Inainte, noiembrie 1969 (Anul 26, nr. 7673-7698)

1969-11-08 / nr. 7679

► V *• 8 — XI — 1969 Ne străduim să învingem dificultățile specifice ivite în acțiunea de ridicare a conștiin­ței socialiste a mecanizatorilor Tema pe care mi-am propus să o dezbat prezintă, mai ales după cel de-al X-lea Congres a partidului, o importanță ma­joră în activitatea organizației noastre de partid. Nivelul care va trebui să ajungă agri­ja cultura, prin contribuția tutu­ror mecanizatorilor din între­prinderile pentru mecanizarea agriculturii, presupune o con­tinuă și susținută activitate po­litică și cultural-educativă rîndul salariaților unității noas­în­tre. Pe de o parte, facem a­­ceasta pentru ca mecanizatorii noștri să poată ajunge la o în­țelegere cât mai profundă a misiunii de răspundere ce le revine, iar pe de altă parte, în intenția ca fiecare să devină, cu timpul, el însuși un activ propa­gandist al politicii partidului și statului, în mijlocul maselor de țărani cooperatori. Dacă aș fi solicitat să apre­ciez calitățile colectivului nos­tru, calități dobîndite prin ac­țiunea procesului educativ, aș apela, firește, la realizările lui din ce în ce mai bune în înde­plinirea planului. Nu numai mie, ci și celorlalți tovarăși din conducerea întreprinderii ne spune mult în această privin­ță faptul că din planul valoric de peste 15 milioane lei al a­­cestui an, am realizat pînă a­­cum aproape 14 milioane. Ne spune mult și faptul că pînă acum am obținut 50 000 lei pe fiecare tractor fizic, și că meca­nizatorii noștri manifestă un tot mai înalt grad de înțelegere a importantei lor misiuni. Aceste realizări, și altele pe care nu le-am mai amintit, au fost obținute de un colectiv care numără aproape trei sute de mecanizatori. Dar, așa cum se știe, oamenii nu seamănă întru­­totul între ei, chiar dacă apar­țin aceluiași colectiv, fapt de care ne-am convins în repetate rînduri. Această realitate ne-a determinat să folosim forme și mijloace cît mai variate de e­­ducare a lor, de omogenizare a colectivului, sprijinindu-ne și folosind în această acțiune co­muniștii din întreprindere, în­cadrați în șase organizații de bază. Activitatea politică pe care am desfășurat-o in unitatea noastră a vizat, în principal, următoarele direcții : pregătirea politică și ideologică a colecti­vului, creșterea gradului de instruire profesională a meca­­nizatorior și întărirea discipli­nei. Acestea n-au lipsit în nici una din acțiunile noastre, înce­­pînd cu adunările pentru lan­sarea cifrelor de plan. In aceste adunări (ședințe lărgite ale tu­turor organizațiilor de bază) noi nu ne-am considerat misi­unea încheiată doar prin ofi­ciul de a preciza ce sarcini de plan revin fiecărui colectiv și chiar mecanizatorilor în parte. Din contră, membrii comitetu­lui de partid au explicat pe larg ce înseamnă îndeplinirea sau neîndeplinirea acestor sar­cini atît pentru noi, cît și pen­tru beneficiari. Au fost folosite comparații cu anii anteriori, făcîndu-se incursiuni și în viitorul schițat în documente­le de partid. După aceea, analize operative am stat plin de vorbă cu diferite colective ale întreprinderii, supunînd dezba­terii acestora neajunsurile con­statate. Pentru a crea climatul unei necesare emulații între secțiile întreprinderii, în anu­mite campanii agricole mai difi­­ cm,um­a­ bile am redactat foi volante ca­re n-au fost doar simple statis­tici, ci și mijloace prin care am generalizat metodele colective­lor fruntașe sau am arătat cau­zele care frînează rezultatele bune. La fiecare secție, organi­zațiile de bază s-au ocupat să existe grafice ale întrecerii.­ In scopul ridicării continue a nivelului profesional al mecani­zatorilor, după încheierea cursu­rilor din timpul iernii, la indi­cația comitetului de partid și a celui de direcție, cadrele teh­nice au continuat, de obicei bi­lunar, să se întîlnească cu dife­rite colective de mecanizatori din unitatea noastră, nu numai pentru verificarea cunoștințe­lor vechi, ci și în scopul trans­miterii altora noi. Mecanizatori­lor li s-a pus la dispoziție un bogat material intuitiv privitor la noile mașini agricole, precum și tot felul de afișe și pliante privind protecția muncii. In a­­ceastă perioadă am reușit să dotăm, la nivelul cerințelor, ca­binetul tehnic, motiv pentru ca­re am intensificat considerabil activitatea acestuia. Dar, în domeniul agitației vizuale, sînt de părere că nu am făcut tot ceea ce era necesar. Pregătirea politică și cultura­lă a mecanizatorilor a stat și ea în atenția noastră. La învă­­țămîntul de partid din acest an participă absolut toți comuniștii, precum, și o parte dintre sala­riații nemembri de partid. Dar, activitatea noastră în acest sens nu s-a limitat numai la învăță­­mîntul de partid. In afara aces­tuia au fost prevăzute expuneri pe diferite teme, diverse activi­tăți culturale și chiar concursuri între mecanizatori. Fără să fa o abstracție de lipsurile noas­tre în legătură cu numărul mic de abonamente la ziare, aș vrea să spun, însă, că situația se prezintă așa pentru că n-am reușit să găsim o soluție ca zia­rele să ne sosească la timp, deși ar f­i încercat acest lucru. Efectul pozitiv sau negativ al activității politice și cultural-e­ducative pe care am desfășu­­rat-o în rîndul colectivului se poate vedea și prin starea dis­ciplinară din unitate. Anul a­­cesta s-au adunat 425 de zile/om absențe nemotivate. Cifra e mai mică decit în celălalt an, dar ea nu poate fi neglijată. Ne mai atrage neplăcut atenția și fap­tul că pînă acum, în 1969, con­ducerea întreprinderii a fost nevoită, cu acordul comitetului de partid, să aplice 91 de sanc­țiuni. Cu toate că cele mai multe sunt mustrări scrise (ca­re, de obicei, au fost citite în fața colectivelor de muncă) și această situație spune destul de mult. Pentru indisciplină au fost sancționați anul acesta, de către adunările comuniștilor, și cinci membri de partid. Succesele pe care le-am ob­ținut pînă acum, dar și lipsurile semnalate au determinat comi­tetul nostru de partid să se gîn­­dească de pe acum, pentru lunile de iarnă, la o activitate educativă de un conținut mai bogat, mai concret, în această privință vom urmări, în mod deosebit, creșterea numărului de abonamente la ziare și reviste. Ne-am gîndit la organizarea unui ciclu de expuneri pe teme educative, de cultură generală, să organizăm informări politice și concursuri profesionale dota­te cu premii. Toate acestea, bineînțeles, în afara obișnuite­lor activități ale lunilor de iarnă specifice mecanizatorilor. Ing. CEZAR FALAN secretarul Comitetului de partid de la I.M.A. Zănoaga Cooperatorii din Măceșu de Sus și-au respectat în­tocmai angajamentele luate (Urmare din pag. Su­crări de calitate și la timpul optim, să realizeze întocmai angajamentul luat de a depăși în acest an producțiile medii planificate cu 400 kg la po­rumb, cu 300 kg la floarea-soa­­relui și cu 400 kg la sfecla de zahăr. în strînsă colaborare cu secția de tractoare, brigă­zile de cîmp, conduse de oa­meni de nădejde, au înțeles că este în­ propriul lor interes să muncească bine și să rea­lizeze întocmai prevederile planului de producție. Numai așa se explică de ce măceșe­­nii înscriu în darea de seamă anuală depășiri de producție de 800 kg porumb boabe, 700 kg semințe de floarea-soare­­lui și 1000 kg sfeclă de zahăr la fiecare hectar, angajamen­tul fiind astfel cu mult depă­șit. Depășirile de producție con­tribuie în mod substanțial la obținerea unor venituri bănești tot mai mari. Cooperatorii din Măceșu de Sus au putut în acest mod să livreze suplimen­tar­ statului 320 de tone porumb boabe, 200 tone de sfeclă de zahăr și 163 tone de semințe de floarea-soarelui. Căutînd să valorifice cit mai bine re­sursele materiale de care dis­pun și să reînvie tradiția cînd în această cooperativă agricolă se obținea cel mai bun mate­rial pentru sămînță, specia­liștii de aici au organizat lo­turi pentru producerea de se­mințe pe 500 de hectare. Ob­­ținînd producții mari, cu ca­ractere morfoproductive ridi­cate, și valorificîndu-se prin întreprinderea „Agrosem“, unitatea a încasat peste opt milioane de lei. îmbinînd dezvoltarea armo­nioasă a tuturor ramurilor de producție, cooperatorii din Mă­ceșu de Sus au creat și un pu­ternic sector zootehnic de la care au valorificat pe bază de contract, peste 1000 de porci grași, 2­700 hectolitri de lapte și 210 capete tineret taurin. Ajutorul acordat de stat le-a permis, de asemenea, să parti­cipe la unele acțiuni intercoo­­peratiste care să contribuie la creșterea producțiilor și a ve­nii­­ niturilor bănești. Astfel, coo­perativa agricolă este asociată în sistemul de irigații inter­­cooperatist Gîngiova-Comoș­­teni, în care are amenajată pentru irigații o suprafață de 800 de hectare, iar în viitor, potrivit hotărîrilor luate de adunarea generală, va partici­pa cu aproape șase milioane de lei la construcția unui mare complex pentru creșterea și îngrășarea porcilor. Sfîrșitul toamnei aduce bel­șug în casele cooperatorilor din Măceșu de Sus. Pentru fiecare zi­ muncă va reveni o retribuție de 30 lei, din care 15 lei în numerar. ÎNAINTE In ultimii ani în comuna Plenița s-au produs prefaceri acinei în­noitoare. Foto­reporterul nos­tru a surprins un aspect din centrul civic al comunei unde s-au construit numeroase o­­biective soci­­al-culturale : magazin, liceu, dispensar etc. Actualități din transporturile auto Înființarea brigăzilor de șoferi La întreprinderea de transporturi auto Cra­iova s-au întreprins noi acțiuni pe linia orga­nizării superioare a activității de întreținere și exploatare. In acest context se situează și în­ființarea brigăzilor de șoferi. Pînă acum au fost organizate 79 brigăzi pen­tru conducătorii autobuzelor și peste 250 brigăzi pentru cei de pe autocamioane. Ca urmare, par­cul auto este mai judicios folosit, creîndu-se totodată condiții optime de muncă și viață pen­tru șoferi. Școala de instruire a personalului începînd cu luna octombrie a.c., la sediul și în autobazele întreprinderii de transporturi auto Craiova s-a redeschis școala de instruire a personalului. Pe baza unui grafic judicios în­tocmit, șefii de autobaze, inginerii, tehnicienii, economiștii, șefii de servicii prezintă lecții ur­mate de seminarii privind organizarea științi­fică a producției și a muncii în sectoarele de întreținere și exploatare, cunoașterea norme­lor tehnice și instrucțiunilor legale in ramura transporturilor auto etc. Produsele contractate cu statul să ajungă neîntârziat în bazele de recepție Țăranii cooperatori din ju­dețul nostru, ca de altfel din întreaga țară, și-au format un bun obicei ca, la început de an, atunci cînd discută pla­nurile de producție, să fixeze și ce cantități de produse vor vinde statului din recolta a­­nului în curs. Ei fac acest lu­cru ca răspuns la sprijinul pe care partidul și statul îl a­­cordă agriculturii prin credi­te, mijloace mecanizate de a lucra pămîntul, îngrășăminte chimice, agregate pentru iri­gat, specialiști. In acest an, de exemplu, cooperativele a­­gricole de producție din jude­țul nostru s-au angajat să li­vreze către stat, pe bază de contract 32 000 de tone po­rumb. După terminarea re­coltatului, multe unități agri­cole au trecut la reevaluarea posibilităților, angajîndu-se ca, după onorarea cantități­lor prevăzute în contractele inițiale, să livreze suplimen­tar statului alte 10 000 de to­ne de porumb și cu perspec­tiva ca în continuare să spo­rească cu mult aceste canti­tăți. Trecîndu-se la predarea obligațiilor contractuale și la valorificarea în continuare a cantităților suplimentare fi­xate în adunările generale, numeroase unități cooperatis­te s-au achitat cu cinste de această sarcină majoră. Coo­peratorii din Drănic, de e­­xemplu, au valorificat prin baza de recepție 450 de tone de porumb, din care 100 de tone stabilite de către adu­narea generală au fost valo­rificate suplimentar. La fel au procedat și țăranii coope­ratori din Padea, Bîrca, Goi­cea, Boureni și Covei care, i­­mediat după terminarea re­coltatului, au mobilizat toate mijloacele de transport, li­­vrînd în bazele de recepție toate cantitățile contractate inițial cît și cele hotărîte a fi valorificate suplimentar. Cooperativele agricole de producție arondate la bazele de recepție din Afumați Ji­­anca, Segarcea, Moțăței, Bou­reni și Cetate au predat pî­nă acum cantități mai mari de floarea-soarelui, ca urma­re a depășirii sarcinilor de plan. Numai în baza de re­cepție de la Jianca a fost pre­luată o cantitate de floarea­­soarelui mai mare cu 25 la sută decît cea contractată, iar la Cetate, cu 11 la sută. Can­tități peste prevederile con­tractuale au livrat statului și cooperativele agricole din Go­­goșița 64 de tone, Verbicioa­­ra 394 de tone, Basarabi 220 de tone etc. Cu toate acestea se mai ma­nifestă multe neajunsuri in livrarea produselor contrac­tate. Restanțe mari există la fasole, unde a fost preluată doar o cantitate de 1160 de tone din 1740 contractate. La baza de recepție din Bechet, cooperativele agricole aron­date nu au predat decît 146 de tone de fasole din 213 to­ne contractate. Este cu totul inadmisibil ca față de posibi­litățile pe care le are coopera­tiva agricolă din Ostroveni (președinte ing. Ion Oprișor) să nu-și achite obligațiile con­tractuale la fasole. Față de contractul inițial de 11.051 kg, unitatea mai sus amintită a predat doar 3400 kg, dar și a­­cest produs a fost de cea mai proastă calitate, marfa pre­­zentînd un mare procent de boabe stricate și gărgărițate. Este de neînțeles cum se pre­dă în bază un asemenea pro­dus, în vreme ce în magazia cooperativei agricole există fasole în cantități mari și d­e o calitate bună. Din discuțiile purtate cu tov. Ionel Glăvan, șeful bazei de recepție, a reieșit și faptul că foarte multe cooperative agri­cole nu înțeleg să impulsio­neze ritmul de predare a pro­duselor agricole în baza de re­cepție. Cooperativa agricolă din Nedeia, de pildă, predase, pînă la data de 4 octombrie a.c., doar 7 tone din cele 547 contractate, cea din Gighera 42 de tone din 428, iar coope­rativa agricolă din Gîngiova nu s-a învrednicit să aducă în bază nici măcar un kilo­gram din cantitatea cbn­ trac­­tată de 958 de tone. Cînd își vor achita oare o­­bligațiile contractuale coope­rativele agricole din Zăval, Lișteava și Comoșteni care au predat pînă la 4 octombrie doar 7­­­26 și respectiv 80 de tone din cantitățile de 773 , 374 și 584 de tone ? Acum cînd timpul este des­tul de favorabil și recoltatul porumbului a fost practic în­cheiat, se impune din partea comitetelor comunale de partid și a consiliilor de con­ducere din cooperativele agri­cole să mobilizeze toate for­țele și mijloacele de transport de care dispun, astfel ca pro­dusele contractate să ajungă neîntîrziat în bazele de recep­ție. Trebuie avut în vedere ca livrările să se facă din cele mai bune produse, cu calități care să se încadreze în bare­murile stabilite, așa încît și unitățile respective (furnizoa­re) să beneficieze de venituri cît mai mari. Se știe că sta­tul este cel mai bun partener în relațiile comerciale cu u­­nitățile, acesta oferind prețuri avantajoase fără a face deose­bire de cantitatea produsului predat. Este în interesul fie­cărei unități agricole coope­ratiste să încheie grabnic a­­ceastă operație de livrare spre a putea­­ distribui membrilor ei avansurile respective în bani. Uzina de reparații auto Craiova , dub­le de rodaj. Ritm susținut la stan­ li 4 3 Mai mult respect față de abonați Despre activitatea lucră­torilor de la I.R.E. Craio­va, despre felul cum își respectă obligațiile față de abonați, ne scriu numeroși cetățeni. Diversitatea pro­blemelor ridicate ne-a su­gerat ideea organizării u­­nei audiențe speciale la care tov. inginer Mircea Stoichița, directorul I.R.E. Craiova, să răspundă per­sonal cetățenilor. Cei veniți în audiență au ridicat probleme deosebit de importante privind mo­dul cum lucrătorii acestei întreprinderi deservesc populația. Discuțiile au d­ovedit că, de multe ori, lucrătorii întreprinderii ne­stîlp, după care a plecat spunînd că pentru definiti­­varea lucrării va veni alt specialist. Oare cît îl voi mai aștepta și pe acesta ?“. Directorul și-a notat aceste sesizări și a luat măsuri prompte pentru rezolvarea lor. Mai mulți cetățeni din cartierul Romanești — Cra­iova, au venit în audiență pentru a solicita avize pen­tru executarea instalațiilor electrice interioare. Popa Silviu și Ion Diaconu din Romanești și-au construit case fără autorizație din partea Serviciului de arhi­tectură și sistematizare al Consiliului popular muni­ (Urmare din pag. 1) a pășit producția globală cu ■ peste 2 000 000 lei, cel de la ® transformatoare cu 1,5 mili­­­­oane lei, fabrica de mașini ro­­­­tative cu 2,4 milioane lei, a­■ paratajul cu 1,2 milioane lei. 2 De remarcat că fabrica de transformatoare, reintrînd în normal, se prezintă deja cu planul producției­ globale re­alizat pe 10 luni. Fabrica de aparataj izbutește, în octom­brie, o recuperare de circa 6 milioane lei — îndeosebi prin eforturile remarcabile ale muncitorilor din sectorul în­trerupătoarelor de înaltă ten­siune la 110 și 220 kV, al ce­lor din secțiile de celule pre­fabricate și aparataj de mă­sură. Concomitent cu aceste ritmuri înalte merită să re­levăm faptul că uzina și-a redus cheltuielile de produc­ție, în luna octombrie, cu 3,84 lei la fiecare 1000 lei produc­ție realizată. Un ritm bun în­registrează și producția pen­tru export, în octombrie s-au dat produse peste plan în va­loare de 3 422 000 lei valută — astfel incit, pe 10 luni, pla­nul la export se prezintă în­deplinit și depășit... ...I-am reîntîlnit acum pe inginerii șefi ai fabricilor, pe cîțiva dintre numeroșii eroi ai ciclului nostru de reportaje prin care urmăream, în oc­tombrie, declanșarea „marii inițiative“, pulsul diurn al a­­cestei neobișnuite angajări a întregului colectiv ; oamenii aceștia sînt bucuroși de astă­­dată să-mi vorbească despre realizările atît de încuraja­toare, despre satisfacția de a fi reușit să creeze o deplină concordanță între vorbe și fapte... Cunoscuții ingineri șefi Liviu Tănăsescu și Albert­ Marx țin să precizeze că ....succesele lunii octombrie sînt doar un început, cele șap­te săptămîni care au mai ră­mas vor fi hotărîtoare, va tre­bui să luptăm cu timpul în­suși, să valorificăm în cel mai înalt grad fiecare oră de pro­ducție. Și oamenii noștri sînt hotărîți să o facă...“. Despre această angajare fermă ne-a vorbit și directorul uzinei, ing Victor Ionescu : „Bilanțul lu­­ octombrie confirmă așteptă­rile și exercită o înrîurire ho­­tărîtoare asupra oamenilor pentru perioada grea care a mai rămas din acest an, dă și mai multă încredere în for­țele proprii. Am intensificat, cu bune rezultate, legăturile noastre cu toți colaboratorii, căutînd să evităm orice sur­prize legate de asigurarea pie­selor și materialelor de care vom avea nevoie pînă la sfîr­șitul anului. Graficele de pro­ducție se urmăresc și — ceea ce este mai important — pî­nă acum sînt respectate zilnic. Cu sprijinul prețios al comi­tetelor și organizațiilor de partid, prin exemplul comu­niștilor, a fost creată și este întreținută în continuare o atmosferă de muncă intensă, de înaltă responsabilitate co­lectivă și personală față de pianul și angajamentele uzi­nei. Vom face totul pentru a încheia cu succes acest an...“. Evident, revirimentul din octombrie, volumul impresio­nant al producției raportate în aceste patru săptămîni de la declanșarea „marii inițiative“ — constituie un bilanț cu cer­te valențe agitatorice, atestă capacitatea uzinei de a depă­și orice dificultăți. Perioada scurtă care a mai rămas pî­nă la sfîrșitul anului impune în continuare eforturi susți­nute, o organizare și funcționare ireproșabi­lă a tuturor compartimente­­lor, o veritabilă bătălie cu minutele și orele pentru a se putea recupera în totalitate volumul mare de restanțe, pentru respectarea neabătută, în­ fiecare schimb, în fiecare zi a graficelor de producție. Con­comitent cu aceasta, condu­cerea uzinei va trebui să nu scape din vedere pregătirea fabricației din primul trimestru al anului viitor — problemă devenită spinoasă în contex­tul situației existente la „E­­lectroputere“. Remarcînd în­semnătatea pe care o are, pentru succesul­ eforturilor deosebite ale colectivului uzi­nei, receptivitatea maximă a­­ tuturor colaboratorilor săi — îi considerăm necesar să atra­­gj gem atenția asupra următo­­­­rului aspect: o serie de între­­­­prinderi locale s-au angajat­­ să sprijine în această perioa­­­­dă activitatea de la „Electro- B putere“, prestînd un număr de B ore la prelucrări mecanice B pentru uzină. Acest volum de B ore­cum era și firesc, a fost B prins în graficele uzinei. Din B păcate, pînă în momentul de­­ față, Depoul de locomotive B Craiova este singura unitate , care își achită obligațiile a­­­­sumate; Atelierul de zonă “ Craiova nu a făcut încă nimic ~ Baza de utilaj transporturi ** doar 25 de ore (din aproape “ 800), I.M.T.F. Craiova 29 de 5 ore etc. Să fi uitat oare în­ E trepr­inderile vizate (și altele , pe care nu le-am nominalizat­­ aici), angajamentul luat față­ de Comitetul municipal de­­ partid, faptul că uzina con­­­­tează pe acest volum de pre-­­ stații ? Răspunsul l-am dori­t concretizat, operativ, în fapte... g UN BILANȚ „DIN MERS“ - UN REVIRIMENT I... a ,u:o ienta ' . 4^ / SAPTAMI Nil socotesc sarcinile ce le re­vin în buna deservire a a­­bonaților. Tov. Alexandru Ionescu, din satul Boureni, relata directorului , felul cum salariații centrului din Băilești al I.R.E. înțe­leg să-și respecte obliga­țiile. La 1 iulie a.c., cetățea­nul respectiv a achitat ta­xele de verificare, antici­pație, branșament, a sem­nat angajamentul și s-a e­­mis bonul de mișcare a contoarelor electrice. Dar au trecut patru luni și so­licitantul tot mai aștepta sosirea lucrătorilor care să execute branșamentul la rețeaua electrică a locali­tății. De nouă ori a bătut omul drumul spre centrul amintit, dar zadarnic. Branșamentul tot nu s-a executat. O situație asemă­nătoare a relatat și tov. Fogheș Ilie din Calafat. După multe drumuri la centrul din Calafat al ace­leiași întreprinderi, i s-a în­tocmit devizul și a achitat taxa pentru branșamentul la rețeaua electrică a ora­șului. „A venit un electri­cian la mine acasă — spu­nea tov. Fogheș — a făcut legătura de la clădire la cipal. Cetățenilor respec­tivi li s-a explicat că, pen­tru executarea lucrărilor de instalații electrice inte­rioare și branșarea la re­țeaua electrică a munici­piului, este nevoie, în pri­mul rînd, de avizul comi­tetului executiv al consi­liului popular și li s-a re­comandat ca, numai după îndeplinirea acestei condi­ții, să revină la întreprin­derea de rețele electrice pentru executarea lucrării. Bercea Nicolae, de pe Ale­ea­­ Bechet — Românești, a cerut sprijinul directoru­lui pentru extinderea rețe­lei electrice pe toată lun­gimea străzii. „Planificarea străzilor pentru extinderea rețelei electrice, i s-a răs­puns, se face de către co­mitetul executiv al consi­liului popular municipal. Este necesar ca deputatul din circumscripția electora­lă respectivă să discute cu tovarășii din comitetul e­­xecutiv și, după ce lucra­rea va fi prinsă în plan, se va întocmi proiectul, de­­vizul, se va trece la exe­cutarea ei“. Ing. Ion Pîr­­vulescu, din strada Dezro­birii nr. 71, a solicitat ve­rificarea instalației elec­trice interioare, iar tov. Gheorghe Nicolaescu a se­sizat că pe strada Rîului iluminatul public funcțio­nează defectuos. In răstimpul care a tre­cut de la audiență, cele no­tate în carnetul directoru­lui și în registrul special au fost rezolvate ș• ne in­formează o adresă primită din partea întreprinderii. Au fost executate branșa­mentele celor doi cetățeni, s-au verificat instalațiile, s-au înlocuit becurile arse etc. Deci, în cîteva zile a fost posibil să se execute lucrări pentru care cetă­țenii­ a­u­ așteptat mai mul­te luni. Este necesar ca membrii comitetului de di­recție al I.R.E. să exercite un control mai eficient a­­supra felului în care lu­crătorii întreprinderii își îndeplinesc sarcinile pro­fesionale și respectă ter­menele privind executarea lucrărilor pentru care ce­tățenii au achitat antici­pat costurile. Se impune ca salariații I.R.E. Craiova să dovedească mai­ mult res­pect față de cerințele abo­naților, față de care între­prinderea și-a asumat o­­bligații privind buna de­servire cu energie electri- ELENA ȚUICU

Next