesul de instruire a elevilor s-au ob­ținut și prin comisiile meto­dice existente în școală. Prin­tre problemele studiate și rezolvate în aceste condiții se numără îmbunătățirea conținutului manualelor și programelor școlare, depis­­tindu-se suprapunerile și co­­relîndu-se planificările ca­lendaristice la obiectele cultură tehnică. Pe o pe­de­rioadă de un an s-au studiat, în cadrul comisiilor metodice, procedeele pentru formarea la elevi a unor deprinderi de muncă independentă. De asemenea, s-au organizat dis­cuții cu elevii pe aceste teme, iar metodele și proce­deele cele mai bune au fost generalizate. In acest sens, aș cita metoda folosită de comisia de cultură tehnică care, în verificarea cunoștin­țelor elevilor, a utilizat re­prezentarea grafică ca mijloc permanent de formare a de­prinderii de a desena corect. Instruirea practică a elevi­lor este asigurată în atelie­­rele-școală, laboratoare cit și în atelierele Uzinei „Electroputere“. Maiștrii in­structori competenți îndrumă îndeaproape elevii pentru în­sușirea cit mai temeinică a cunoștințelor de tehnologie, formarea deprinderilor de lucru la operațiile de lăcătu­­șerie, turnătorie, forje, strun­­gărie, tratamente termice etc. Pe de altă parte, profe­sorii de specialitate asigură o legătură permanentă între teorie și practică prin expli­cațiile pe care le dau elevilor la fața locului, în procesul propriu-zis de producție al uzinei „Electropu­tezei.____ Cu ocazia unor lucrări de control, organizate de Inspec­toratul școlar județean Dolj, a reieșit că un număr apre­ciabil de elevi a obținut note bune, dovedind prin aceasta și calitatea muncii depusă de corpul nostru didactic. Desi­gur că mai avem multe de făcut pe linia perfecționării procesului de învățămînt. In viitor, ne propunem să ob­ținem rezultate și mai bune, aceasta cu atît mai mult cu cit urmează să primim un local propriu pentru desfă­șurarea corespunzătoare activității Liceului industrial , pentru construcții de mașini Craiova. Deschiderea noului an șco­lar sub semnul impunătoare­lor hotărîri ale celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român, reprezintă pentru noi prilejul valorifi­cării complexe a experienței anterioare în modernizarea procesului de învățămînt în unitățile de specialitate, în ridicarea calitativă a învăță­­mîntului pentru a asigura cadrele competente necesare economiei naționalei. Ritm intens la recoltatul culturilor de toamnă (Urmare din pag. I) fost treierate capitulele de pe 580 de hectare. De asemenea, în unitățile cultivatoare de floarea-soarelui din sudul județului se vădește o tot mai mare operativitate la recoltat. Practicînd metoda de a recolta în saci și coșuri căptușite, și a treiera recolta imediat la ariile organizate la capătul tarlalelor, țăranii cooperatori au pus pînă acum la adăpost recolta de floarea­­soarelui de pe 3600 de hec­tare. Desigur că, potrivit grafi­cului de recoltare întocmit cu fabrica de zahăr de la Po­dari, se respectă cu minu­țiozitate asigurarea procesu­lui tehnologic cu materie primă. La bazele de recepție de la Poiana Mare, Maglavit Valea Stanciului, Portărești Segarcea, Boureni, Afumați, și altele, rapoartele de lucru ce sosesc zilnic cât și ritmul de predare a sfeclei de za­hăr indică o sporire a supra­fețelor recoltate. Această cultură, care asigură o pro­ducție cu aproape 3 tone în medie la hectar mai mare decit cea planificată, a fost recoltată de pe aproape 2800 de hectare, urmînd ca, spre sfirșitul celei de-a doua de­cade a lunii acesteia, să fie intensificat ritmul însiloză­­rii unor mari cantități pen­tru prelucrat în perioada de iarnă. De îndată ce recolta se ridică și este transpor­tată în hambare, țăranii cooperatori trec neîntârziat la eliberarea terenului de co­coni, de bețe de floarea-soa­relui, de colete și frunze de sfeclă, astfel încît să creeze posibilitate mecanizatorilor să execute arături in vederea semănatului de toamnă. Pînă acum, mai bine de treime din suprafața pregă­o­tită pentru semănatul griu­lui a fost anterior cultivată cu plante prășitoare. Trebuie de asemenea re­marcat faptul că, în ultima perioadă, țăranii cooperatori au dovedit mai multă opera­tivitate la recoltatul ziloz pentru siloz. In cultu­acest scop, a fost asigurată o can­titate de peste 42.000 de tone siloz, lucru ce dă garanția că, pînă la epuizarea tuturor surselor de furaje verzi, se va asigura îndeplinirea pla­nului pe județ. In continuare, cînd vremea este foarte favorabilă recol­tatului, se caută să se mobili­zeze toate forțele în așa fel, încît să se creeze posibilita­tea pregătirii din vreme suprafețelor destinate culturii a­uriului, iar semănatul aces­tei culturi să se poată face în perioada cea mai optimă, sta­bilită de agrotehnică. Intr-una din zilele lunii trecute, pe în­serat, am poposit în comuna Piscu Vechi, așezare dunăreană frumoasă, cu oameni harnici și destoinici. La sediul consiliului popular ne interesăm de primar. — Apoi la ora aceas­ta îl căutați dv. aici ? — ne întreabă mirat careva. E dus cu tre­buri în comună , are multe probleme de re­zolvat. înseamnă că nu știți — iertați-mă — ce înseamnă o din viața unui pri­zi­mar... O zi din viața unui primar — iată, intr­­adevăr, o temă intere­santă pentru un repor­taj. (De fapt, venisem cu intenția de a con­semna realizările edi­­litar-gospodărești ob­ținute in acest an de locuitorii comunei prin muncă patrioti­că). Tema mi-a surîs și m-am încumetat s-o abordez. Pentru aceas­ta trebuia reconstitui­tă întreaga activitate de peste zi a unui om ales în fruntea trebu­rilor obștești. Redăm, în continuare, filmul reconstituirii. In acea zi, Dumitru Pădureanu, președin­tele comitetului exe­cutiv al consiliului po­pular comunal, s-a sculat, ca de dis-de-dimineață, obicei. Cu mult înainte de înce­perea programului a fost prezent la sediul primăriei. La ora 7 fix, a invitat în biroul său pe toți salariații consiliului popular, re­­partizîndu-i pe sectoa­re de activitate cu sarcini precise Apoi și-a verificat însem­nările din agendă, subliniind aspectele deosebite cărora să le acorde prioritate. La început, împreună cu membrii comitetului executiv, s-a ocupat de întocmirea unui plan de acțiune în vederea sărbătoririi, la 1 no­iembrie a.c., a cente­narului școlii din satul Ghidici, împreună au stabilit responsabili­tățile privind asigura­rea curățeniei în in­terior și exterior localurilor de școală­­ și invitar­ea formațiilor căminelor culturale din jurul comunei pentru a participa cu programe artistice la această sărbătorire. După ce a vizitat ma­gazinul universal din apropiere aflat în con­strucție, amintind lu­­crătorilor că trebuie depuse toate eforturile pentru darea acestuia în folosință cu două luni mai înainte de­cât termenul fixat (31 decembrie), se reîn­toarce la sediul consi­liului, unde asistă și celebrează căsătoria tinerilor Florea Mun­­teanu și Maria Iones­­cu, cărora le urează multă fericire și pros­peritate în căsnicie. Către ora prînzului, primarul, însoțit de secretarul comitetului comunal de partid, Constantin Cîciu, au plecat în cîmp la C. A. P Piscu Vechi. Aici constată că la sistemul de irigare ce­le zece aspersoare, deși erau în stare bu­nă, nu funcționau din cauza lipsei de car­buranți. Cum era și firesc, s-au luat mă­suri urgente pentru aprovizionarea motoa­relor cu carburanți. Constată apoi că lu­cerna de pe o supra­față de cinci ha era cosită, dar nestrinsă. Imediat s-a trimis în comună după oameni pentru a veni s-o strîngă. După aceea, se deplasează la C.A.P. Ghidici, unde obser­vă că ogoarele nu se irigă din cauza neasi­­gurării debitului de apă pe canalele de i­­rigare. Și ai­ci se iau măsuri în consecință. La Ghidici primește apoi în audiență pe locuitorii satului, la camera stabilită. Nu­meroase doleanțe și propuneri sînt rezol­vate pe loc. Cetățenii Petre Cîrneanu, Pa­vel Nicola, Gheor­ghe Cîrstea și alții, care au obiecții asu­pra felului cum li s-a aplicat impozitul la indicii bugetari, sînt îndrumați să se adre­seze Administrației fi­nanciare. Seara, după o zi de lucru, salariații con­siliului popular ra­portează primarului rezultatul muncii lor și greutățile întîmpi­­nate pe teren. A doua zi munca se reia din nou, cu farmecul și i­­neditu­l său. Prima­rul doar „are multe probleme de rezol­vat“... In seara aceleiași zile, nerenunțînd, de­sigur, la intenția noastră de a consem­na realizările edili­­tar-gospodărești obți­nute în acest an de locuitorii comunei prin muncă patriotică, i-am luat primarului din Piscu Vechi următo­rul interviu : — Așadar, tovarășe Pădureanu, este satis­făcătoare participarea cetățenilor la acțiu­nile privind gospodă­rirea și înfrumuseța­rea comunei ? — Pe agenda de lu­cru a consiliului popu­lar se află la loc de frunte antrenarea u­­nui număr sporit de cetățeni la astfel de acțiuni, pentru reali­zarea tuturor obiecti­velor care au fost fixa­te încă de la începu­tul anului, precum și a propunerilor făcute cu prilejul campani­ei electorale. Și, cu deplin temei, pot a­­firma că în acest an, față de anii trecuți, s-a executat un vo­lum mult sporit de lucrări edilitar-gospo­­dărești. Astfel, s-au construit, reparat și întreținut 18 km dru­muri de interes obș­tesc, înregistrîndu-se economii de circa 252 000 lei. Pentru da un aspect cit mai a plăcut comunei, s-au văruit 2000 pomi, s-au întreținut parcuri și zone verzi cu o supra­față de 10 000 mp și s-au plantat în ronduri peste 140.000 flori di­ferite. De asemenea, în satele Piscu Vechi și Ghidici s-au cons­truit și, respectiv, a­­menajat terenuri de fotbal. Tot în satul Ghidici a început a­­menajărea 1­o­c­u­l­u­i pentru construirea u­­nui ștrand. In afara planului prevăzut pentru acest an au mai fost între­prinse acțiuni patrio­tice la construirea ma­gazinului universal, împrejmuirea cu gard a obiectivelor subor­donate consiliului popular, construirea a două noi fîntîni etc. Pînă în prezent, prin muncă patriotică, la care au participat pes­te 7000 de cetățeni ai comunei, s-au înregis­trat economii in va­loare de aproape 450 000 lei . Care sînt, după părerea dv., resorturi­le muncii patriotice ? Acestea constau, fă­ră îndoială, în faptul că cetățenii i-au în­țeles rostul, că ei par­ticipă cu dragoste și entuziasm la acțiunile care se întreprind în circumscripțiile electo­rale de către comisi­ile permanente și co­mitetele de cetățeni. In acest sens, aș vrea să evidențiez pe de­putații Florea Sclip­­cea, Marcel Spulbăr, Mihail Berceanu, Ion Stroe, Mihai Trancă și alții, la chemarea că­rora răspund cu mul­tă promptitudine ce­tățenii. Totodată, acti­vitatea comisiei per­manente de gospodă­rire și sistematizare constituie un sprijin de nădejde în munca comitetului executiv al consiliului popular. Ea participă nemijlo­cit la întocmirea pro­iectelor de hotărîri și a studiilor care pri­­vesc buna gospodărire și înfrumusețare a co­munei. ION CUCUI O zi din activitatea unui primar Un nou edificiu (magazi­nul universal) se adaugă arhi­tectonicii centrului civic al satului Piscu Vechi (Foto: R. FLORIAN) m- :: In piața „Unirii“ din Cra­iova, blocul ,;K", s-a deschis o nouă și modernă unitate —de coafură și manechiură . Vote­­e. FLORIAN gr S­F­A­T­U­I­E ROMAN ILIE, Coțofenii din Dos. Ne­­arătînd împrejurările în care v-ați anga­jat la T.R.C., este necesar să cereți spri­jinul comitetului sindicatului din acea întreprindere (personal tov. președinte Bălan Haralambie) pentru a obține drep­turile despre care vorbiți. Cu privire la cea de-a doua întrebare, vă comunicăm că perioada de timp lucrată în C.A.P. nu se poate trece în cartea de muncă, a­­ceasta nemaiconstituind vechime care să se ia în considerare la stabilirea pensiei în cadrul asigurărilor sociale de stat ci numai la pensia C.A.P. CIRJALIU C. GHEORGHE, Ciuperce­­nii Vechi. Dacă faceți dovadă că tînărul a crescut și a fost îngrijit de dv. de la vîrsta de trei ani și pînă la majorat, se poate cere înfierea, cu acceptul acestuia, la consiliul popular al comunei respec­tive, depunînd actele necesare : certifi­catul de naștere al tinărului, certificatele de naștere ale celor care-l înfiază și cer­tificatul de căsătorie al acestora. Tînărul, avînd mai mult de 18 ani, este major și deci nu mai are tutor­e. BOLDUMA ANATOLIE, Șimnicul de Sus. Pentru acordarea alocației de stat în cuantumul legal, este necesar să vă adresați Inspectoratului de învățămînt al municipiului Craiova, care este în mă­sură să stabilească respectivul cuantum. In situația că nu sunteți mulțumit de so­luția dată, este necesar să vă adresați co­misiei de judecată de pe lingă Consiliul popular al municipiului Craiova, pentru a obține o hotărîre judecătorească defi­nitivă, problema cuantumului fiind încă in discuție în cadrul municipiului Cra­iova. CALUGARU POPA, Șimnicul de Sus. Potrivit dispozițiilor legale care regle­mentează plata alocației de stat pentru copii (Decretul 285/1960, instrucțiunile 1515/1966 cu modificările ulterioare) dv. primiți în mod legal dreptul de alocație pentru copii. OZUNU I,CEZAR, Daneți. Potrivit celor relatate de dv. rezultă că aveți dreptul a primi concediu de odihnă pe timpul vacanței școlare, cite cinci zile pentru fiecare lună lucrată în anul de învăță­mînt 1968—1969, deoarece nu ați lucrat tot anul în invățămînt. BADEA AUREL, Craiova. Potrivit pre­vederilor art. 12 pet 5 din Legea 26­67 pentru acordarea concediilor de odihnă, aveți dreptul la un concediu de odihnă și pentru lunile lucrate in anul 1968. BĂLĂCI EUGEN, Băilești Potrivit pre­vederilor art. 10 din H­C M. 583 1964, mo­dificat prin H.C.M. 355 1967 și a Deciziei Tribunalului Suprem secția civilă nr. 75 din 21 I. 1969, angajatul căruia i s-a des­făcut contractul de muncă și a restituit Direcției de pază civilă contractuală uni­forma, nu va mai putea fi obligat să plă­tească unității contravaloarea uniformei în raport cu termenul de folosință, mai ales dacă se stabilește că unitatea respec­tivă a redistribuit uniforma spre folosință și altul angajat. ION D­ ENE consilier juridic

Next