Inainte, octombrie 1969 (Anul 26, nr. 7646-7672)

1969-10-19 / nr. 7662

L r y W W W W W W tf WW WAW WtJWV W W W W W W W tf W W W W W WM W W W W W W JWW In I.A.S. din județul Dolj încheiat porumbului și însămînțatul grîului Producții medii de 5200 kg porumb boabe la hectar • Sporul de recoltă totalizează 1692 tone porumb și 662 tone floarea­­soarelui • Se pun bazele viitoarei recolte de porumb Lucrătorii întreprinderilor­­ agricole de stat din județul Dolj au fost antrenați timp de mai bine de 60 de zile în cea mai grea campanie agri­colă a anului — strînsul re­coltelor de porumb și floarea­­soarelui și însămînțatul cul­turilor păioase de toamnă. *­­La capătul unei munci per­­i­severente, s-au înregistrat re­colte superioare față de anii precedenți. Strîngîndu-se re­colta de pe 14.836 hectare cul­tivate cu porumb și transpor­­tîndu-se în întregime în ham­bare, s-a reușit să se înregis­treze o medie de 3410 kg la hectar, medie ce este supe­­rioară celei planificate. In­­ fermele agricole de la I.A.S. Băilești, de pildă, producția medie a fost de 5200 kg po­rumb boabe la hectar, iar la Moțăței — de 5160 kg. Un record la producțiile de porumb l-au înregistrat și lu­­crătorii întreprinderii agri­cole de stat Sadova care, în condițiile de cultură de pe nisipuri, au obținut cîte 4000 kg boabe la hectar. Și la cultura de floarea-soa­relui, care în întreprinderile agricole de stat din județul nostru a ocupat 6429 hectare, recoltatul și treieratul s-au desfășurat într-un timp mai scurt față de cel planificat, astfel că întreaga recoltă a fost înmagazinată. Producția­­ medie a întrecut 1850 de ki­­­­lograme la hectar, fiind su­perioară celei planificate. La cele două culturi de bază, întreprinderile agricole de stat au înregistrat sporuri totale de producție ce se cifrează la 1692 tone de po­rumb și 662 tone de semințe de floarea-soarelui. Paralel cu recoltatul cultu­rilor de toamnă, mecanizatorii au intensificat ritmul de pregătire a terenului, precum și cel de însămînțare a cul­­turilor păioase. Fără să fie depășită limita perioadei op­time la semănat, lucrătorii fermelor agricole au reușit să încheie și această campa­nie. In mai puțin de 10 zile bune de lucru în cîmp, meca­nizatorii au reușit să însă­­mînțeze cu grîu, orz, secară pentru boabe, secară masă­­verde și rapiță, 23504 de hectare. Lucrătorii unor în­treprinderi agricole ca cele din Băilești, Moțăței, Segar­­cea, Sadova, Filiași și Goești, prin buna organizare a mun­cii și prin exploatarea la în­treaga capacitate a parcului de mașini și tractoare, au reușit să termine semănatul cu 2—3 zile înainte de a se încheia perioada optimă sta­bilită de agrotehnică la 10 octombrie. In continuare, în fermele agricole de stat se pun bazele­­ viitoarelor recolte de porumb și floarea-soarelui. Folosind din plin timpul care continuă să se mențină prielnic, me­canizatorii au efectuat arături­­ de toamnă pentru însămîn­­țările de primăvară pe mai bine de 14.000 de hectare, cea mai mare parte din suprafe­țele arate până acum fiind fertilizate cu îngrășăminte chimice și naturale. wwwwwwwwwwwwwwww A fost recoltatul ­ ® 31»TK­. IWACPALS L. v,.­J.V­ DUMINICĂ 19 OCTOMBRIE 1969 1 mm XXVI 4 PAOINT 30 BANI J Cu 65 de zile înainte de termen Pe adresa Comitetului județean Dolj al P.C.R. a sosit recent o telegramă prin care muncitorii, inginerii și teh­nicienii secției de industrializare a păsărilor, din cadrul Combinatului industriei alimentare Dolj, raportează că au îndeplinit prevederile planului anual la producția de carne de pasăre cu 65 de zile lucrătoare înainte de termen. Apre­ciind acest succes, merită totodată să subliniem, pe scurt, modalitatea în care a fost dobîndit. Măsurile tehnico-organizatorice luate în cadrul proce­sului de producție, rezolvarea competentă a problemei a­­provizionării tehnico-materiale au asigurat îndeplinirea rit­mică și depășirea sarcinilor de plan lunare și trimestriale. In aceste condiții, s-au realizat randamentele minime, în carne caldă, la toate speciile de păsări, precum și ceilalți indicatori, cum ar fi pene, scăzăminte de refrigerare și congelare, iar calitatea revenită prin plan — 80 la sută — a fost îmbunătățită realizîndu-se 91,5 la sută pui de cali­tatea . Ia întrecerea socialistă pentru realizarea exemplară a sarcinilor de plan s-au evidențiat în mod deosebit: colec­tivul brigadierei Ileana Florea, muncitoarele Olga Bărbu­­lescu, Elena Bălan, Paraschiva Săndulescu, Persida Popes­­cu, Constanța Popa, recepționerii Victor Pîrvan și Ion Că­­tănoiu, manipulanții Nicolae Cacalbceanu și Constantin Un­­gureanu. Colectivul secției de industrializare s-a angajat ca, pină la sfîrșitul celui de-al patrulea an al cincinalului, să rea­lizeze suplimentar încă 100 tone care de pasăre. Colectivul acestei unități merită felicitări pentru felul în care s-a organizat și a muncit, pentru perseverența și hărnicia dovedită în realizarea exemplară a sarcinilor de producție și în asigurarea populației cu cantități sporite de carne de pasăre. Dezvoltarea industriei alimen­tare a județului nostru , întreaga producție a industriei alimentare exis­tentă în județul nostru în anul 1950 se realizează, în prezent, în numai 57 de zile calendaristice . Pentru ultimul an al actualului plan cincinal, unitățile de industrie ali­mentară din Dolj vor asi­gura o creștere a produc­ției, față de nivelul reali­zărilor anului 1965, cu 81 la sută de la o etapă la alta. In cadrul programului de dezvol­tare multilaterală a patriei noastre, o dată cu avîntul luat de ramurile moderne — construcția de mașini, e­­nergetica, chimia etc. — in­dustria alimentară a cunoscut și ea noi impulsuri în ceea ce privește crearea unor moder­ne unități de producție, reutilarea și diversificarea ce­lor vechi. Numai de la începu­tul actualului cincinal au fost construite și s-au dat în func­țiune, în județul nostru, noi u­­nități aparținînd industriei ali­mentare, printre care: o fabrică de pîine și o unitate pentru producția de gheață la Cra­iova, două centre de vinifica­­re și depozitare la Calafat și Izvoare, o moară la Segarcea, Fabrica de conserve de legu­me și fructe de la Calafat cu o capacitate de 21000 tone conserve/an, o linie tehnolo­gică pentru producția biscui­ților cu o producție de 10 to­ne în 24 de ore, o linie pentru producția de ruladă și chec cu o capacitate de 4 tone/24 de ore etc. S-au dezvoltat și modernizat fabrica de ulei de la Podari, secția I de panifi­cație Craiova etc. Sunt în curs de execuție : o fabrică de pro­duse lactate cu o capacitate de prelucrare de 1000 hl lap­­te/zi, 2000 tone/an lapte praf, două tone inghețată/zi, o fa­brică de bere care va asigura o producție anuală de 400 000 hl bere, un abator nou cu o capacitate de 30 000 tone car­­ne/an etc. Construirea și darea în producție, în actualul cinci­nal, a unor obiective de ma­re capacitate, extinderea ca­pacităților industriale existen­te au asigurat creșterea neîn­cetată a volumului de produc­ție. Astfel, în cel de-al treilea an al cincinalului, volumul DUMITRU BALUȚA șeful serviciului industrie-con­­strucții din Direcția județeană de statistică Dolj (Continuare în pag. a IlI-a) Vizita tovarășilor Nicolae Ceaușescu și Ion Gheorghe Maurer în India BOMBAY 18. — Trimișii speciali Agerpres, Nicolae Io­­nescu și Paul Finanțu, trans­mit : Ultima zi a vizitei oas­peților români în India a pri­lejuit o nouă și puternică ma­nifestare a sentimentelor de prietenie care unesc cele do­uă popoare, a dorinței lor de a se cunoaște mai bine, de a contribui la consolidarea u­­nui climat internațional de pace și înțelegere. Sîmbătă dimineața, preșe­dintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, Nicolae Ceaușescu, și to­varășa Elena Ceaușescu, pre­ședintele Consiliului de Mi­niștri, Ion Gheorghe Maurer, și tovarășa Elena Maurer, în­soțiți de Corneliu ministrul afacerilor Mănescu, externe. Cornel Burtică, ministrul co­merțului exterior, și de alte persoane oficiale, au părăsit orașul Bangalore, plecînd spre Bombay. Pe aeroportul capitalei sta­tului Mysore, împodobit, ca și în ziua sosirii, cu drapelele de stat ale celor două țări, oas­peții români au fost conduși de guvernatorul Samanath Lyer, cu soția, și de primul ministru al guvernului local, Pau­l Veerendra. Erau, de asemenea, pre­zenți, pentru a-și lua rămas bun de la oaspeți, membri ai guvernului local și ai Consi­liului municipal al orașului Bangalore, generali și ofițeri superiori ai forțelor armate indiene. Oaspeților le sunt o­­ferite ghirlande de flori. Au fost intonate imnurile de stat ale României și In­dien După ce a trecut în ra­­vistă garda de onoare alinia­tă pe aeroport, președintele Consiliului de Stat, și-a luat un călduros rămas bun de la oficialitățile indiene. La capătul unui zbor de o oră și 40 de minute, avionul special cu care călătoresc conducătorii de stat români aterizează la Bombay. Orașul portuar Bombay, al doilea ca mărime din India (4 660 000 de locuitori) și prin­tre cele mai mari din lume, este capitala statului Maha­rashtra. Situat pe țărmul ves­tic al Indiei, Bombay-ul este astăzi, ca și în trecut, una din porțile maritime princi­pale ale țării. Prin Bombay ia drum­ străinătății cea mai mare parte a produselor de export din jumătatea de vest a Indiei, el primind, totodată, majoritatea mărfurilor impor­tate de India din țările Euro­pei și Africii. La ora 10:00 avionul speci­al cu care au călătorit de la Bangalore conducătorii sta­tului român și persoanele o­­ficiale care îi însoțesc ateri­zează pe aeroportul din Bom­bay. Domnește aici, ca pre­tutindeni unde au sosit oaspe­ții români, o atmosferă săr­bătorească. Drapelele de stat ale României și Indiei împo­dobesc clădirea principală a aerogării. La coborîrea din avion, președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, cu soția, și președintele Consi­liului de Miniștri, Ion Gheor­ghe Maurer, cu soția, sînt în­­tîmpinați de guvernatorul sta­tului Maharashtra, P. V. Che­­rian, cu soția, și de D. S. De­­sai, locțiitor al primului mi­nistru al guvernului local. Oaspeților români le sunt pre­zentați apoi membrii guver­nului statului Maharashtra și alte personalități ale vieții publice. După ceremonia tre­cerii în revistă a gărzii de o­­noare și a intonării imnurilor de stat ale celor două conducătorii români de țări, în­dreaptă spre palatul guver­natorului, reședința pusă dispoziția lor în timpul vizi­ta­tei la Bombay. în cursul după-amiezii, to­varășii Nicolae Ceaușescu și Ion Gheorghe Maurer, pre­cum și persoanele oficiale care îi însoțesc au făcut o vi­zită la centrul de cercetări atomice de la Trombay, care poartă numele renumitului savant atomist indian Bha­­bha. Coloana mașinilor oficiale străbate principalele bulevar­de ale Bombay-ului. Orașul pare un adevărat furnicar de oameni. Blocurile înalte de 15—20 de etaje, multitudinea firmelor comerciale, portului, aglomerația agitația străzi­lor, accentuată de goana și­rurilor neîntrerupte de auto­mobile imprimă Bombay-ului o atmosferă caracteristică ma­rilor metropole. Ritmului trepidant­­.clasic“ al acestui oraș i se adaugă în prezent, vizibil, un ritm nou, salutar — acela al pro­gresului. De-a lungul străzi­lor, pe măsură ce coloana mașinilor oficiale se apropie de periferiile orașului pot fi văzute numeroase șantiere și blocuri noi de locuințe care iau treptat locul cocioabelor care constituie peisajul carac­teristic al cartierelor mărgi­nașe ale orașelor indiene Succesele înregistrate de poporul indian în efortul de înlăturare a sechelelor lăsate pe trupul țării de îndelunga­ta dominație colonială sunt e­­vidente. O mărturie în acest sens stau și numeroasele în­treprinderi industriale moder­ne din suburbia Trombar : rafinării, uzine chimice, cen­trala termoelectrică etc. Tot aici se află și centrul de cer­cetări atomice „Bhabha“ Oaspeții români sînt intîm­­pinați la acest institut de pre­ședintele comisiei pentru e­­nergia atomică a Indiei, dr. V. Sarabhai, și de directorul centrului de cercetări H. N. Seb­na. (Continuare în pag. a IV-a) issssssssssss si . Cea de-a patra linie de demineralizare a apei Constructorii chimiști au început executarea unui nou obiectiv pe platforma dată in acest an in producție la Combinatul chimic din Cra­iova. Este vorba de construcția unei noi linii de demineralizare a apei — cea de-a patra de acest gen. Noua linie va dispune de o capaci­tate de alimentare de 90 mc pe oră. GH. TECULESCU, coresp. 9 Locomotive Diesel-hidraulice pentru transportul feroviar In scopul unei cet mai bune deserviri a că­lătorilor, pe calea ferată Craiova — Calafat s-a introdus tracțiunea Diesel-hidraulică. Prin uti­lizarea acestui mijloc de transport feroviar s-au creat noi posibilități de creștere a capacității de transport a secției. Depoul de locomotive Craiova a mai fost înzestrat, în ultima vreme, cu alte două locomotive Diesel-hidraulice de 750 C.P., locomotive cu care se execută ma­nevra in stațiile Ișalnița și Jiul. 1 RUBRICA­ NOASTRĂ DE ANCHETE"*"* M­Il­IȘE^ICEME .^CETĂȚENEȘTI Cetățenii nu se pot încălzi cu insu­licări Prin depozitele de combustibil în pragul sezonului rece Anotimpul friguros și-a anunțat sosirea. Gospodarul lipsit de combustibil pentru iarnă mai face un drum pe la depozite dar nu-și poate procura marfa. Se întoarce dezamăgit de cei ce sînt puși să asigure deservirea popu­lației cu combustibil. Mulți dintre cetățeni se adresează redacției cu diferite scrisori. Cităm cîteva dintre ele: • „La depozitul de com­bustibil din Plenița nu sa vînd lemne decit de două ori pe săptămînă, din cauză că lipsesc cărbunii. Exemple nu­meroase demonstrează că în­treprinderea „Combustibilul ” Craiova — întreprinderea tu­telară a depozitului — este departe de a satisface ce­rințele­ cetățenilor. Se știe, de pildă, că printr-o hotărire a Consiliului de Miniștri, lem­nele se vînd la liber, fără să se condiționeze cantitatea, în realitate, nu avem voie să cumpărăm decit 500 kg lemne și 500 kg cărbuni, indiferent dacă familia este compusă din două-trei sau opt-nouă per­soane. Eu a trebuit să lip­sesc patru zile de la școală ca să ridic cantitatea de 1000 kg combustibil. Și acest lu­cru va trebui să-l fac din nou, nu peste mult timp, de­oarece nu-mi ajunge canti­tatea ridicată. Pe cînd vor fi înlăturate asemenea anoma­lii ?" (Gheorghe Alexandru, învățător la Școala generală din Vîrtop) . •­ „De la 10 septembrie a.c. am plătit 1000 kg lemne și 1000 kg cărbuni. De atunci aștept și teamă îmi este că se va așterne zăpada și nu voi avea cu ce să fac făcui în sobă“. (Niță Marin, sala­riat la C.F.R. Craiova). • „La depozitul interme­diar din Bratovoiești, care deservește cetățenii din Teasc, Mîrșani și alte localități, nu ne putem aproviziona cu combustibil căci lemnele nu sunt distribuite deoarece lip­sesc cărbunii“. (Un grup de cetățeni). 1 Cum se prezintă situația la celelalte depozite, mai ales la cele din municipiul Cra­iova ? Ne deplasăm la depo­zitul din Cernele al cărui șef este tov. Constantin Calan­­giu. — Cite comenzi de com­bustibil aveți de rezolvat ? — întrebăm pe șeful depozitu­lui. — Pină ,la 1 septembrie am onorat toate comenzile către beneficiari. Dar până la 11 octombrie a.c. s-au înregis­trat aproape 900 de cereri și, zilnic, numărul acestora creș­te vertiginos. — Ce măsuri ați luat ca cetățenii să fie serviți, totuși, operativ ? — O astfel de problemă este foarte greu de soluțio­nat. Chiar dacă în ultimele zile ne-a sosit combustibil în cantități mai mari, lipsește forța de muncă. Credem că muncitorii manuali nu sunt destul de cointeresați. De fapt, această situație o întâlnim și la celelalte depo­zite la care constatăm, în plus, și lipsa mijloacelor de transport. Datorită neglijen­ței celor puși să rezolve pro­blema transportului, mulți dintre intermediarii între­ M. PĂCURĂRU (Continuare in pag, a IlI-a) ■a 3 :«■■i V ■i Unghiuri și simetrii mer­eu noi in urbanistica m­icro­­raionului Brazda lui Novac (Foto : Florian Roșoga) ■III II« r Dinamo București — „U“ Craiova 2-1 (0-1) Cauzele unei înfrîngeri Stadionul Dinamo : Dinamo București — Uni­versitatea Craiova 2—1 (0—1) ; Au Înscris : Oblemenco (min. 0), Nunweiler (52) și Lucescu (70) . Arbitrul ploieștean N. Cursaru a con­dus următoarele formații : DINAMO : Coman — Ștefan, Pîrvu, Stoenescu, Deleanu — Gher­­gheli, Dinu — Sălceanu, Nunweiler, Dumi­­trache, Lucescu. „U“ CRAIOVA : Oprea — Ni­­culescu, Mincă, Popa, Bîtlan (Velea) — Strîm­­beanu, Ivan — Martinovici (Dașcu), Neagu, Oblemenco, Bălan. Echipa de tineret-rezerve a dinamoviștilor a învins cu 5—0. Desigur, mulți dintre cititorii acestor rinduri au vizionat meciul pe micul ecran, astfel că-i vom scuti de amănunte, oferindu-le, în schimb, cîteva din concluziile și, în același timp, cauzele infrîn­­gerii echipei craiovene. Credem că-i este clar ori­cui că Dinamo n-a avut ieri o zi prea bună cu toate că a dominat uneori copios. E­­chipa craioveană a avut prilejul de a realiza un frumos rezultat pe care l-a scăpat din mină spre neșansa ei. Rapiditatea cu care a căzut primul gol semnat de Oblemenco în min. 9, după ce-l driblase scurt pe Deleanu, ca și jocul bun prestat de craioveni în prima jumătate de oră (în acest timp halfia a funcționat ireproșabil), au con­ferit o notă de scepticism galeriei bucureștene în privința rezultatului final. Repudiind orice urmă de subiectivism local, cre­dem că meciul — avînd în vedere, însă, numai forma slabă a dinamoviștilor — se putea termina chiar cu o victorie. Dar, a intervenit un DAR marcat de două evenimente, ni se pare, esenția­le. La un splendid contraatac craiovean lansat in min. 25, Ivan pătrunde singur în careu este faultat evident, dar arbitrul N. Cursaru (Plo­și iești) nu dictează nici măcar lovitură indirectă, refuzind astfel un 11 metri incontestabil. La 2—0 pentru „U“ poate că altul ar fi fost destinul me­ciului. După aceea, ultimul sfert de oră al primei reprize, ca și cea secundă în întregime, au apar­ținut dinamoviștilor. La craioveni s-a observat pregnant o inexplicabilă cădere psihologică mai ales în jocul mijlocașilor, ca și cum ei erau cei conduși. Credem că in această parte a meciului universitarii craioveni au comis (pentru a cita oară 2 !) o dublă greșeală tactică : in primul rind s-au retras în apărare invitîndu-i, nemijlocit, pe dinamoviști la atac ; o defensivă presupune, după cum se știe, marcaj sever, dârzenie și perseveren­ță în urmărirea balonului și a fazelor de joc. Re­tras pe linia de centru, cvartetul ofensiv n-a ata­cat nici o clipă adversarii, conform indicațiilor primite, declinînd întreaga misiune apărării ime­diate. Și, astfel, am avut ocazia să asistăm la o suită de centrări dinamoviste foarte periculoase (și în același timp scheme tactice favorabile „pe­ricolului nr. 1“ - Dumitrache) și la tot atâtea carnere la poarta craiovenilor. Desigur, pot fi aduse obiecții înfringerii argu­­mentindu-se că golurile au fost primite din gre­șeli sau datorită neșansei în min. 52, mingea pornită de la Nunweiler lovește pe Dinu și intră in plasă păcălindu-l pe Oprea . in min. 70, Bîtlan ratează o intervenție în afara careului, același Nunweiler demarează pe dreapta centrînd la Lu­cescu, care, complet demarcat, reia o minge ce se plimba singură într-un careu pustiu (unde erau apărătorii centrali 7 ). Mai trebuie să semna­­lăm doar prezența a trei șuturi craiovene în re­priza secundă și, de fapt, o singură acțiune mai periculoasă desfășurată în min. 59, cînd Neagu a reluat prin plonjon, cu capul, pe lingă poartă. Dar, aceste acțiuni singulare s-au petrecut intr-un context în care Oprea a salvat cîteva goluri gata făcute. R* DIACONESCU CLUBUL SPORTIV „U" CRAIOVA anunță ședința cu simpatizanții clubului sportiv, luni 20 octombrie a.c., orele 19, în aula Facultății de agricultură.

Next