Inainte, septembrie 1969 (Anul 26, nr. 7621-7645)

1969-09-11 / nr. 7629

i I 5 •////////fl//////////////////////////, £ Proletari din toate tarilet uniti-vă! ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN I CRAH)­VĂI Geometrii pe schele... Foto : FI. Roșoga I/HlliMiMIIMHItlIItlIIMIIilHiHIHii/f. CALAFATUL pionieratului industrial Primul obiectiv industrial de grad republican în orașul Calafat se află la startul pro­ducției. Este vorba de Fabri­ca de conserve, unitate de talie mare în ramura indus­triei alimentare, echipată cu linii tehnologice complexe, automatizate și dispunînd de o capacitate totală de 21000 tone produse anual, într-o gamă variată de sortimente. Prin aceasta, Calafatul, „ora­șul pensionarilor“ de mai ieri, intră în sfera unei evo­luții urbanistice dinamice, dispunînd de cele mai fru­moase perspective. La sfîrși­­tul săptămînii trecute, prin­tre invitații secției economice a redacției noastre s-a aflat și tov. Nicolae Păun, direc­­torul noii unități industriale calafetene, care ne-a oferit detalii asupra acestui eveni­ment : „...zilele acestea noi am încheiat ultimele pregă­tiri pentru intrarea în func­țiune. Ne aflăm, practic, în stadiul inaugurării activită­ții propriu-zise, în zilele ur­mătoare, vom produce și li­vra primele cantități de con­serve. Toate sectoarele sunt gata pentru a începe produc­ția. A fost asigurată materia primă necesară și avem con­tracte încheiate care acoperă întregul necesar de materie primă. Sunt soluționate, de asemenea, problemele legate de transportul materiei prime și al produselor fabricii“... în cadrul capacității glo­bale de fabricație se vor produce 6000 tone paste to­mate, 1000 tone suc de roșii, importante cantități de con­serve din legume sterilizate (mazăre, fasole, castraveți­, roșii în bulion, tocană, ghi­veci, castraveți și în oțet etc. încă din gogoșari acest an. în cadrul actualei cam­panii de fabricație, unitatea va livra peste 4100 tone con­serve din care 1600 tone pas­tă de roșii, 2100 tone diver­se legume și 400 , tone sucuri — reprezentînd producția de debut a acestei unități. Chiar din cursul anului viitor se va atinge capacitatea pro­iectată, urmînd a fi prelucra­te peste 46 000 tone legume furnizate de grădinile coope­rativelor agricole și ferme­lor din această bogată zonă a cîmpiei Dunării. Evident, startul celei mai tinere unități industriale județului aduce o substanția­a­lă valorificare a prețiosului potențial uman existent aici, în plin sezon de producție vor lucra peste 3000 de mun­citori — o bună parte dintre aceștia fiind permanentizați. După cum ne informează di­rectorul fabricii, forța de muncă a fost asigurată prin școlarizare la diferite fabrici similare din țară a 400 pre­paratoare de conserve. Alte 200 preparatoare și-au încheiat recent practica, în formații complete de lucru (cu mai­ștri și brigadieri), la fabricile de conserve de la Buftea și Tulcea. In sectorul mecanic au fost pregătiți reglori, în­chizători, vacuumiști, sterili­zatori și alte categorii de lucrători — toți luînd parte efectivă și la montajul utila­jelor în cursul acestui an. Avînd un aspect arhitectu­ral atrăgător, noua unitate dispune de un corp principal de fabricație însumînd o su­prafață de circa­ 15.000 mp., o cantină cu 300 locuri, un corp complex cu trei nivele, pentru vestiare și aparatul administrativ, un corp de le­gătură în care sunt amplasate laboratoarele de analize. Di­ferite utilități corespunzător echipate — centrală termică, gospodărie de combustibil, stație de filtre și decantor, ateliere, platforme și șoproa­­ne — vor asigura desfășura­rea optimă a activității fa­bricii. Avînd deplin succes celei mai tinere întreprinderi dol­­jene, în importanta sa acti­vitate de producție, încheiem prin a atrage atenția con­structorilor și montorilor asu­pra necesității de a urgenta terminarea ultimelor lucrări pe care le mai au de efectuat aici (unele finisaje și zidării exterioare la pavilionul ad­ministrativ, montaje restante etc.). ADRIAN FULGA -Ia ora 1 '­iihiiiiiiniiiiiiuiiiiiiumiiiiiinitiiiiiiiii/rinumiiiiiili­ iililillii-'* A­zi­vă „Castelul fermecat" Un nou și original local craiovean se află în sta­ți­ul de finisaj. Este vorba de o lucrare de larg interes cetățenesc, care v­a fi botezată „Castelul fermecat“ — nume ce-l merită cu prisosință. Clă­direa e o construcție in stil medieval dominată de un turn cu crene­luri din piatră dură care dispune de trei nivele, intrarea în încăperea de la parter este domina­tă de impunătoare porți din lemn masiv prevăzu­te cu ornamente din fier arjat. De-o parte și de­lta sunt aplicate pe fron­­tispiciu două mari scu­turi din aramă pe care sunt încrustate denumirea clădirii și un bla­­zon cu motivele mediu­lui Înconjurător, in încăperea de la parter încîntă privirea mai a­es bogăția pieselor care alcătuiesc mobilierul și care sunt expuse într-o gamă variată, fiind opera­­ talentatului artist plastic Alexandru Greff, originar din Craiova. Admirăm aici între altele : o mare lampă de plafon gen ha­lebarde avînd 12 brațe, nu­meroase torțe în care sînt instalate becuri electrice, scaune tip șea de cal rin­­duite frumos in jurul u­­nui bar. La etajul I este în curs de finisare un cafe-bar cu 1 terasă ingenios lumina­­t de felinare din fier orjat. Poposind la etajul următor, facem cunoștin­ță cu cofetăria copiilor, care dispune de nume­­roase mese sprijinite pe cuturi medievale pe care int încrustate diverse si­­ urine de animale stili­ ste. Și în fine, sus,pe te­­asă, vizitatorul poate cu­­p­rinde cu privirea întrea­­panoramă a parcului poporului. Aici, se va in­stala o lunetă cu care cei mai mici vor putea, după sore, să citească în... stele. „Castelul fermecat“ se a­­flă situat în imediata apro­piere a podului suspendat din parcul Poporului. LUCIAN TRIȚA în pag. a IV-a Actualitatea internațională m!.î­H VE TI SEPTEMBRIE 1969 ANUL XXVI NR>, 4 PAGINI - 30 SAH* Ritm intens culturilor la recoltatul de toamnă Ia întreprinderile agricole de stat din județul Dolj fost intensificat ritmul recol­a­tatului la toate culturile de toamnă. Numai la cultura porumbului, de exemplu, a fost strînsă recolta de pe mai bine de 6300 de hectare, ceea ce reprezintă 30 la sută din suprafața cultivată. Recol­tatul, în majoritatea lui, se execută mecanic folosindu-se în acest scop peste 30 de combine. Mult avansate cu recoltatul sunt fermele agri­cole de stat de la întreprin­derea agricolă Segarcea, unde s-a strîns recolta de porumb de pe­­ 1050 de hectare din cele 1800 cultivate, Băilești cu 1300 hectare recoltate, Giubega cu 1200 de hectare și Moțăței cu 50 la sută din din suprafață. Că în același ritm se desfășoa­re coltatul porumbului și în cooperativele agricole de producție. Hibridul dublu 208 aproape că a fost recoltat în întregime în majoritatea uni­tăților agricole, pe alocuri recoltîndu-se și hibridul du­blu 311. O situație centrali­zatoare a lucrărilor agricole din ultima vreme scoate in evidență faptul că recoltatul porumbului se face în pri­mul rînd pe acele suprafețe prinse în plan pentru a fi însămînțate în toamnă cu grîu, orz și secară. La coo­perativa agricolă de produc­ție din Ostroveni, de exem­plu, a fost strînsă recolta de porumb de pe 200 de hectare, iar la Valea Stanciului peste 300 de hectare au și fost eli­berate de coceni, urmînd ca mecanizatorii să înceapă imediat arăturile. Adăugind la realizările din săptămîna trecută și suprafețele recol­tate in primele zile ale aces­tei săptâmîni, rezultă că su­prafețele de pe care s-a strîns recolta de porumb totalizea­ză mai bine de 16.000 de hectare. Același interes deosebit manifestă țăranii cooperatori și lucrătorii întreprinderilor agricole de stat și pentru strînsul recoltelor de sfeclă­ de zahăr și floarea-soarelui. Numai în fermele agricole a fost strînsă recolta de floa­rea-soarelui de pe aproape 1000 de hectare, din care au FLOREA URZICEANU (Continuare în pag. a III -a).­ ­ ’AWAV.WAV.WWW.VW« La ordinea ■ zilei ^ curier cotidian . Tipărituri craiovene în librăriile engleze Conform contractelor încheiate cu întreprin­derea de comerț exterior „Cartimex“ — Bucu­rești, întreprinderea poligrafică „Oltenia“ — Craiova a livrat în Anglia primele două titluri de carte ilustrată : „My happy Christmas fun book“ și „Santa’s own Christmas fun book“, intr-un tiraj de 120 000 exemplare. Nota bună acordată tiparului craiovean de către firma engleză „Murray“ s-a materializat, în aceste zile, într-o nouă comandă de trei lucrări cu un tiraj de 90 000 exemplare. 0 Plante medicinale de mare valoare curativă și terapeutică Prin cele patru centre de colectare din ju­dețul Dolj au fost achiziționate pină in pre­zent 39 tone flori de mușețel, 679 kg flori de tei argintiu, 2 929 kg flori de coada șoricelu­lui, 27 tone frunze de urzică, precum și alte mari cantități de frunze de păducel, pătlagi­nă și rostopastă. Uscate în condiții foarte bu­ne, plantele medicinale de mare valoare cu­rativă și terapeutică vor fi puse la dispoziția industriei farmaceutice. ANGELA UNGHEREA 0 Platforme betonate pentru însilozatul sfeclei de zahăr La punctele de recepționare a sfeclei de za­hăr se fac intense pregătiri pentru apropiata campanie de însilozare. In afară de metodele practicate până acum, conducerea tehnică fabricii de zahăr Podari a luat măsuri de a a construi platforme betonate la punctele de la Boureni, Afumați, Băilești și Maglavit. Supra­fața betonată este de circa 12 000 mp la cele patru puncte și de 14 000 mp în interiorul fa­bricii. Capacitatea de însilozare pe aceste platforme depășește 50 000 de tone de rădăcini. Prin adoptarea acestui sistem de însilozare se reduc aproape în întregime pierderile prove­nite prin deshidratarea rădăcinilor.­ ­ Cursuri de instruire La Liceul nr. 3 din Craiova se desfășoară cursuri de instruire cu profesorii care vor pre­da la clasa a IX-a a școlii generale de 10 ani, al cărei debut este așteptat cu mult interes. Cursurile sun­t organizate pe specialități. Pro­grama lor are menirea să elucideze unele probleme ridicate de noua treaptă a dezvol­tării învățămîntului in țara noastră. 0 Noi dotații la stația de Salvare La Stația de salvare a Spitalului nr. 1 Cra­iova jucă cinci mijloace de transport rapide și cabinetul de consultații au fost dotate cu instalații de oxigen. De asemenea, s-a mărit baremul instrumentar și de medicamente pen­tru personalul de pe autosanitare. Prin dota­rea cu noi mijloace de transport, parcul de mașini de la stația de salvare a ajuns la 41 autosanitare. Din nou se umplu budanele- Start în campania de vinificație la I.A.S. Segarcea Adunarea festiva consacrată aniversarii a 25 de ani de activitate a ziarului „înainte Cu prilejul aniversării a 25 de ani de­ activitate a ziarului „Înainte“, in sala Centrului de cercetări al Academiei R.S.R. a avut loc ieri o adu­nare festivă la care au parti­cipat reprezentanți ai organe­lor județene de partid și de stat, colectivul ziarului "îna­inte", un însemnat număr de cititori, corespondenți și co­laboratori. Au participat, de asemenea, tovarășii : Ion Cumpănașu, a adjunct al șefului secției presă C.C. al P.C.R., Petre Gigea, primi-vicepreședinte al comitetului executiv al Con­siliului popular Județean, dr. Ion Călin, șeful secției pro­pagandă a Comitetului ju­dețean Dolj al P.C.R., prof. univ. Mihail Cruceanu, vechi militant în mișcarea comunis­­tă și muncitorească din țara noastră. Adunarea a fost deschisă de tov. Al. Firescu, redac­tor șef adjunct al ziarului i, înainte". Tovarășul Mihai Stănescu, redactor șef al zia­rului, a făcut o expunere re­trospectivă a activității des­fășurată de ziarul „înainte“ în acest pătrar de veac, sub­liniind eforturile depuse" în slujba dezvoltării necontenite a tradițiilor presei comuniste, pentru a fi o tribună a idei­lor înaintate, un militant fără preget al politicii partidului nostru. Subliniind rolul deo­sebit al conducerii de către partid, vorbitorul a spus, printre altele : „Succesele ob­ținute de ziarul nostru — creșterea prestigiului și com­bativității, sporirea gradului de competență in problematicii sociale abordarea atit de diversă, a curajului și exi­genței civice a ziariștilor — le datorăm sprijinului fără preget pe care partidul nostru, personal tovarășul Nicolae Ceaușescu, II acordă presei, îndrumărilor pe care le-am primit din partea Comitetului județean de partid. Datorită acestor minunate auspicii, în ziarul nostru a pătruns un spirit nou, mai dinaipic, mai viu, l­a apropiere produs o evidență a conținutului, a tematicii ziarului de proble­mele esențiale ale vieții, fapt pe care cititorii — supremul nostru critic — le relevă in scrisorile lor, în Intilnirile organizate și neorganizate cu membrii colectivului nostru în fiecare moment al colabo­rării noastre In scopul mi­nunat al slujirii adevărului, al îndeplinirii sarcinilor­ tra­sate de partid“. Un capitol important al expunerii a fost rezervat relevării perspecti­velor deschise presei româ­nești de către Congresul X-lea al partidului și, în lu­al mina acestora, a sarcinilor mari ce revin ziarului înainte. Tovarășul Mihai Stănescu a exprimat angajamentul viu, vibrant al întregului colectiv al ziarului „înainte“ de a dez­volta experiența acumulată în acest luminos sfert de veac, de a conferi muncii de ziariști noi valențe, de a sluji cu fidelitate, consecvență și înaltă responsabilitate cauza Partidului Comunist Român. Tovarășul Petre Gigea a transmis salutul la această aniversare adresat de Comite­tul județean Dolj al P.C.R. și Consiliul popular județean. După ce a apreciat activi­tatea fructuoasă a organului de presă sărbătorit, vorbito­rul a arătat că organele ju­dețene de partid și de stat, toți oamenii muncii din cu­prinsul județului nostru sunt convinși că ziarul își va exercita și în „înainte“ tot mai pregnant, rolul viitor, de ziar de partid, de exponent fidel al opiniei publice înain­tate, va promova intr-o mă­sură și mai mare ceea ce este nou și valoros în acti­vitatea de fiecare zi, combă­­tînd cu curaj lipsurile, mi­­litînd cu perseverență pentru traducerea în viață a pro­gramului elaborat de Congre­sul al X-lea al partidului, devenind tot mai mult o pre­zență activă în ansamblul efor­turilor întregului popor pentru desăvîrșirea societății socia­liste. In continuarea adunării, s-a dat citire unor telegrame adresate ziarului sărbătorit de către o seamă de perso­nalități ale vieții politice, culturale și științifice — fon­datori ai ziarului și colabora­tori perseverenți ai săi în toți acești 25 de ani, ca și a u­­nor telegrame trimise de co­lectivele unor organe centra­le și locale de presă, de con­ducerile unor întreprinderi și instituții, de numeroși citi­tori, colaboratori și cores­pondenți voluntari. Din rîndurile asistenței au rostit cuvinte de cald elogiu privind activitatea ziarului, ca și angajamentul de a-i fi colaboratori sîrguincioși, to­varășii , prof. univ. Mihail Cruceanu , poetul Eugen Con­stant, pensionarul Ion Dră­guț. In încheierea adunării, s-a dat citire unei telegrame adresată de către colectivul ziarului „înainte" Comitetu­lui Central al Partidului Co­munist Român, tovarășului Ceaușescu personal, ca o ex­presie a simțămintelor de caldă dragoste și recunoștiin­­ță față de partid, al angaja­mentului fierbinte de a-și intensifica eforturile pe dru­­m­ul înfăptuirii mărețelor în­datoriri ce revin, în viața noastră contemporană, presei de partid. Seara, în saloanele com­plexului „Perinița“ a avut loc o masă tovărășească în cin­stea acestui eveniment ani­versar. 66 72 de ore prin Berlinul de răsărit ...Sfidind flăcările ploaia de schije a explozi­șt­ilor Legendarul Cantaria înfige cu sete steagul, vic­toriei deasupra gului. De teama Reichsta­asprei judecăți a lumii, Hitler și haita lui de lupi ascunși în întunecimea Bunkeru­­lui înghit cu înfrigurare ultimele picături din otra­va nimicitoare. Fiara fas­cistă este în sfîrșit zdro­bită chiar in propriul său bîrlog. Totul zace in rui­nă... Secvențele filmului „Că­derea Berlinului“ îmi răs­coleau cu insistență ima­ginația..­Capricioasă, ziua ince­putului de mai, cu nori grei de ploaie și crîmpeie de cer senin nu ne permi­sese să vedem de la înăl­țime panorama uneia din­tre cele mai mari metro­pole europene. Așa că, după numai două ore și jumătate de zbor fără es­cală, uriașa pasăre de me­tal argintiu ateriza lin și iată-ne pe aeroportul cen­tral Schonefeld al socie­tății Interflug. Oricine sosește aici pen­tru prima oară este, ca și "stoi, încercat irezistibil de atracția necunoscutului Este o tentație a firii, a dorinței nesățioase de cu­noaștere. Cum însă natu­ra se dovedise potrivnică tocmai cind doream mai mult să fie altfel, ne-am resemnat nu fără părere de rău și ne-am supus ta­cit obișnuitelor formali­tăți vamale. Ne potrivim ceasornicele, dindu-le îna­poi cu o oră față de ora Bucureștiului, apoi, însoțiți de amabilele noastre gaz­de, alergăm cu toată vi­teza autoturismului spre inima capitalei Republicii Democrate Germane. Drumul e lung­­ de pes­te treizeci de kilometri. De la poarta aeriană pină în imediata apropie­ri­re a centrului, el ne ofe­ră insă largi posibilități de deconectare, de satisfa­cere a curiozității noastre avide de noutate și inedit. Numai că impresiile de moment par să nu confir­me grandoarea pe care, a­­priori, o atribuisem in i­­maginația noastră lui­ capitală. Primul orașu­­con­tact cu casele și fabricile sale inegrite de fumul de cărbune, cu uniformitatea ferestrelor vopsite in alb, sincer vorbind, ne cam decepționase. Pe ce ne apropiem de măsură ținta călătoriei noastre, ne dăm seama că cele întîlnite an­terior erau doar niște sub­urbii. Un fel de periferii gălăgioase, intens indus­trializate. Curînd, am în­țeles că greșisem profund grăbindu-ne să apreciem concluziv numai după pri­mele impresii. Abia de pe la kilometrul 20, Berlinul M. STĂNESCU (Continuare in pag­ a IV-a) Note de călătorie în R.D. Germană ■ ■■B!aawaa«H*aasGiaBiaaa*«BBMBBBBBBB*aB«aBaBB8*Raas3Mf aBaaa*BBaaaBBB»BaacaaBBSEsaaaanM*'Bii'Bi!|BB!jgaHgBaaaaBaaBBBasaafiBasBBaB*BaB'BwM«:H*.a v’ Noul turn al televiziunii Be­rlinului de est

Next