Inainte, octombrie 1969 (Anul 26, nr. 7646-7672)

1969-10-10 / nr. 7654

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Exigențe pe drumul înfăptuirii programu­lui de investiții-construcții de la măsuri tehnico-opiratorice la eficiență economică Pe lângă expunerea unei experiențe rodnice, autorul artico­lului face o propunere deosebit de interesantă, precizând avanta­jele aplicării ei: centralizarea—cel puțin la nivelul municipiului Craiova—a tuturor unităților de utilaje și transporturi wwwwwwwww în Directivele Congresului al X-lea al P.C.R. privind planul cincinal pe anul 1971 —1975 și liniile directoare ale dezvoltării economiei națio­nale pe perioada 1976—1980, se fac ample referiri la pro­gramul de investiții-construc­­ții și se dau esențiale orien­tări legate de traducerea in fapt a acestui program. A­­vînd în vedere volumul ma­re de construcții-montaj care urmează a fi realizat, Directi­vele subliniază necesitatea accelerării ritmului de exe­cuție a lucrărilor, simultan cu îmbunătățirea calității și reducerea prețului de cost; în acest scop, este necesar să se ia măsuri pentru specia­lizarea întreprinderilor de construcții, să fie promovate metode avansate de organi­zare a producției, să se ela­boreze un program complex de mecanizare a lucrărilor. In ansamblul activității șantierelor locale, un rol în­semnat revine și întreprinde­rii noastre. In cadrul com­plexelor lucrări de pres­tații și industrie ce le exe­cută, întreprinderea de uti­laj transport și producție in­dustrială pentru industriali­zarea lucrărilor de investiții social-culturale din cadrul Trustului de construcții Cra­iova, a devenit o unitate cu o activitate de bază în șan­tierele de construcții. Asigu­rarea tehnico-materială a în­treprinderii este realizată an de an prin dotarea cu mij­loace de producție de mare tehnicitate, cum ar fi i bul­dozere, excavatoare, compresori, macarale cilindri turn, autocamioane basculante, be­toniere cu amestec forțat și utilaje de mică mecanizare. Concomitent cu sectorul de prestații, și atelierele de in­dustrie sunt asigurate cu ma­șini unelte de tăiat și ambu­­tisat tablă pentru tîmplărie metalică, ștanțe mecanice pentru tăiat fier-beton, bor­­mașine pe coloană, polizoare duble, strunguri etc. Sectorul Ing. V. SMARANDESCU, directorul întreprinderii de utilaj transporturi și produc­ție secundară Trustul de construcții Craiova (Continuare în pag. a III-a) Öiti&WSS cotidian % Plenara Consiliului județean al Or­ganizației pionierilor Ieri, s-au desfășurat, la Craiova, lucrările plenarei Consiliului județean al pionierilor, avînd la ordinea de zi două obiective : Analiza organizării și desfășurării vacanței de vară a pionierilor și școlarilor și Metode și forme de educare politico-ideologică a elevilor. La lucrările plenarei au participat membrii Consiliului jude­țean, directori de școli, comandanți de unități, conducători de cercuri, profesori de educație fizică și invitați. După un larg schimb de opinii între cei prezenți, în înche­ierea lucrărilor a luat cuvîntul tovarășul ION CETATEANU, se­cretar al Comitetului județean de partid, care a subliniat rolul important pe care-l au unitățile de pionieri în formarea persona­lității școlarilor, precum și direcțiile activității de viitor, care re­vin acestei organizații în spiritul documentelor elaborate de Con­gresul al X-lea al P.C.R. 0 Modernizarea drumului Craiova— Bucovăț—Cetate S-a terminat modernizarea drumului județean Craiova—Bucovăț— Cetate, în lungime de 80 km. Prin realizarea noii artere de circulație, care traversează de la nord la sud Cîmpia Olteniei, s-au creat legături mai lesnicioase între localitățile din județele Dolj și Mehedinți. O dată cu darea în exploatare a drumului, Direcția generală a transporturilor auto a înființat noi curse rapide de călători pe a­­cest itinerariu. întreprinderea poligrafică Craiova , surprize pentru cei mici... se pregătesc noi Publicație pentru lucrătorii din transporturile auto Ieri a ieșit de sub tipar foaia volantă pentru lucrătorii din transporturile auto, publicație apărută sub îndrumarea și îngrijirea comitetului de direcție și a comitetului sindicatului de la Direcția regională de transporturi auto Craiova. Publicația cuprinde, între altele, comentariul retrospectiv la adunarea generală a reprezentan­ților salariaților, articol semnat de către ing. Barbu Protopopescu, director regional, o amplă analiză : „Sarcinile stringente impuse în desfășurarea transporturilor pentru asigurarea succesului in cam­pania agricolă de toamnă“, un interviu în legătură cu calitatea tran­sporturilor de călători și mărfuri în cadrul Direcției regionale Cra­iova. Sunt inserate, de asemenea, rubrici de satiră și umor, foto­grafii etc. In întrecerea cu sondorii patriei pentru un foraj rapid și economic, experiența co­lectivului craiovean a căpă­tat dimensiuni noi de la un an la altul. Cotele majore ale hărniciei și priceperii a­­cestui colectiv se materiali­zau în inițiative valoroase în procesul de construcții și montaj, promovarea unor tehnologii de seamă în ac­tivitatea de săpare a sonde­lor, punerea în valoare a u­­nor structuri deosebit de productive. Aceste preocupări complexe au devenit, la un moment dat, o adevărată tra­diție care situa hărnicia son­dorilor craioveni în rîndul Un dar, un gest frumos, un prilej de încîntare ne­stingherită sunt ca niște ba­ghete fermecate ce ne des­coperă lumea unor verita­bile revelații umane. Dar cit este de dureros cînd, din vraja aceasta a bucu­riilor vii, a nostalgiilor, a deplin largului, ești trezit de toroipanul mînuit de cîțiva oameni fără bunul simț de a-și respecta se­menii și propria lor pro­fesie. Dorind să-i ofer unui oaspete străin — și gaze­tar pe deasupra­­ un bu­chet de garoafe roșii, am intrat în magazinul „spe­cializat“ de pe strada U­­nirii al I.G.O.-ului craio­­­vean. Mi s-a arătat un mâ­­­nunchi ferfeniții și făcut grămadă într-o găleată (din cele din care și domesti­cele animale de pe lingă casa omului ar refuza să se adape). Plictisită la cul­me, vînzătoarea a luat cî­teva („la rînd, tovarășe !“), apoi alergînd să răspundă unei solicitări telefonice, a aruncat buchetul pe masă cu dispreț și aroganță. Cu același prieten de pe Vistula am mers în Par­cul Poporului, păstrînd vi­zitarea „Castelului ferme­cat“ ca act ultim capabil să impună ultima impresie. Am intrat in lumea bra­vurilor medievale evocată magistral de gravorul A­­lexandru Greff — un ne­întrecut artist craiovean, ale cărui realizări trec, din păcate, aproape neobser­vate, din pricina marei sale totul modestii ! Pe Însoți­mea l-a emoționat interiorul superb al caste­lului. Pe amîndoi ne-a dat însă gata un temerar bar­man care, după ce a deșer­­tat o carafă cu apă mine­rală pe bieții noștri panta­loni de tergaf, a săltat din umeri și a continuat să în­fulece după tejghea — de unul singur — dintr-un me­tru de salam Poiana. Și-atunci vraja s-a de­strămat printr-o lovitură de... calbasan cu 30 de lei kilogramul ! Spiritul rău al comerțului de măptuială a aruncat tenebre peste lu­mea de basm închipuită de Greff-artistul... Așa se întîmplă — am mai spus-o și altădată ! — cu ospătarii ori vînzătorii comerciali fără vocația și bunul simț al meseriei, ca­­re-ți strică, cu un gest sau cu o sută de vorbe, plăce­rea unor­ clipe frumoase de care ai neapărată nevoie. Și-atunci, ce-i de făcut ? E nevoie tot de o baghetă : un creion sau stilou auto­ritar care să-i dezlege de povara unei pîini cîștigată pe nedrept, pe cei care nu iubesc florile, nu iubesc muzica, nu-și iubesc cli­enții ori pacienții, nu iu­besc — în ultimă instanță — omul. Iar în locu-le, să nu întirziem să aducem oa­meni care ne iubesc ca pe ei înșiși, care ne respectă bucuriile și-și respectă profesia, vocația. E o soluție cam brutală, dar — credeți-mă ! — este singura. „Munca de lămu­rire“ nu mai poate rămîne la infinit un slogan la mo­­dă. AL. FIRESCU ...ca pe tine însuți \£ fmiiilHin/fii­ it­ tiHtrnitSii Utifistfi £ iutigniifiit­rititinigttii»igtiiiritgt9rrreMfinitrirtrrrrit9titrrrrw9W*^ Actualități de la Combinatul chimic Craiova (în pag. a lll-a) La Întreprinderea de foraj Craiova Sondorii mențin tradiția . De la începutul anului și pînă în prezent s-a început forajul a 37 de sonde și s-au terminat lucrările de săpare la 42 de sonde . Adîncimea medie a sondelor a crescut, de la 2006 metri în primele trei trimestre ale anului trecut, la 2322 metri în prezent . Viteza de lucru în activitatea de foraj granic-lună revenită prin plan la 650 metri primelor colective de pe ra­mură. Dar, după cea de-a opta lună a acestui an, son­dorii craioveni s-au văzut un impas. Sarcinile de plan nu au fost realizate la nivelul prevederilor. Acest lucru a dat de gîndit tuturor factori­ a crescut de la 635 metri/ lor de răspundere, pornind de la nivelul secțiilor pînă la comitetul de direcție. Acțiu­nea complexă pentru un fo­raj rapid și economic a dat roade, în sensul că, deși în perioada ianuarie-septem­brie a.c. adîncimea medie a son­delor a ajuns la 2322 metri, față de numai 2006 metri în aceeași perioadă a anului tre­cut, volumul forajului revenit prin plan a fost depășit, iar față de aceeași perioadă a a­­nului trecut a crescut cu 1400 metri. In activitatea de săpare au fost aplicate două inovații valoroase, de largă rezonanță în foraj și anume tehnologie modernă pentru degajarea garniturilor prin­se în gaura de sondă — pro­cedeu conceput de către in­ginerul Ion Sterpu — și o me­todă de combatere a pierde­rilor de circulație prin utili­zarea unui amestec special de produse petroliere. Tot în șantierele întreprinderii fost experimentat cu succes a un lot de sape cu role de producție românească, sape destinate sondelor actinei. Datorită atenției cu care au fost urmărite, parametrilor de foraj utilizați, performan­țele acestor sape s-au situat la un nivel superior sapelor importate. Bilanțul sondorilor craio­­veni este semnificativ unor permanente căutări pentru menținerea tradiției, adică realizarea sarcinilor de plan înainte de termen. Acest bilanț mar­chează depășirea vitezei de lucru planificate cu 15 metri granic-lună, iar la sondele de adîncime cu 226 metri/granic­ lună. De la începutul anului și pînă în prezent au ter­minat forajul 37 de sonde, iar 42 sonde au început lu­crările de săpare. Forajul de explorare se cifrează la im­punătoarea cifră de 51195 metri liniari. In întrecere cu adîncurile — 18 instalații sînt proiecta­te să sape sonde cu adîncimi de 3500 metri și peste aceas­tă adîncime — muncitorii și cadrele tehnico­-inginerești din întreprinderea de foraj Craiova sînt hotărîți să ra­porteze îndeplinirea planului revenit în anul 1969 înainte de termen. Foto : Florian Roșoga In podgoriile Coșovenilor, aurul toamnei își sublimează aromele și culorile... iiiiiiiiiiii iii: Ce urmează după deschiderea anului școlar? Ocuparea catedre­lor — un pat al lui Procust? Dintr-o statistică oficială (a Inspectoratului școlar județean) reiese că la 1 octombrie a.c. zeci de cadre didactice cunoșteau în­că avatarurile lui „vino mîine“, „să vedem“, „mai încercați“ etc. Deși asemenea inadvertențe nu sînt de natură să diminueze, in ansamblu, reușitele începutului de an, ele constituie totuși o se­rioasă frînă organizatorică. Din cele 629 de educatoare e­­xistente în județ, doar 350 sînt calificate, restul fiind învățătoa­re sau în curs de calificare. La 1 octombrie, în orașul Craiova, mai bine de 80 de cereri ale u­­nor învățătoare care solicitau posturile de educatoare erau ne­rezolvate. In județ se mai aflau libere încă 5 posturi de învăță­tori, 1 de educatoare, 17 de pro­fesori (dintre care 5 de matema­tică, 2 de fizică-chimie, 1 biolo­gie, 3 de educație fizică ș­i altele). Cei care au trecut în ultimul timp pe la inspectorat, credem că au fost frapați de numeroasa asistență didactică, venită la... audiență ! Asaltat de un număr impresionant de cereri, recla­mații, audiențe, în multe cazuri Inspectoratul județean nu a re­zolvat în modul cel mai fericit unele doleanțe, purtînd solicita­torii pe drumuri, dovedind in­consecvențe în luarea unor ho­­tărîri. Inexplicabil este faptul că soluțiile date de către inspecto­rii școlari care acordau audiențe se băteau, nu o dată, cap în cap. Tărăgănarea sau lipsa de con­cordanță a deciziilor a creat ne­mulțumiri și un adevărat exod al oamenilor către organele su­perioare. Cauza cauzelor acestor deficiențe trebuie căutată în fap­tul că inspectoratele școlare ju­dețean și municipal nu au făcut din vreme un studiu profund a­­supra disponibilului de cadre, lăsînd ca toamna să se numere... neregulile ! încadrările făcute la întîmplare sau din lipsa unor ca­dre cu o anume specializare, au făcut ca unii profesori să predea tot „altceva“ decit ceea ce în­găduie pregătirea lor de profil. BBBBBHBBBBBBBBBaaaaaBBBBBBBBBBBBBBflaBBBBBBs&eiB&mK — O investigație care surprinde numeroase lacune orga­nizatorice și de predare în unele școli ale județului — BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBaBBBBBBaaBaBaBBBBBBBBBBBB' Deschiderea noului an de invățămînt a avut loc sub auspiciile unui climat favorabil de dezvoltare și perfecționare, ale cărui perspective — așa cum reiese din documentele Congresu­lui al X-lea se anunță a fi dintre cele mai luminoase, corespunzătoare noilor mutații social-eco­­nomice din patria noastră. Actualul proces de perfecționare a școlii, ca nucleu de formare și dezvoltare a unor ge­nerații cu o temeinică pregătire a făcut obiectul mai multor consemnări ocazionate de începutul de an școlar. In ancheta de astăzi, ne propunem să dezvăluim cîteva aspecte negative care încă mai dăinuie, împiedicînd bunul mers ascendent al școlii noastre. Dar, iată, în continuare con­statările făcute, iar alții să se prezinte la lecții în mod lamentabil. Credem că situația nu trebuie să fie indi­ferentă nici Centrului metodic de perfecționare a cadrelor di­dactice. Spunem aceasta deoare­ce am întîlnit școli cu profesori de română care predau de ani de zile numai rusă și franceză (vezi, între altele, Școala gene-Anchetă realizată de M. BARBU și P. MONDOC (Continuare în pag. a II-a) Tov. G. Rădulescu din Craiova ne-a infor­mat că într-o duminică a avut nevoie să ri­dice o sumă de bani de pe libretul C.E.C., dar nu a găsit nici un oficiu care să-i onoreze res­tituirea ; unele oficii erau închise, iar altele nu aveau numerar. Tov. Victor Cocîlnău, direc­tor al Direcției județene C.E.C. ne informează că în zilele de duminică și sărbătorile legale, operațiunile C.E.C. din municipiul Craiova se efectuează de unitățile poștale — Oficiul X și Oficiul gară. Este oare îndeajuns ? Răspunsul nu ne poate mulțumi. Semnalările mai multor salariați ai Uzinei „7 Noiembrie“ din Craiova, cum că unitățile din preajma uzinei, aparținînd O.C.L. Alimen­tara, sínt slab aprovizionate s-au dovedit în­temeiate. Tov. director M. Colovai ne răspunde că s-au și luat măsuri corespunzătoare ca a­­ceste centre (113, 35 și 127) să funcționeze nor­mal și să fie aprovizionate în cele mai bune condiții. Uniunea județeană a cooperativelor de con­­sum a luat cunoștință de sesizarea adresată redacției de cetățeanul Epure Tudor din Dă­­buleni. Tovarășul Emil Bucur, președintele Uniunii județene a cooperativelor de consum, a indicat cooperativei din comună ca prin maga­zinul alimentar din localitate să desfacă pâi­nea albă și intermediară în vederea unei mai bune deserviri a populației. Cooperativele din Goicea semănatul­ ui în această toamnă, meca­nizatorii de la I.M.A Bîrca, or­ganizați în cele două secții (la Goicea Mare și Goicea Mică) au dat un permanent sprijin țăra­nilor cooperatori la buna des­fășurare a campaniei de seră­ agricole terminat­oriului an­ rat. Pregătind din vreme tere­nul și folosind fiecare clipă bună de lucru în cîmp, aceștia au re­ușit să încheie semănatul orzu­lui și griului. La Goicea Mică, de exemplu, unde tractoarele și mașinile agricole au fost folo­site la întreaga lor capacitate, semănatul griului a fost efectuat pe cele 620 de hectare in nu­mai opt zile, iar la Goicea Mare însămînțatul celor 540 de hec­tare s-a terminat în numai șapte zile. In prezent, mecanizatorii celor două secții au trecut să sprijine semănatul și în alte cooperative agricole din jur, cum sînt cele din Giurgița, Bîrca și Dună­reni. Muncile agricole pe ogoarele celor două cooperative agricole continuă După ce a fost pusă la adăpost recolta de floarea­­soarelui de pe toate cele 360 de hectare a fost intensificat cu mult ritmul de strîngere recoltelor de porumb și sfeclă­­ de zahăr. Numai la Goicea Mi­că a fost recoltat porumbul de pe aproape 500 de hectare, față de cele 600 hectare cultivate, iar la Goicea Mare de pe 700 de hectare. La ambele cooperative agricole de producție rodul toamnei este bogat. La floarea­­soarelui au fost recoltate în medie cite 1800 kg semințe la hectar, iar la porumb peste 4200 kg. La sfecla de zahăr, un­de recoltatul se desfășoară po­trivit graficului, recoltele me­dii depășesc 26 de tone la hec­tar. Geometrii arhitecturale Foto: K. Florian

Next