Inainte, septembrie 1969 (Anul 26, nr. 7621-7645)

1969-09-12 / nr. 7630

Teatrul și concurenții săi , filmul și televiziunea Intr-un articol al nostru precedent, aminteam, cu oa­recare îngrijorare, despre concurența filmului și a te­leviziunii față de spectacolul teatral. Am dori, acum, să revenim asupra acestei pro­bleme, fiindcă avem impresia că, în prezent, o definiție jus­tă și exhaustivă a teatrului necesită o curajoasă confrun­tare cu acești nobili rivali pe care i-a creat evoluția civi­lizației noastre. Nu este în intenția noastră de a denigra pe concurenții scenei. Din contră. Recunoaș­tem cu loialitate funcția lor civilizatorie, contribuția ce o aduc la educarea și informa­rea publicului. La ora a­­ceasta, filmul și televiziunea fac parte integrantă din con­diția umană, din esența vie­ții moderne. Posibilitățile lor tehnice sînt nesfîrșite, ne pot informa despre orice („urbi et orbi“), la nevoie ne aduc și luna la cîțiva pași de fotoliu din care privim în halat și papuci. Din două invenții s-a năs­cut o tehnică ce poate pune azi la dispoziția oricui și ori­unde orice și oricînd. Privi­tă sub acest aspect superiori­tatea lor e zdrobitoare. Sînt stăpînii lumii (și mai nou și stăpînii Cosmosului). Spațiul mic al scenei nu se poate compara cu spațiul infinit al aparatelor de luat vederi. Televiziunea ne-a luat Spa­țiul și într-un anume fel și Timpul; filmul ne-a răpit acțiunea, desfășurarea epi­că. Sînt ieftine și comode. Nu cer nimic, dau totul. U­­neori dau chiar mai mult de­cât avem nevoie. Dar.­. Tocmai această expansiune în posibilități ne permite să ridicăm un deget și să spu­nem „dar“. Defectele unui om trebuie căutate în umbra calităților sale (și viceversa). La fel aici, defectele filmu­lui și ale televiziunii tocmai în formidabilele stați­lor posibilități de exprimare și comunicare, într-o anchetă întreprinsă la Teatrul nostru Național, am aflat, spre marea noas­tră surpriză, că 80 la sută din publicul nostru curent e constituit, aproape în egală proporție, din indivizi sau familii care nu au televizor, sau din aceia care au televi­zor de mai mult de trei-pa­­tru ani. Ne interesează aceș­tia din urmă, înseamnă că, după o perioadă de surpriză și obsesie, televizorul e în măsură să te scoată din ha­lat și papuci și să te oblige să te duci la teatru. Fiindcă, omul nu se poate mulțumi numai cu imaginea, pe ecran mic sau mare, a vieții. Are nevoie organică de contact cu magia actorului în carne și oase, cu vibrația vie a cu­­vîntului netransmis prin tranzistori. Are nevoie de „spectacol“ și spectacol în­ ION D. SIRBU seamnă sărbătoare. Pregăti­re, cămașă curată, solemnita­tea holului, severitatea foto­liului din fața cortinei încă lăsate. Asta — pe de o parte. Pe de alta, citim în diferite re­viste despre efectul dezas­truos pe care, în unele țări, în condițiile existenței mai multor canale și a unor pro­grame continue — îl are a­­supra copiilor preșcolari acel magic ecran mic, în fața că­rora stau zilnic cîteva ore întregi. Se pare că televizo­rul, această electronică buni­că, nu e prin nimic superior veritabilei bunici în carne și oase. Nu discută cu publicul său. Chiar dacă pune între­bări, nu așteaptă răspuns. Mintea copiilor mici se dez­voltă pasiv, se obișnuiesc să privească, recepționează, dar nu asimilează și mai ales nu prelucrează psihologic infor­mațiile primite. Eu felicit te­leviziunea noastră pentru modul inteligent și pedagogic în care și-a organizat emisiu­nile pentru copii. La noi se cunoaște această problemă, totul e dozat-N-aș vrea să amintesc ce diferență umană am consta­tat personal participînd în doi ani succesiv la revelion: în primul an fără televizor (glume, cîntece, dans, come­dii) și în anul următor cu televizor (tristă tăcere în ju­rul mesei, în așteptarea mo­mentelor vesele care nu e­­rau de loc vesele). Vreau să relev doar un fapt psihologic. Natura umană are nevoie să simtă, să vadă, să audă pe se­menul său. Teatrul e un compendiu al acestei naturi. La ora aceasta tocmai din cauza rivalilor săi, teatrul ie­se din formula de „iluzie“, de „vis“ al vieții. Devine via­ță, realitate, ea nu pare sau apare, este și devine sub ti­chii noștri, sub controlul di­rect al simțurilor noastre­ (Barault spunea: „nu e tot una să vezi o femeie sau să ai fotografia ei“). Dar mai există și o altă față a acestei medalii : frec­vența emoției. După „Un pumn de dolari“ vine „Pen­tru un dolar în plus“, apoi „Pentru un dolar găurit“. Și așa mai departe, Angelica defilează în serii ca și Par­­daillan, ca și Fantomas, ca și Maigret. De la un moment dat obosim. Sau ne plicti­sim. Sau rămînem pur și simplu indiferenți. De ce ? Fiindcă un principiu al ar­tei din totdeauna, un princi­piu legat de psihologia spec­tatorului constă în caracte­rul inedit, în „evenimentul“ actului artistic. Cine și-ar putea închipui un serial „O­­thello“ sau o suită cu ace­iași eroi din „O scrisoare pierdută“ ? Ar fi sinuciderea ideii de teatru, un fel de au­­toanulare prin exces. Refu­zăm să credem, că, într-o ca­meră în care cîntă toată zi­ua aparatul de radio, cineva mai „ascultă“ de fapt muzi­că. Cei care vizitează muzee pot afirma că nimic nu e mai obositor pe lume decit să vezi, zile la rînd, în goa­nă continuă, cîteva mii de ta­blouri. Aceste cîteva modeste e­­xemple sînt suficiente, cre­dem, spre a ne justifica o concluzie­ Chiar dacă la ora aceasta există o concurență între teatru pe de o parte și film și televiziune pe de al­tă parte, această rivalitate nu angajează esența specifică a acestor arte. Teatrul se poate lipsi de infinitul spațiului, poate renunța la varietatea babilonică a formelor de ac­țiune. Și rămîne o dimensiu­ne extrem de prețioasă : ver­ticala subiectivă, orizontul complex și infinit al conști­inței umane. Inventarea apa­ratului de fotografiat a obli­gat pictura să-și revizuiască programul. Apariția filmului și a televiziunii vor obliga teatrul să renunțe la tot ce aparține acestor tehnici , dar, îl obligă în același timp să-și aprofundeze existența prin exploatarea din ce în ce mai rafinată, și mai îndrăzneață a acelor adîncimi ale sufle­tului omenesc în care, deo­camdată, numai arta cuvîn­­tului viu are acces. ■ ■­n S3 „Patria", (telefon 13850), filmul: TIGRUL, orele 9 : 11 ; 15 : 11 ; 19 ; 21. La grădină orele 19,45. „Central", (telefon 14029), fil­mul : OPERAȚIUNEA BELGRAD, orele 11 : 15 ; 17 ! 19 ; 21. La gră­dină, orele 20. „30 Decembrie“, (telefon 21080), filmul : DE NOAPTE BĂIEȚI, orele 11 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21. La grădină, orele 19,45. „23 August“, (telefon 14448), fil­mul : LA DOLCE VITA, orele 10,45 ; 15,30 ; 18 ; 20,30, în conti­nuare. La grădină, orele 20. „Tineretului“, (telefon 12228), filmul : VERA CRUZ, orele,, 10 , 14—20, în continuare. „8 Mai“, (telefon 12228), filmul: ZIUA IN CARE VIN PEȘTII, o­­rele 10 . 16—20, în continuare. „Arta“ — Calafat, filmul : BU­NA ZIUA, CONTESA. „30 Decembrie — Băilești, fil­mul : IN UMBRA COLȚULUI. „8 Mai“ - Filiași, filmul ! PE URMELE ȘOIMULUI. „Victoria“ — Segarcea, filmul : PE PLAJELE LUMII. I VINERI 12 SEPTEMBRIE 10.00 Limba rusă (reluare). 10.25 Limba spaniolă (reluare). 10.50 închiderea emisiunii de di­mineață. 17.30 Buletin de știri. 17.35 Lanterna magică — filme pentru copii. 18.05 Nuntă în Ma­ramureș. Emisiune pentru tine­ret realizată cu concursul An­samblului artistic al U.T.C. 18.35 Seară de balet. Chore-studio — Timișoara. 19.00 Transmisiune de la Expoziția Realizărilor Eco­nomiei Naționale. — România 1969. 19.30 Telejurnalul de seară. Buletinul meteorologie. 20.00 Film artistic „O poveste ca în filme“. Comedie muzicală cu Cliff Richard și Susan Hamp­shire. 21.20 Reflector. 21.35 Mu­zică ușoară. 22.05 Mult e dulce și frumoasă — emisiune de lim­ba română. 22.30 Telejurnalul de noapte și buletinul meteorolo­gic. 22.45 Publicitate. 22.50 Varie­tăți pe peliculă. Ploaie de vară. 23.20 închiderea emisiunii. CRAIOVA Pe lungimile de undă de 208 și 223 metri VINERI 12 SEPTEMBRIE 17.00 Radiojurnal, buletin me­­teo-rutier. 17.10 Cîntăreți ai pla­iurilor noastre. 17.30 De vorbă cu ascultătorii. 17.40 Pagini din o­­perete. 18.00 Orizont cultural. Activitatea căminului cultural răspunde cerințelor noastre ? 18.10 Muzică de cameră. 18.20 Radioancheta economică. Pregă­tiri pentru producția anului vi­itor. 18.30—19.00 Pentru fiecare melodia preferată. BUCUREȘTI SIMBATA 13 SEPTEMBRIE DIN PROGRAMUL I 15.15 Cîntă Karel Gott. 15.30 Compozitorul săptămînii — Franz Schubert. 16.00 Radiojurnal. Bule­tin meteo-rutier. 16.15 Fotbal minut cu minut. 18.20 Program oferit de postul radio-vacanța. 19.00 Gazeta radio. 19.20 Săptă­­mîna unui meloman. 20.05 Ta­bleta de seară de Paul Everac. 20.10 Mari orchestre de muzică populară. 20.30 Eminesciana. 20.35 Pentru magnetofonul dr. 21.00 Poșta radio de dr. N. Mihăescu. 21.10 Revista șlagărelor. 21.30 Sport. 21.40 Revista șlagărelor. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteo­rologic. 22.20 Caleidoscop ritmic. 22.55 Moment poetic. 23.00 Expres melodii. 0.03—6.00 Estrada noctur­nă. șoimii în următoarele 24 de ore se prevede o vreme ușor instabilă, cu cerul variabil, favorabilă plo­ilor slabe, iar din sectorul f­ud­­vestic vînt slab pînă la potri­vit. Temperatura maximă, în a­­ceastă perioadă, va oscila între 23 și 26 grade, iar cea minimă între 12 și 17 grade. N­A­I­N­T­E Uzina de construcții mașini „7 NOIEMBRIE“ Craiova, cu sediul în strada Bujorului nr. 20, angajează conducători auto cu autorizație pentru automacarale. 12 — IX — 1969 Cum sunt atrase masele de cetățeni­e la acțiunile obștești ? In anii puterii populare s-au creat condiții favorabile pentru ca masele cele mai largi să participe direct la rezolvarea treburilor de stat, la conducerea construcției economice și culturale, acest fapt constituind un principiu de bază al politicii partidului și guver­nului. Propunindu-ne o nouă ilustrare a acestui adevăr al zilelor noas­tre, ca și pentru a cunoaște care sunt preocupările comitetului e­­xecutiv al Consiliului popular orășenesc Calafat pe acest tărâm al atragerii maselor la acțiunile obștești, ne-am adresat tov. RADU IANCU, președintele comitetului executiv al Consiliului popular al orașului Calafat. — Cunoscînd importanța pe care o prezintă participa­rea largă a cetățenilor în sprijinul consiliilor populare, ce ne puteți spune din ex­periența dv. ? — Desfășurînd o activitate care cere o legătură permanen­tă cu cetățenii, noi am acordat o atenție deosebită îmbunătăți­rii muncii organizatorice Co­mitetul executiv a căutat să cu­noască, în mod amănunțit, ne­voile fiecărei localități apar­­ținînd orașului, pentru a le pu­tea satisface în condiții cît mai bune. în acest scop, am conlu­crat îndeaproape cu comitetele de cetățeni, cu comisiile per­manente și cu activul de spe­cialiști, pe care i-am consultat spre a cunoaște, cît mai în de­taliu, problemele reale ce ne­cesită a fi rezolvate. Din dis­cuțiile purtate cu cetățenii a­­m reținut aceste probleme și le-am înscris pe agenda de lucru a comitetului executiv. Membrii comitetului executiv au fost re­partizați pe circumscripții elec­torale pentru un contact mai direct cu realitățile ce frămîn­­tă pe cetățenii care locuiesc în raza acestor circumscripții. — In mod concret, în ce probleme sau în ce acțiuni ați găsit un sprijin eficient din partea cetățenilor ? — M-aș referi, în primul rînd, la sprijinul prețios ca și la re­zultatele bune pe care le-am obținut în întrecerea patriotică pentru înfrumusețarea și buna gospodărire a localității lor. Grija cetățenilor pentru crește­rea gradului de frumusețe al o­­rașului s-a concretizat și în par­ticiparea lor activă la construi­rea de trotuare, repararea și în­treținerea drumurilor, plantarea de pomi etc. Comitetele de ce­tățeni constituie pentru noi un ajutor valoros în mobilizarea maselor la efectuarea lucrărilor de înfrumusețare a orașului. De asemenea, comitetul executiv a­­cordă o mare atenție rezolvării scrisorilor, sesizărilor, și propu­nerilor oamenilor muncii, care se fac fie direct, fie prin scri­sori. — Dintre rezultatele prac­tice, ce mențiuni puteți face? — Am subliniat, mai înainte, faptul participării largi a cetă­țenilor la acțiunile de înfrumu­sețare a orașului: întreaga su­prafață de zone verzi din fața locuințelor a fost amenajată și întreținută cu multă grijă. Lu­crări importante au fost execu­tate și în parcurile orașului. Cu mult simț gospodăresc, un mare număr de cetățeni au lu­crat voluntar la nivelarea tere­nului din punctul „Castelul de apă“, în zona de la ieșirea din oraș spre Basarabi, la canalul colector de la marginea ora­șului. S-au săpat 1200 ml canal pentru instalarea conductelor de apă potabilăe pe străzile 23 August, Ștefan cel Mare și Jiu­lui. Pentru plantatul pomilor s-au executat 2.000 gropi. Aces­tea sînt numai cîteva din obiec­tivele realizate, dar aș putea e­­numera și mai multe. — Am dori să aflăm nu­mele unor cetățeni care s-au evidențiat în mod deo­sebit în acțiunile de muncă patriotică. — Da. Aș putea să apreciez, pentru rezultatele obținute în circumscripțiile lor electorale, pe deputații Dorobanțu Alexan­dru, Cismaru Alexandru, Pas­mao Emil, Ignat Gabriela, iar dintre cetățeni pe Vlad Marga­reta, Cardaș Florența, Nașu Constantin și mulți alții. — In ce mod folosiți, de pildă, sprijinul cetățenilor în pregătirea sesiunilor consi­liului popular ? — De obicei, deputații pri­­mesc din timp convocarea ordinea de zi a sesiunii consi­li­liului popular. In acest fel, ei au posibilitatea ca, în cadrul circumscripțiilor electorale, să se documenteze și să se consul­te cu cetățenii asupra proble­melor ce urmează a fi dezbă­tute în cadrul uneia sau alteia dintre sesiuni, să vină cu pro­puneri concrete pentru îmbu­nătățirea muncii și înlăturarea neajunsurilor care se manifestă în problema ce urmează a fi discutată la sesiune. In unele cazuri se formează colective ca­re studiază problemele înscrise pe ordinea de zi, ca și unele ca­re întocmesc materialele ce vor fi prezentate, dîndu-se astfel posibilitatea ca lucrările sesiu­nii să aibă o arie cât mai lar­gă de cuprindere a probleme­lor discutate. — Experiența bună pe ca­re ați acumulat-o reiese cu prisosință în evidență, fiind materializat în fapte rodnice. Evident, vă propuneți noi acțiuni, noi măsuri pentru impulsionarea în viitor a ac­tivității, pentru îmbunătăți­rea stilului și metodologiei de lucru ? — Vreau să relev că nu tot­deauna munca noastră de atra­gere a maselor de cetățeni a fost organizată în condiții bune și eficiente. Uneori, ne mai sca­pă din vedere să informăm de­putații cu obiectivele ce stau în fața consiliului popular oră­șenesc, iar ei, necunoscîndu-le, nu-și pot aduce suficient contri­buția la realizarea lor. Cred că nu am epuizat toate posibilită­țile ca participarea cetățenilor să fie mai masivă în acțiunile organizate de noi, ceea ce ar duce în mod implicit și la re­zultate mult mai fructuoase. Ne propunem ca în viitor să acordăm o atenție mai mare consultării comitetelor de cetă­țeni pe circumscripții electora­le, să informăm comisiile per­manente, deputații, despre o­­biectivele activității noastre, pentru a putea pripii din par­tea lor un sprijin mai substan­țial, atît prin sugestiile și pro­punerile lor, cît și prin parti­ciparea directă la înfăptuirea sarcinilor consiliului popular o­­rășenesc. Sper ca din învăță­mintele muncii noastre să pu­tem pune baza unei activități mai rodnice, cu rezultate mult mai bune în atragerea cetățeni­lor la rezolvarea problemelor legate de dezvoltarea economi­că și edilitar-gospodăreascâ a o­­rașului nostru. Interviu consemnat de ȘT. ARDELEANU Cu cîțiva ani în urmă, locui­torii din Robănești dețineau, cu îndreptățită mîndrie, titlul de comună fruntașă la înfrumuse­țare. Activa contribuție a cetă­țenilor la electrificare, la con­struirea sediului nou al coope­rativei agricole de producție, a unei școli generale, la întreți­nerea și modernizarea drumuri­lor, ca și la alte reușite me­ritorii, erau însemnele unui pregnant spirit gospodăresc. Alături de televizorul primit, instalat atunci la căminul cul­tural — ca și de alte dotări pre­țioase — astăzi zeci de antene se profilează în Robăneștii de Sus, Robăneștii de Jos, ca și în Bejoiu. Teleenciclopedia, con­certul de muzică populară, ope­ra, teatrul ca și multe alte ma­nifestări artistice constituie as­tăzi lucruri obișnuite în viața oamenilor de aici. Despre oameni și despre în­făptuiri, despre munca și viața lor, am avut prilejul unei discuții cu președintele consiliului popu­lar comunal, președintele coope­rativei agricole, directorul școlii și directorul­ căminului cultural. — Ce facem pentru oameni ? — am schițat începutul convor­birii. — Chiar mîine — spune pre­ședintele cooperativei agricole de producție — cooperatorii vor vizita Bucureștiul. Ii ducem la E.R.E.N... De aici au început discuțiile despre viața spirituală a co­munei,, despre activitatea desfă­șurată la căminul cultural. La căminul cultural, în zilele cînd nu rulează film, funcțio­nează... televizorul. Se țin con­ferințe. Directorul căminului cultural a vorbit despre politi­ca externă a R.S.R., directorul școlii a conferențiat la 9 mai și la 1 iunie, șeful postului de mi­liție a făcut o expunere pe te­me de circulație. S-a organizat și o întîlnire cu tineretul căruia i s-a vorbit despre contribuția lui la opera de edificare a so­cietății socialiste. In luna mai a sosit la căminul cultural și o brigadă științifică de la județ... Discuția, foarte susținută, ar fi condus la o bună impresie generală despre activitatea des­fășurată la căminul cultural și s-ar fi putut solda cu cîteva sfaturi pentru... mai bine, dacă s-ar fi pierdut din vedere con­tribuția oamenilor la activita­tea căminului cultural, prezen­ța, în cadrul acesteia, a intelec­tualilor din comună. Aducînd vorba la problemele concrete ale activității, organele de conducere ale comunei au fost nevoite să recunoască fap­tul că invățămintul agrozooteh­nic de masă nu răspunde încă cerințelor de pregătire ale oa­menilor și — subliniau ei — Consiliul județean agricol și Direcția agricolă județeană nu se interesează cu toată răspun­derea de organizarea și desfășu­rarea acestuia. Inginerii agro­nomi Cricoveanu Anghel, Aran­­ghel Ioana, tehnicianul Opran Marin nu depun toate efortu­rile pentru a realiza lecții de calitate. Cît privește conferințele, ele vin de la județ. Nu se ostenește încă nimeni, la comună, să stea de vorbă cu oamenii și, fără pagini scrise, să le spună, spre exemplu — că adunarea gene­rală a cooperativei agricole de producție a luat în discuție și a sancționat pe Giulgău Gheor­­ghe și pe Tudor Iliescu, care s-au „abătut“ prin avutul coo­peratorilor ca să ducă pe va­tra lor cîte un braț-două de știuleți, să le spună de sacul de grîu — căzut ca din cer — pe tarla între două dîre de tractor, sau de clocitoarea electrică de 2 500 de ouă, care de patru ani „clocește“, fără folosință, pe ba­nii cu care a fost plătită, că de unde anul trecut grădinarii au adus de la piață 200.000 lei, a­­nul acesta s-au lăsat pe tîn­­jeală, și cîte și mai cîte... Numai cu „bunăvoința“ direc­torului de cămin cultural și a di­rectorului școlii de a expune con­ferinței care sînt trimise de la județ, cu „bunăvoința“ unor ce­tățeni care păstrează cheia de la căminul cultural pentru vizi­onări la televizor, cu talentul școlarilor care întrețin viața artistică a co­munei nu se asi­gură un climat spiritual pe mă­sura cerințelor actuale. De ce se ocolesc formulele noi ale vieții culturale ? Identitatea preocupărilor con­ducerii căminului cultural din Robănești nu poate fi lipsită de răspunderea față de rezultatele muncii din cooperativa agricolă, de educarea patriotică și moral­­cetățenească a tineretului și adulților, a femeilor, sarcini la care sunt chemate să răspundă nu numai cele 12 cadre didac­tice, ci și inginerii, medicii, tehnicienii, brigadierii, organi­zațiile de tineret și femei din comună. In aceasta ar trebui să se materializeze contribuția ma­selor și a intelectualității la via­ța spirituală, capabilă să fruc­tifice toate valențele spirituale ale comunei, să creeze un rod­­nic climat cultural. C. BABAN-NICUȚ directorul Casei județene a creației populare Energii neconectate, încă, la circuitul vieții spirituale a comunei CULTURA DE MASA Mica publicitate Vînd urgent SKODA OC­­TAVIA, preț convenabil, te­lefon 15695. Loco. (448) Vînd TAMNUS 12 M, ex­cepțional. Adresați telefon 21856. Loco. (447) Pierdut certificat naștere, eliberat de sfatul popular oraș Filiași, pe numele Tur­­batu I. Grigore. Se declară nul. (446) Pierdut certificat absolvire 7 clase, eliberat de școala generală nr. 4 Craiova, pe numele Chiorescu M. Mihai. Se declară nul. Pierdut carnet tractorist și certificat naștere, eliberat de sfatul popular Beloț, pe nu­mele Dumitru Aurel. Se declară nule. (453) Pierdut don lemne nr. 304814, emis de Sectorul ex­ploatare Craiova, pe numele Trandafir Constantin, comuna Bucovăț. Cedez garsonieră Calea București bloc turn, etaj 8, nr. 116, contra apartament două camere bloc. Relații o­­rale 17—18. (450) Schimb apartament două camere bloc ultra central, contra similar București sau garsonieră, telefon 13010 Cra­iova, orele 20—22. (454) Colectivul restaurantului „Craiova“ anunță cu pro­fundă durere încetarea din viață a tovarășului lor de muncă MITROI ALEXAN­DRU și transmite pe această cale condoleanțe familiei îndurerate. Autobaza I Craiova angajează urgent­ — șoferi pentru a lucra în brigăzi — mecanici auto — strungari. Relații suplimentare la telefon 14744, serviciul personal. anunțuri , anunțuri Școala generală de 10 ani nr. 10 str. Republicii (Gării) nr. 43 Craiova a­nunță : în anul școlar 1969—1970 va funcționa clasa a V-a, curs seral. Se pot înscrie persoane din cîmpul muncii care doresc să-și completeze studiile. Locurile sînt limitate, înscrierile se fac pînă la 15 septembrie 1969, cînd se deschid cursurile. Pen­tru înscrieri, solicitanții vor prezenta adeverință de promovare a clasei a IV-a și adeverință din cîmpul muncii. Alte relații se dau zilnic la secretariatul școlii — telefon 13464. ÎNTREPRINDEREA ELECTROCENTALE CRAIOVA CU SEDIUL ÎN COMUNA IȘALNIȚA angajează imediat: — muncitori necalificați pentru descărcatul căr­bunelui din vagoane. Se lucrează în acord șl regie, asigurîndu-se un salariu lunar corespunzător, precum și sporurile legale pentru condiții speciale și de noapte. Condiții de angajare : Solicitanții să aibă plnă la 7 clase elementare și vîrsta peste 18 ani împli­niți. Cei Interesați se vor adresa la întreprinde­rea Electrocentrale Craiova — serviciul personal. Se pot lua informații zilnic și la telefon 11782­ interior 492 și 225. ANGAJEAZĂ IMEDIAT — ingineri electroniști; — tehnicieni electroniști ; — electricieni electroniști cu practică în producție. Se asigură locuință la prezentare imediat, în apartamente noi cu 2—3 sau 4 camere. Se acordă transferul în interes de serviciu conform Codului Muncii art. 16/2. Pentru informații suplimentare vă puteți adresa la telefon 26 Balș. J întreprinderea de rețele electrice Craiova ORGANIZEAZĂ concurs pentru ocuparea următoarelor posturi de maiștri : — un post maistru S.E.A. și P.T. pen­tru Exploatarea electroenergetică Dolj — Centrul Bechet; — un post maistru S.E.A. și P.T. pen­tru Exploatarea electroenergetică Gorj — Centrul Motru­­ — un post maistru S.E.A. pentru Șan­tierul construcții-montaj. Concursul va avea loc pe data de 13 septembrie 1969, ora 8. Condiții: cele prevăzute de H.C.M. nr. 1061/959. i 4 V Á 1

Next