Inainte, septembrie 1969 (Anul 26, nr. 7621-7645)
1969-09-12 / nr. 7630
Teatrul și concurenții săi , filmul și televiziunea Intr-un articol al nostru precedent, aminteam, cu oarecare îngrijorare, despre concurența filmului și a televiziunii față de spectacolul teatral. Am dori, acum, să revenim asupra acestei probleme, fiindcă avem impresia că, în prezent, o definiție justă și exhaustivă a teatrului necesită o curajoasă confruntare cu acești nobili rivali pe care i-a creat evoluția civilizației noastre. Nu este în intenția noastră de a denigra pe concurenții scenei. Din contră. Recunoaștem cu loialitate funcția lor civilizatorie, contribuția ce o aduc la educarea și informarea publicului. La ora aceasta, filmul și televiziunea fac parte integrantă din condiția umană, din esența vieții moderne. Posibilitățile lor tehnice sînt nesfîrșite, ne pot informa despre orice („urbi et orbi“), la nevoie ne aduc și luna la cîțiva pași de fotoliu din care privim în halat și papuci. Din două invenții s-a născut o tehnică ce poate pune azi la dispoziția oricui și oriunde orice și oricînd. Privită sub acest aspect superioritatea lor e zdrobitoare. Sînt stăpînii lumii (și mai nou și stăpînii Cosmosului). Spațiul mic al scenei nu se poate compara cu spațiul infinit al aparatelor de luat vederi. Televiziunea ne-a luat Spațiul și într-un anume fel și Timpul; filmul ne-a răpit acțiunea, desfășurarea epică. Sînt ieftine și comode. Nu cer nimic, dau totul. Uneori dau chiar mai mult decât avem nevoie. Dar.. Tocmai această expansiune în posibilități ne permite să ridicăm un deget și să spunem „dar“. Defectele unui om trebuie căutate în umbra calităților sale (și viceversa). La fel aici, defectele filmului și ale televiziunii tocmai în formidabilele staților posibilități de exprimare și comunicare, într-o anchetă întreprinsă la Teatrul nostru Național, am aflat, spre marea noastră surpriză, că 80 la sută din publicul nostru curent e constituit, aproape în egală proporție, din indivizi sau familii care nu au televizor, sau din aceia care au televizor de mai mult de trei-patru ani. Ne interesează aceștia din urmă, înseamnă că, după o perioadă de surpriză și obsesie, televizorul e în măsură să te scoată din halat și papuci și să te oblige să te duci la teatru. Fiindcă, omul nu se poate mulțumi numai cu imaginea, pe ecran mic sau mare, a vieții. Are nevoie organică de contact cu magia actorului în carne și oase, cu vibrația vie a cuvîntului netransmis prin tranzistori. Are nevoie de „spectacol“ și spectacol în ION D. SIRBU seamnă sărbătoare. Pregătire, cămașă curată, solemnitatea holului, severitatea fotoliului din fața cortinei încă lăsate. Asta — pe de o parte. Pe de alta, citim în diferite reviste despre efectul dezastruos pe care, în unele țări, în condițiile existenței mai multor canale și a unor programe continue — îl are asupra copiilor preșcolari acel magic ecran mic, în fața cărora stau zilnic cîteva ore întregi. Se pare că televizorul, această electronică bunică, nu e prin nimic superior veritabilei bunici în carne și oase. Nu discută cu publicul său. Chiar dacă pune întrebări, nu așteaptă răspuns. Mintea copiilor mici se dezvoltă pasiv, se obișnuiesc să privească, recepționează, dar nu asimilează și mai ales nu prelucrează psihologic informațiile primite. Eu felicit televiziunea noastră pentru modul inteligent și pedagogic în care și-a organizat emisiunile pentru copii. La noi se cunoaște această problemă, totul e dozat-N-aș vrea să amintesc ce diferență umană am constatat personal participînd în doi ani succesiv la revelion: în primul an fără televizor (glume, cîntece, dans, comedii) și în anul următor cu televizor (tristă tăcere în jurul mesei, în așteptarea momentelor vesele care nu erau de loc vesele). Vreau să relev doar un fapt psihologic. Natura umană are nevoie să simtă, să vadă, să audă pe semenul său. Teatrul e un compendiu al acestei naturi. La ora aceasta tocmai din cauza rivalilor săi, teatrul iese din formula de „iluzie“, de „vis“ al vieții. Devine viață, realitate, ea nu pare sau apare, este și devine sub tichii noștri, sub controlul direct al simțurilor noastre (Barault spunea: „nu e tot una să vezi o femeie sau să ai fotografia ei“). Dar mai există și o altă față a acestei medalii : frecvența emoției. După „Un pumn de dolari“ vine „Pentru un dolar în plus“, apoi „Pentru un dolar găurit“. Și așa mai departe, Angelica defilează în serii ca și Pardaillan, ca și Fantomas, ca și Maigret. De la un moment dat obosim. Sau ne plictisim. Sau rămînem pur și simplu indiferenți. De ce ? Fiindcă un principiu al artei din totdeauna, un principiu legat de psihologia spectatorului constă în caracterul inedit, în „evenimentul“ actului artistic. Cine și-ar putea închipui un serial „Othello“ sau o suită cu aceiași eroi din „O scrisoare pierdută“ ? Ar fi sinuciderea ideii de teatru, un fel de autoanulare prin exces. Refuzăm să credem, că, într-o cameră în care cîntă toată ziua aparatul de radio, cineva mai „ascultă“ de fapt muzică. Cei care vizitează muzee pot afirma că nimic nu e mai obositor pe lume decit să vezi, zile la rînd, în goană continuă, cîteva mii de tablouri. Aceste cîteva modeste exemple sînt suficiente, credem, spre a ne justifica o concluzie Chiar dacă la ora aceasta există o concurență între teatru pe de o parte și film și televiziune pe de altă parte, această rivalitate nu angajează esența specifică a acestor arte. Teatrul se poate lipsi de infinitul spațiului, poate renunța la varietatea babilonică a formelor de acțiune. Și rămîne o dimensiune extrem de prețioasă : verticala subiectivă, orizontul complex și infinit al conștiinței umane. Inventarea aparatului de fotografiat a obligat pictura să-și revizuiască programul. Apariția filmului și a televiziunii vor obliga teatrul să renunțe la tot ce aparține acestor tehnici , dar, îl obligă în același timp să-și aprofundeze existența prin exploatarea din ce în ce mai rafinată, și mai îndrăzneață a acelor adîncimi ale sufletului omenesc în care, deocamdată, numai arta cuvîntului viu are acces. ■ ■n S3 „Patria", (telefon 13850), filmul: TIGRUL, orele 9 : 11 ; 15 : 11 ; 19 ; 21. La grădină orele 19,45. „Central", (telefon 14029), filmul : OPERAȚIUNEA BELGRAD, orele 11 : 15 ; 17 ! 19 ; 21. La grădină, orele 20. „30 Decembrie“, (telefon 21080), filmul : DE NOAPTE BĂIEȚI, orele 11 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21. La grădină, orele 19,45. „23 August“, (telefon 14448), filmul : LA DOLCE VITA, orele 10,45 ; 15,30 ; 18 ; 20,30, în continuare. La grădină, orele 20. „Tineretului“, (telefon 12228), filmul : VERA CRUZ, orele,, 10 , 14—20, în continuare. „8 Mai“, (telefon 12228), filmul: ZIUA IN CARE VIN PEȘTII, orele 10 . 16—20, în continuare. „Arta“ — Calafat, filmul : BUNA ZIUA, CONTESA. „30 Decembrie — Băilești, filmul : IN UMBRA COLȚULUI. „8 Mai“ - Filiași, filmul ! PE URMELE ȘOIMULUI. „Victoria“ — Segarcea, filmul : PE PLAJELE LUMII. I VINERI 12 SEPTEMBRIE 10.00 Limba rusă (reluare). 10.25 Limba spaniolă (reluare). 10.50 închiderea emisiunii de dimineață. 17.30 Buletin de știri. 17.35 Lanterna magică — filme pentru copii. 18.05 Nuntă în Maramureș. Emisiune pentru tineret realizată cu concursul Ansamblului artistic al U.T.C. 18.35 Seară de balet. Chore-studio — Timișoara. 19.00 Transmisiune de la Expoziția Realizărilor Economiei Naționale. — România 1969. 19.30 Telejurnalul de seară. Buletinul meteorologie. 20.00 Film artistic „O poveste ca în filme“. Comedie muzicală cu Cliff Richard și Susan Hampshire. 21.20 Reflector. 21.35 Muzică ușoară. 22.05 Mult e dulce și frumoasă — emisiune de limba română. 22.30 Telejurnalul de noapte și buletinul meteorologic. 22.45 Publicitate. 22.50 Varietăți pe peliculă. Ploaie de vară. 23.20 închiderea emisiunii. CRAIOVA Pe lungimile de undă de 208 și 223 metri VINERI 12 SEPTEMBRIE 17.00 Radiojurnal, buletin meteo-rutier. 17.10 Cîntăreți ai plaiurilor noastre. 17.30 De vorbă cu ascultătorii. 17.40 Pagini din operete. 18.00 Orizont cultural. Activitatea căminului cultural răspunde cerințelor noastre ? 18.10 Muzică de cameră. 18.20 Radioancheta economică. Pregătiri pentru producția anului viitor. 18.30—19.00 Pentru fiecare melodia preferată. BUCUREȘTI SIMBATA 13 SEPTEMBRIE DIN PROGRAMUL I 15.15 Cîntă Karel Gott. 15.30 Compozitorul săptămînii — Franz Schubert. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.15 Fotbal minut cu minut. 18.20 Program oferit de postul radio-vacanța. 19.00 Gazeta radio. 19.20 Săptămîna unui meloman. 20.05 Tableta de seară de Paul Everac. 20.10 Mari orchestre de muzică populară. 20.30 Eminesciana. 20.35 Pentru magnetofonul dr. 21.00 Poșta radio de dr. N. Mihăescu. 21.10 Revista șlagărelor. 21.30 Sport. 21.40 Revista șlagărelor. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.20 Caleidoscop ritmic. 22.55 Moment poetic. 23.00 Expres melodii. 0.03—6.00 Estrada nocturnă. șoimii în următoarele 24 de ore se prevede o vreme ușor instabilă, cu cerul variabil, favorabilă ploilor slabe, iar din sectorul fudvestic vînt slab pînă la potrivit. Temperatura maximă, în această perioadă, va oscila între 23 și 26 grade, iar cea minimă între 12 și 17 grade. NAINTE Uzina de construcții mașini „7 NOIEMBRIE“ Craiova, cu sediul în strada Bujorului nr. 20, angajează conducători auto cu autorizație pentru automacarale. 12 — IX — 1969 Cum sunt atrase masele de cetățenie la acțiunile obștești ? In anii puterii populare s-au creat condiții favorabile pentru ca masele cele mai largi să participe direct la rezolvarea treburilor de stat, la conducerea construcției economice și culturale, acest fapt constituind un principiu de bază al politicii partidului și guvernului. Propunindu-ne o nouă ilustrare a acestui adevăr al zilelor noastre, ca și pentru a cunoaște care sunt preocupările comitetului executiv al Consiliului popular orășenesc Calafat pe acest tărâm al atragerii maselor la acțiunile obștești, ne-am adresat tov. RADU IANCU, președintele comitetului executiv al Consiliului popular al orașului Calafat. — Cunoscînd importanța pe care o prezintă participarea largă a cetățenilor în sprijinul consiliilor populare, ce ne puteți spune din experiența dv. ? — Desfășurînd o activitate care cere o legătură permanentă cu cetățenii, noi am acordat o atenție deosebită îmbunătățirii muncii organizatorice Comitetul executiv a căutat să cunoască, în mod amănunțit, nevoile fiecărei localități aparținînd orașului, pentru a le putea satisface în condiții cît mai bune. în acest scop, am conlucrat îndeaproape cu comitetele de cetățeni, cu comisiile permanente și cu activul de specialiști, pe care i-am consultat spre a cunoaște, cît mai în detaliu, problemele reale ce necesită a fi rezolvate. Din discuțiile purtate cu cetățenii am reținut aceste probleme și le-am înscris pe agenda de lucru a comitetului executiv. Membrii comitetului executiv au fost repartizați pe circumscripții electorale pentru un contact mai direct cu realitățile ce frămîntă pe cetățenii care locuiesc în raza acestor circumscripții. — In mod concret, în ce probleme sau în ce acțiuni ați găsit un sprijin eficient din partea cetățenilor ? — M-aș referi, în primul rînd, la sprijinul prețios ca și la rezultatele bune pe care le-am obținut în întrecerea patriotică pentru înfrumusețarea și buna gospodărire a localității lor. Grija cetățenilor pentru creșterea gradului de frumusețe al orașului s-a concretizat și în participarea lor activă la construirea de trotuare, repararea și întreținerea drumurilor, plantarea de pomi etc. Comitetele de cetățeni constituie pentru noi un ajutor valoros în mobilizarea maselor la efectuarea lucrărilor de înfrumusețare a orașului. De asemenea, comitetul executiv acordă o mare atenție rezolvării scrisorilor, sesizărilor, și propunerilor oamenilor muncii, care se fac fie direct, fie prin scrisori. — Dintre rezultatele practice, ce mențiuni puteți face? — Am subliniat, mai înainte, faptul participării largi a cetățenilor la acțiunile de înfrumusețare a orașului: întreaga suprafață de zone verzi din fața locuințelor a fost amenajată și întreținută cu multă grijă. Lucrări importante au fost executate și în parcurile orașului. Cu mult simț gospodăresc, un mare număr de cetățeni au lucrat voluntar la nivelarea terenului din punctul „Castelul de apă“, în zona de la ieșirea din oraș spre Basarabi, la canalul colector de la marginea orașului. S-au săpat 1200 ml canal pentru instalarea conductelor de apă potabilăe pe străzile 23 August, Ștefan cel Mare și Jiului. Pentru plantatul pomilor s-au executat 2.000 gropi. Acestea sînt numai cîteva din obiectivele realizate, dar aș putea enumera și mai multe. — Am dori să aflăm numele unor cetățeni care s-au evidențiat în mod deosebit în acțiunile de muncă patriotică. — Da. Aș putea să apreciez, pentru rezultatele obținute în circumscripțiile lor electorale, pe deputații Dorobanțu Alexandru, Cismaru Alexandru, Pasmao Emil, Ignat Gabriela, iar dintre cetățeni pe Vlad Margareta, Cardaș Florența, Nașu Constantin și mulți alții. — In ce mod folosiți, de pildă, sprijinul cetățenilor în pregătirea sesiunilor consiliului popular ? — De obicei, deputații primesc din timp convocarea ordinea de zi a sesiunii consililiului popular. In acest fel, ei au posibilitatea ca, în cadrul circumscripțiilor electorale, să se documenteze și să se consulte cu cetățenii asupra problemelor ce urmează a fi dezbătute în cadrul uneia sau alteia dintre sesiuni, să vină cu propuneri concrete pentru îmbunătățirea muncii și înlăturarea neajunsurilor care se manifestă în problema ce urmează a fi discutată la sesiune. In unele cazuri se formează colective care studiază problemele înscrise pe ordinea de zi, ca și unele care întocmesc materialele ce vor fi prezentate, dîndu-se astfel posibilitatea ca lucrările sesiunii să aibă o arie cât mai largă de cuprindere a problemelor discutate. — Experiența bună pe care ați acumulat-o reiese cu prisosință în evidență, fiind materializat în fapte rodnice. Evident, vă propuneți noi acțiuni, noi măsuri pentru impulsionarea în viitor a activității, pentru îmbunătățirea stilului și metodologiei de lucru ? — Vreau să relev că nu totdeauna munca noastră de atragere a maselor de cetățeni a fost organizată în condiții bune și eficiente. Uneori, ne mai scapă din vedere să informăm deputații cu obiectivele ce stau în fața consiliului popular orășenesc, iar ei, necunoscîndu-le, nu-și pot aduce suficient contribuția la realizarea lor. Cred că nu am epuizat toate posibilitățile ca participarea cetățenilor să fie mai masivă în acțiunile organizate de noi, ceea ce ar duce în mod implicit și la rezultate mult mai fructuoase. Ne propunem ca în viitor să acordăm o atenție mai mare consultării comitetelor de cetățeni pe circumscripții electorale, să informăm comisiile permanente, deputații, despre obiectivele activității noastre, pentru a putea pripii din partea lor un sprijin mai substanțial, atît prin sugestiile și propunerile lor, cît și prin participarea directă la înfăptuirea sarcinilor consiliului popular orășenesc. Sper ca din învățămintele muncii noastre să putem pune baza unei activități mai rodnice, cu rezultate mult mai bune în atragerea cetățenilor la rezolvarea problemelor legate de dezvoltarea economică și edilitar-gospodăreascâ a orașului nostru. Interviu consemnat de ȘT. ARDELEANU Cu cîțiva ani în urmă, locuitorii din Robănești dețineau, cu îndreptățită mîndrie, titlul de comună fruntașă la înfrumusețare. Activa contribuție a cetățenilor la electrificare, la construirea sediului nou al cooperativei agricole de producție, a unei școli generale, la întreținerea și modernizarea drumurilor, ca și la alte reușite meritorii, erau însemnele unui pregnant spirit gospodăresc. Alături de televizorul primit, instalat atunci la căminul cultural — ca și de alte dotări prețioase — astăzi zeci de antene se profilează în Robăneștii de Sus, Robăneștii de Jos, ca și în Bejoiu. Teleenciclopedia, concertul de muzică populară, opera, teatrul ca și multe alte manifestări artistice constituie astăzi lucruri obișnuite în viața oamenilor de aici. Despre oameni și despre înfăptuiri, despre munca și viața lor, am avut prilejul unei discuții cu președintele consiliului popular comunal, președintele cooperativei agricole, directorul școlii și directorul căminului cultural. — Ce facem pentru oameni ? — am schițat începutul convorbirii. — Chiar mîine — spune președintele cooperativei agricole de producție — cooperatorii vor vizita Bucureștiul. Ii ducem la E.R.E.N... De aici au început discuțiile despre viața spirituală a comunei,, despre activitatea desfășurată la căminul cultural. La căminul cultural, în zilele cînd nu rulează film, funcționează... televizorul. Se țin conferințe. Directorul căminului cultural a vorbit despre politica externă a R.S.R., directorul școlii a conferențiat la 9 mai și la 1 iunie, șeful postului de miliție a făcut o expunere pe teme de circulație. S-a organizat și o întîlnire cu tineretul căruia i s-a vorbit despre contribuția lui la opera de edificare a societății socialiste. In luna mai a sosit la căminul cultural și o brigadă științifică de la județ... Discuția, foarte susținută, ar fi condus la o bună impresie generală despre activitatea desfășurată la căminul cultural și s-ar fi putut solda cu cîteva sfaturi pentru... mai bine, dacă s-ar fi pierdut din vedere contribuția oamenilor la activitatea căminului cultural, prezența, în cadrul acesteia, a intelectualilor din comună. Aducînd vorba la problemele concrete ale activității, organele de conducere ale comunei au fost nevoite să recunoască faptul că invățămintul agrozootehnic de masă nu răspunde încă cerințelor de pregătire ale oamenilor și — subliniau ei — Consiliul județean agricol și Direcția agricolă județeană nu se interesează cu toată răspunderea de organizarea și desfășurarea acestuia. Inginerii agronomi Cricoveanu Anghel, Aranghel Ioana, tehnicianul Opran Marin nu depun toate eforturile pentru a realiza lecții de calitate. Cît privește conferințele, ele vin de la județ. Nu se ostenește încă nimeni, la comună, să stea de vorbă cu oamenii și, fără pagini scrise, să le spună, spre exemplu — că adunarea generală a cooperativei agricole de producție a luat în discuție și a sancționat pe Giulgău Gheorghe și pe Tudor Iliescu, care s-au „abătut“ prin avutul cooperatorilor ca să ducă pe vatra lor cîte un braț-două de știuleți, să le spună de sacul de grîu — căzut ca din cer — pe tarla între două dîre de tractor, sau de clocitoarea electrică de 2 500 de ouă, care de patru ani „clocește“, fără folosință, pe banii cu care a fost plătită, că de unde anul trecut grădinarii au adus de la piață 200.000 lei, anul acesta s-au lăsat pe tînjeală, și cîte și mai cîte... Numai cu „bunăvoința“ directorului de cămin cultural și a directorului școlii de a expune conferinței care sînt trimise de la județ, cu „bunăvoința“ unor cetățeni care păstrează cheia de la căminul cultural pentru vizionări la televizor, cu talentul școlarilor care întrețin viața artistică a comunei nu se asigură un climat spiritual pe măsura cerințelor actuale. De ce se ocolesc formulele noi ale vieții culturale ? Identitatea preocupărilor conducerii căminului cultural din Robănești nu poate fi lipsită de răspunderea față de rezultatele muncii din cooperativa agricolă, de educarea patriotică și moralcetățenească a tineretului și adulților, a femeilor, sarcini la care sunt chemate să răspundă nu numai cele 12 cadre didactice, ci și inginerii, medicii, tehnicienii, brigadierii, organizațiile de tineret și femei din comună. In aceasta ar trebui să se materializeze contribuția maselor și a intelectualității la viața spirituală, capabilă să fructifice toate valențele spirituale ale comunei, să creeze un rodnic climat cultural. C. BABAN-NICUȚ directorul Casei județene a creației populare Energii neconectate, încă, la circuitul vieții spirituale a comunei CULTURA DE MASA Mica publicitate Vînd urgent SKODA OCTAVIA, preț convenabil, telefon 15695. Loco. (448) Vînd TAMNUS 12 M, excepțional. Adresați telefon 21856. Loco. (447) Pierdut certificat naștere, eliberat de sfatul popular oraș Filiași, pe numele Turbatu I. Grigore. Se declară nul. (446) Pierdut certificat absolvire 7 clase, eliberat de școala generală nr. 4 Craiova, pe numele Chiorescu M. Mihai. Se declară nul. Pierdut carnet tractorist și certificat naștere, eliberat de sfatul popular Beloț, pe numele Dumitru Aurel. Se declară nule. (453) Pierdut don lemne nr. 304814, emis de Sectorul exploatare Craiova, pe numele Trandafir Constantin, comuna Bucovăț. Cedez garsonieră Calea București bloc turn, etaj 8, nr. 116, contra apartament două camere bloc. Relații orale 17—18. (450) Schimb apartament două camere bloc ultra central, contra similar București sau garsonieră, telefon 13010 Craiova, orele 20—22. (454) Colectivul restaurantului „Craiova“ anunță cu profundă durere încetarea din viață a tovarășului lor de muncă MITROI ALEXANDRU și transmite pe această cale condoleanțe familiei îndurerate. Autobaza I Craiova angajează urgent — șoferi pentru a lucra în brigăzi — mecanici auto — strungari. Relații suplimentare la telefon 14744, serviciul personal. anunțuri , anunțuri Școala generală de 10 ani nr. 10 str. Republicii (Gării) nr. 43 Craiova anunță : în anul școlar 1969—1970 va funcționa clasa a V-a, curs seral. Se pot înscrie persoane din cîmpul muncii care doresc să-și completeze studiile. Locurile sînt limitate, înscrierile se fac pînă la 15 septembrie 1969, cînd se deschid cursurile. Pentru înscrieri, solicitanții vor prezenta adeverință de promovare a clasei a IV-a și adeverință din cîmpul muncii. Alte relații se dau zilnic la secretariatul școlii — telefon 13464. ÎNTREPRINDEREA ELECTROCENTALE CRAIOVA CU SEDIUL ÎN COMUNA IȘALNIȚA angajează imediat: — muncitori necalificați pentru descărcatul cărbunelui din vagoane. Se lucrează în acord șl regie, asigurîndu-se un salariu lunar corespunzător, precum și sporurile legale pentru condiții speciale și de noapte. Condiții de angajare : Solicitanții să aibă plnă la 7 clase elementare și vîrsta peste 18 ani împliniți. Cei Interesați se vor adresa la întreprinderea Electrocentrale Craiova — serviciul personal. Se pot lua informații zilnic și la telefon 11782 interior 492 și 225. ANGAJEAZĂ IMEDIAT — ingineri electroniști; — tehnicieni electroniști ; — electricieni electroniști cu practică în producție. Se asigură locuință la prezentare imediat, în apartamente noi cu 2—3 sau 4 camere. Se acordă transferul în interes de serviciu conform Codului Muncii art. 16/2. Pentru informații suplimentare vă puteți adresa la telefon 26 Balș. J întreprinderea de rețele electrice Craiova ORGANIZEAZĂ concurs pentru ocuparea următoarelor posturi de maiștri : — un post maistru S.E.A. și P.T. pentru Exploatarea electroenergetică Dolj — Centrul Bechet; — un post maistru S.E.A. și P.T. pentru Exploatarea electroenergetică Gorj — Centrul Motru — un post maistru S.E.A. pentru Șantierul construcții-montaj. Concursul va avea loc pe data de 13 septembrie 1969, ora 8. Condiții: cele prevăzute de H.C.M. nr. 1061/959. i 4 V Á 1