Inainte, octombrie 1969 (Anul 26, nr. 7646-7672)
1969-10-10 / nr. 7654
ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Exigențe pe drumul înfăptuirii programului de investiții-construcții de la măsuri tehnico-opiratorice la eficiență economică Pe lângă expunerea unei experiențe rodnice, autorul articolului face o propunere deosebit de interesantă, precizând avantajele aplicării ei: centralizarea—cel puțin la nivelul municipiului Craiova—a tuturor unităților de utilaje și transporturi wwwwwwwww în Directivele Congresului al X-lea al P.C.R. privind planul cincinal pe anul 1971 —1975 și liniile directoare ale dezvoltării economiei naționale pe perioada 1976—1980, se fac ample referiri la programul de investiții-construcții și se dau esențiale orientări legate de traducerea in fapt a acestui program. Avînd în vedere volumul mare de construcții-montaj care urmează a fi realizat, Directivele subliniază necesitatea accelerării ritmului de execuție a lucrărilor, simultan cu îmbunătățirea calității și reducerea prețului de cost; în acest scop, este necesar să se ia măsuri pentru specializarea întreprinderilor de construcții, să fie promovate metode avansate de organizare a producției, să se elaboreze un program complex de mecanizare a lucrărilor. In ansamblul activității șantierelor locale, un rol însemnat revine și întreprinderii noastre. In cadrul complexelor lucrări de prestații și industrie ce le execută, întreprinderea de utilaj transport și producție industrială pentru industrializarea lucrărilor de investiții social-culturale din cadrul Trustului de construcții Craiova, a devenit o unitate cu o activitate de bază în șantierele de construcții. Asigurarea tehnico-materială a întreprinderii este realizată an de an prin dotarea cu mijloace de producție de mare tehnicitate, cum ar fi i buldozere, excavatoare, compresori, macarale cilindri turn, autocamioane basculante, betoniere cu amestec forțat și utilaje de mică mecanizare. Concomitent cu sectorul de prestații, și atelierele de industrie sunt asigurate cu mașini unelte de tăiat și ambutisat tablă pentru tîmplărie metalică, ștanțe mecanice pentru tăiat fier-beton, bormașine pe coloană, polizoare duble, strunguri etc. Sectorul Ing. V. SMARANDESCU, directorul întreprinderii de utilaj transporturi și producție secundară Trustul de construcții Craiova (Continuare în pag. a III-a) Öiti&WSS cotidian % Plenara Consiliului județean al Organizației pionierilor Ieri, s-au desfășurat, la Craiova, lucrările plenarei Consiliului județean al pionierilor, avînd la ordinea de zi două obiective : Analiza organizării și desfășurării vacanței de vară a pionierilor și școlarilor și Metode și forme de educare politico-ideologică a elevilor. La lucrările plenarei au participat membrii Consiliului județean, directori de școli, comandanți de unități, conducători de cercuri, profesori de educație fizică și invitați. După un larg schimb de opinii între cei prezenți, în încheierea lucrărilor a luat cuvîntul tovarășul ION CETATEANU, secretar al Comitetului județean de partid, care a subliniat rolul important pe care-l au unitățile de pionieri în formarea personalității școlarilor, precum și direcțiile activității de viitor, care revin acestei organizații în spiritul documentelor elaborate de Congresul al X-lea al P.C.R. 0 Modernizarea drumului Craiova— Bucovăț—Cetate S-a terminat modernizarea drumului județean Craiova—Bucovăț— Cetate, în lungime de 80 km. Prin realizarea noii artere de circulație, care traversează de la nord la sud Cîmpia Olteniei, s-au creat legături mai lesnicioase între localitățile din județele Dolj și Mehedinți. O dată cu darea în exploatare a drumului, Direcția generală a transporturilor auto a înființat noi curse rapide de călători pe acest itinerariu. întreprinderea poligrafică Craiova , surprize pentru cei mici... se pregătesc noi Publicație pentru lucrătorii din transporturile auto Ieri a ieșit de sub tipar foaia volantă pentru lucrătorii din transporturile auto, publicație apărută sub îndrumarea și îngrijirea comitetului de direcție și a comitetului sindicatului de la Direcția regională de transporturi auto Craiova. Publicația cuprinde, între altele, comentariul retrospectiv la adunarea generală a reprezentanților salariaților, articol semnat de către ing. Barbu Protopopescu, director regional, o amplă analiză : „Sarcinile stringente impuse în desfășurarea transporturilor pentru asigurarea succesului in campania agricolă de toamnă“, un interviu în legătură cu calitatea transporturilor de călători și mărfuri în cadrul Direcției regionale Craiova. Sunt inserate, de asemenea, rubrici de satiră și umor, fotografii etc. In întrecerea cu sondorii patriei pentru un foraj rapid și economic, experiența colectivului craiovean a căpătat dimensiuni noi de la un an la altul. Cotele majore ale hărniciei și priceperii acestui colectiv se materializau în inițiative valoroase în procesul de construcții și montaj, promovarea unor tehnologii de seamă în activitatea de săpare a sondelor, punerea în valoare a unor structuri deosebit de productive. Aceste preocupări complexe au devenit, la un moment dat, o adevărată tradiție care situa hărnicia sondorilor craioveni în rîndul Un dar, un gest frumos, un prilej de încîntare nestingherită sunt ca niște baghete fermecate ce ne descoperă lumea unor veritabile revelații umane. Dar cit este de dureros cînd, din vraja aceasta a bucuriilor vii, a nostalgiilor, a deplin largului, ești trezit de toroipanul mînuit de cîțiva oameni fără bunul simț de a-și respecta semenii și propria lor profesie. Dorind să-i ofer unui oaspete străin — și gazetar pe deasupra un buchet de garoafe roșii, am intrat în magazinul „specializat“ de pe strada Unirii al I.G.O.-ului craiovean. Mi s-a arătat un mânunchi ferfeniții și făcut grămadă într-o găleată (din cele din care și domesticele animale de pe lingă casa omului ar refuza să se adape). Plictisită la culme, vînzătoarea a luat cîteva („la rînd, tovarășe !“), apoi alergînd să răspundă unei solicitări telefonice, a aruncat buchetul pe masă cu dispreț și aroganță. Cu același prieten de pe Vistula am mers în Parcul Poporului, păstrînd vizitarea „Castelului fermecat“ ca act ultim capabil să impună ultima impresie. Am intrat in lumea bravurilor medievale evocată magistral de gravorul Alexandru Greff — un neîntrecut artist craiovean, ale cărui realizări trec, din păcate, aproape neobservate, din pricina marei sale totul modestii ! Pe Însoțimea l-a emoționat interiorul superb al castelului. Pe amîndoi ne-a dat însă gata un temerar barman care, după ce a deșertat o carafă cu apă minerală pe bieții noștri pantaloni de tergaf, a săltat din umeri și a continuat să înfulece după tejghea — de unul singur — dintr-un metru de salam Poiana. Și-atunci vraja s-a destrămat printr-o lovitură de... calbasan cu 30 de lei kilogramul ! Spiritul rău al comerțului de măptuială a aruncat tenebre peste lumea de basm închipuită de Greff-artistul... Așa se întîmplă — am mai spus-o și altădată ! — cu ospătarii ori vînzătorii comerciali fără vocația și bunul simț al meseriei, care-ți strică, cu un gest sau cu o sută de vorbe, plăcerea unor clipe frumoase de care ai neapărată nevoie. Și-atunci, ce-i de făcut ? E nevoie tot de o baghetă : un creion sau stilou autoritar care să-i dezlege de povara unei pîini cîștigată pe nedrept, pe cei care nu iubesc florile, nu iubesc muzica, nu-și iubesc clienții ori pacienții, nu iubesc — în ultimă instanță — omul. Iar în locu-le, să nu întirziem să aducem oameni care ne iubesc ca pe ei înșiși, care ne respectă bucuriile și-și respectă profesia, vocația. E o soluție cam brutală, dar — credeți-mă ! — este singura. „Munca de lămurire“ nu mai poate rămîne la infinit un slogan la modă. AL. FIRESCU ...ca pe tine însuți \£ fmiiilHin/fii it tiHtrnitSii Utifistfi £ iutigniifiitrititinigttii»igtiiiritgt9rrreMfinitrirtrrrrit9titrrrrw9W*^ Actualități de la Combinatul chimic Craiova (în pag. a lll-a) La Întreprinderea de foraj Craiova Sondorii mențin tradiția . De la începutul anului și pînă în prezent s-a început forajul a 37 de sonde și s-au terminat lucrările de săpare la 42 de sonde . Adîncimea medie a sondelor a crescut, de la 2006 metri în primele trei trimestre ale anului trecut, la 2322 metri în prezent . Viteza de lucru în activitatea de foraj granic-lună revenită prin plan la 650 metri primelor colective de pe ramură. Dar, după cea de-a opta lună a acestui an, sondorii craioveni s-au văzut un impas. Sarcinile de plan nu au fost realizate la nivelul prevederilor. Acest lucru a dat de gîndit tuturor factori a crescut de la 635 metri/ lor de răspundere, pornind de la nivelul secțiilor pînă la comitetul de direcție. Acțiunea complexă pentru un foraj rapid și economic a dat roade, în sensul că, deși în perioada ianuarie-septembrie a.c. adîncimea medie a sondelor a ajuns la 2322 metri, față de numai 2006 metri în aceeași perioadă a anului trecut, volumul forajului revenit prin plan a fost depășit, iar față de aceeași perioadă a anului trecut a crescut cu 1400 metri. In activitatea de săpare au fost aplicate două inovații valoroase, de largă rezonanță în foraj și anume tehnologie modernă pentru degajarea garniturilor prinse în gaura de sondă — procedeu conceput de către inginerul Ion Sterpu — și o metodă de combatere a pierderilor de circulație prin utilizarea unui amestec special de produse petroliere. Tot în șantierele întreprinderii fost experimentat cu succes a un lot de sape cu role de producție românească, sape destinate sondelor actinei. Datorită atenției cu care au fost urmărite, parametrilor de foraj utilizați, performanțele acestor sape s-au situat la un nivel superior sapelor importate. Bilanțul sondorilor craioveni este semnificativ unor permanente căutări pentru menținerea tradiției, adică realizarea sarcinilor de plan înainte de termen. Acest bilanț marchează depășirea vitezei de lucru planificate cu 15 metri granic-lună, iar la sondele de adîncime cu 226 metri/granic lună. De la începutul anului și pînă în prezent au terminat forajul 37 de sonde, iar 42 sonde au început lucrările de săpare. Forajul de explorare se cifrează la impunătoarea cifră de 51195 metri liniari. In întrecere cu adîncurile — 18 instalații sînt proiectate să sape sonde cu adîncimi de 3500 metri și peste această adîncime — muncitorii și cadrele tehnico-inginerești din întreprinderea de foraj Craiova sînt hotărîți să raporteze îndeplinirea planului revenit în anul 1969 înainte de termen. Foto : Florian Roșoga In podgoriile Coșovenilor, aurul toamnei își sublimează aromele și culorile... iiiiiiiiiiii iii: Ce urmează după deschiderea anului școlar? Ocuparea catedrelor — un pat al lui Procust? Dintr-o statistică oficială (a Inspectoratului școlar județean) reiese că la 1 octombrie a.c. zeci de cadre didactice cunoșteau încă avatarurile lui „vino mîine“, „să vedem“, „mai încercați“ etc. Deși asemenea inadvertențe nu sînt de natură să diminueze, in ansamblu, reușitele începutului de an, ele constituie totuși o serioasă frînă organizatorică. Din cele 629 de educatoare existente în județ, doar 350 sînt calificate, restul fiind învățătoare sau în curs de calificare. La 1 octombrie, în orașul Craiova, mai bine de 80 de cereri ale unor învățătoare care solicitau posturile de educatoare erau nerezolvate. In județ se mai aflau libere încă 5 posturi de învățători, 1 de educatoare, 17 de profesori (dintre care 5 de matematică, 2 de fizică-chimie, 1 biologie, 3 de educație fizică și altele). Cei care au trecut în ultimul timp pe la inspectorat, credem că au fost frapați de numeroasa asistență didactică, venită la... audiență ! Asaltat de un număr impresionant de cereri, reclamații, audiențe, în multe cazuri Inspectoratul județean nu a rezolvat în modul cel mai fericit unele doleanțe, purtînd solicitatorii pe drumuri, dovedind inconsecvențe în luarea unor hotărîri. Inexplicabil este faptul că soluțiile date de către inspectorii școlari care acordau audiențe se băteau, nu o dată, cap în cap. Tărăgănarea sau lipsa de concordanță a deciziilor a creat nemulțumiri și un adevărat exod al oamenilor către organele superioare. Cauza cauzelor acestor deficiențe trebuie căutată în faptul că inspectoratele școlare județean și municipal nu au făcut din vreme un studiu profund asupra disponibilului de cadre, lăsînd ca toamna să se numere... neregulile ! încadrările făcute la întîmplare sau din lipsa unor cadre cu o anume specializare, au făcut ca unii profesori să predea tot „altceva“ decit ceea ce îngăduie pregătirea lor de profil. BBBBBHBBBBBBBBBaaaaaBBBBBBBBBBBBBBflaBBBBBBs&eiB&mK — O investigație care surprinde numeroase lacune organizatorice și de predare în unele școli ale județului — BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBaBBBBBBaaBaBaBBBBBBBBBBBB' Deschiderea noului an de invățămînt a avut loc sub auspiciile unui climat favorabil de dezvoltare și perfecționare, ale cărui perspective — așa cum reiese din documentele Congresului al X-lea se anunță a fi dintre cele mai luminoase, corespunzătoare noilor mutații social-economice din patria noastră. Actualul proces de perfecționare a școlii, ca nucleu de formare și dezvoltare a unor generații cu o temeinică pregătire a făcut obiectul mai multor consemnări ocazionate de începutul de an școlar. In ancheta de astăzi, ne propunem să dezvăluim cîteva aspecte negative care încă mai dăinuie, împiedicînd bunul mers ascendent al școlii noastre. Dar, iată, în continuare constatările făcute, iar alții să se prezinte la lecții în mod lamentabil. Credem că situația nu trebuie să fie indiferentă nici Centrului metodic de perfecționare a cadrelor didactice. Spunem aceasta deoarece am întîlnit școli cu profesori de română care predau de ani de zile numai rusă și franceză (vezi, între altele, Școala gene-Anchetă realizată de M. BARBU și P. MONDOC (Continuare în pag. a II-a) Tov. G. Rădulescu din Craiova ne-a informat că într-o duminică a avut nevoie să ridice o sumă de bani de pe libretul C.E.C., dar nu a găsit nici un oficiu care să-i onoreze restituirea ; unele oficii erau închise, iar altele nu aveau numerar. Tov. Victor Cocîlnău, director al Direcției județene C.E.C. ne informează că în zilele de duminică și sărbătorile legale, operațiunile C.E.C. din municipiul Craiova se efectuează de unitățile poștale — Oficiul X și Oficiul gară. Este oare îndeajuns ? Răspunsul nu ne poate mulțumi. Semnalările mai multor salariați ai Uzinei „7 Noiembrie“ din Craiova, cum că unitățile din preajma uzinei, aparținînd O.C.L. Alimentara, sínt slab aprovizionate s-au dovedit întemeiate. Tov. director M. Colovai ne răspunde că s-au și luat măsuri corespunzătoare ca aceste centre (113, 35 și 127) să funcționeze normal și să fie aprovizionate în cele mai bune condiții. Uniunea județeană a cooperativelor de consum a luat cunoștință de sesizarea adresată redacției de cetățeanul Epure Tudor din Dăbuleni. Tovarășul Emil Bucur, președintele Uniunii județene a cooperativelor de consum, a indicat cooperativei din comună ca prin magazinul alimentar din localitate să desfacă pâinea albă și intermediară în vederea unei mai bune deserviri a populației. Cooperativele din Goicea semănatul ui în această toamnă, mecanizatorii de la I.M.A Bîrca, organizați în cele două secții (la Goicea Mare și Goicea Mică) au dat un permanent sprijin țăranilor cooperatori la buna desfășurare a campaniei de seră agricole terminatoriului an rat. Pregătind din vreme terenul și folosind fiecare clipă bună de lucru în cîmp, aceștia au reușit să încheie semănatul orzului și griului. La Goicea Mică, de exemplu, unde tractoarele și mașinile agricole au fost folosite la întreaga lor capacitate, semănatul griului a fost efectuat pe cele 620 de hectare in numai opt zile, iar la Goicea Mare însămînțatul celor 540 de hectare s-a terminat în numai șapte zile. In prezent, mecanizatorii celor două secții au trecut să sprijine semănatul și în alte cooperative agricole din jur, cum sînt cele din Giurgița, Bîrca și Dunăreni. Muncile agricole pe ogoarele celor două cooperative agricole continuă După ce a fost pusă la adăpost recolta de floareasoarelui de pe toate cele 360 de hectare a fost intensificat cu mult ritmul de strîngere recoltelor de porumb și sfeclă de zahăr. Numai la Goicea Mică a fost recoltat porumbul de pe aproape 500 de hectare, față de cele 600 hectare cultivate, iar la Goicea Mare de pe 700 de hectare. La ambele cooperative agricole de producție rodul toamnei este bogat. La floareasoarelui au fost recoltate în medie cite 1800 kg semințe la hectar, iar la porumb peste 4200 kg. La sfecla de zahăr, unde recoltatul se desfășoară potrivit graficului, recoltele medii depășesc 26 de tone la hectar. Geometrii arhitecturale Foto: K. Florian