Inainte, noiembrie 1969 (Anul 26, nr. 7673-7698)

1969-11-22 / nr. 7691

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXVI NR. 7691 SÎMBATA 22 NOIEMBRIE 1969 4 PAGINI 30 BANI In Industria panificației Dolj % Față de nivelul producției globale din 1965, în acest an se va obține un spor de producție de 62523000 lei . De la începutul anului și pînă în prezent s-au realizat suplimentar 4570 tone produse de panificație UN BILANȚ AL VREDNICIEI Angajați în între­cerea socialistă pen­tru îndeplinirea exemplară a sarcini­lor de plan pe anul 1969, muncitorii, ca­drele tehnice din uni­tățile Industriei pa­nificației Dolj, ra­portează producției realizarea din cel de-al patrulea an al cincinalului cu 40 de zile înainte de ter­men. Succesele din această perioadă sînt cu atît mai valoroa­se cu cît ele depășesc ca nivel de realizare volumul producției globale obținută în anul 1965 cu suma de 62 523 000 lei. Față de anul 1968 sporul de producție preliminar pînă la sfîrșitul a­­cestui an reprezintă circa 42,3 milioane lei. La baza succese­lor care se materiali­zează în acest an, stau preocupări de seamă, legate de in­trarea în producție la parametrii nominali a unor noi capacități industriale, de orga­nizarea superioară a producției, măsură care a însemnat un spor al producției globale, față de plan, de 15 387 000 lei. In­tre alte izbînzi evi­dențiem realizarea peste plan a 4570 tone produse de pa­nificație, creșterea productivității mun­cii cu 3,36 la sută, diminuarea cheltuie­lilor la 1000 lei pro­ducție marfă cu 12,2 lei, economii peste plan de 1 461 000 lei și importante benefi­cii suplimentare. 0 etapă hotărîtoare pentru îndeplinirea sarcinilor de producție „Radiografia“ unei zile de muncă în cîteva unități din industria republicană In unitățile industriale ale județului nostru, aceste ultime săptămîni ale anului marchează intensificarea eforturilor tuturor colectivelor de muncă pentru îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan pe 1969, pentru pregătirea condițiilor optime necesare desfășurării activității de producție în anul viitor. Intre numeroasele rezultate bune ce se conturează la intrarea în ultima decadă a lunii noiembrie, remarcăm activitatea fructu­oasă din fabricile de zahăr și ulei de la Podari. Valorificînd ope­rativ și cu pricepere recolta bogată a acestui an, muncitorii, ingi­nerii și tehnicienii de la Podari au reușit să producă 38 292 tone ulei comestibil și 27 320 tone zahăr, ceea ce echivalează cu înde­plinirea sarcinilor de plan, cumulate de la începutul anului, cu 102,8 și, respectiv, 109,2 la sută. Numai într-o singură zi, 19 no­iembrie, ei au produs 152 tone ulei comestibil, față de 130 tone — planul zilei. La întreprinderea de prefabricate din beton semnalăm, de asemenea, importante depășiri de producție la sortimente de bază. La producția fîșiilor prefabricate cu goluri, de pildă, co­lectivul întreprinderii a realizat de la începutul anului și pînă în prezent 9083 mc fîșii cu goluri peste prevederi. Au fost pro­duse totodată, cu circa 3 km tuburi din beton precomprimat cu diametrul de 600 mm, peste plan. In aceeași zi — 19 noiem­brie — echipele de la secția de beton celular autoclavizat au raportat 411 mc produse față de 280 mc sarcina de plan a zilei. De la începutul anului s-au produs aici 110 816 mc beton celular autoclavizat, ceea ce corespunde unei îndepliniri a sarcinilor de plan de 115,6 la sută. Continuîndu-și eforturile rodnice la toate punctele de lucru ale Schelei de extracție, petroliștii craioveni înregistrează mii de tone de țițe­i și gazolină peste plan, de la începutul anului. Planul cumulat la zi, prezintă un procent de realizare de 102,2 la sută. In cea mai mare și modernă unitate a combinatului, — Fa­brica de confecții Craiova — planul anual „la zi“ se prezintă îndeplinit în proporție de 101,1 la sută. Pînă acum în secțiile fa­bricii a fost realizat un spor de producție peste plan în valoare de 4 305 000 lei. AD. F. Nopțile combinatului chimic Foto . R. Florian m cmz produs RENTABIL m­xopmmm ADMISA Planul de beneficii și angajamentele­ do­menii ale unor explorări de mari răspunderi ....... iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiüiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii........................ Deși neaua n-a căzut Încă, lucrătorii de la I.A.S. Goești au Început de mult reparațiile planificate în perioada de iarnă. Fină de curtnci, au fost puse In stare de funcționare 20 din cele 70 tractoare ce necesită reparații. Incepind din acest an, in atelierul mecanic al întreprinderii s-a introdus repara­rea tractoarelor în flux pe posturi specializate. Atelierul fost dotat cu cărucioare suport pentru motoare și diferențiale,­­ cu un banc pentru rodajul motoarelor la rece și cald, precum și cu o baie de degresare pentru spălatul pieselor. S-a con­struit de asemenea o rampă de spălare, iar în partea stingă a atelierului mecanic s-a turnat o platformă din beton. In clișeu , inginerul mecanizator Dumitru Stuparu im­­preună cu un grup de mecanizatori și cu secretarul comite­tului de partid Eugen Dinalc, procedind la constatarea tehni­că a unui tractor U-650 planificat pentru reparații. 50 colective de muncă și-au de­pășit planul de beneficii cu 45425000 lei . La 11 din cele 29 produse neren­tabile, pierderea a fost diminu­ată cu 3,1 milioane lei față de 8,6 milioane lei pierdere planifi­cată la începutul anului Reducerea continuă a cheltu­ielilor de producție și creșterea volumului de economii la prețul de cost, realizarea beneficiilor planificate și sporirea lor con­tinuă, simultan cu îmbunătățirea calității produselor, au devenit obiective principale ale activită­­ții cotidiene a muncitorilor, in­ginerilor și tehnicienilor, a marii majorități a comitetelor de di­recție. Această preocupare co­mună e firească, întrucît planul de beneficii constituie, după cum se știe, un indicator care reflectă în mod sintetic calita­tea întregii munci desfășurate de colectivul unei întreprinderi, pe această cale putîndu-se rea­liza acumulări importante nece­sare economiei naționale. Con­form datelor din ultimul bilanț întocmit, colectivele din majori­tatea întreprinderilor Doljului au reușit nu numai să-și reali­zeze beneficiile planificate, dar le-au și depășit. Așa bunăoară, colectivele de muncă dintr-o serie de unități și-au depășit planul de beneficii după cum urmează : 2 784 000 lei la Schela de extracție Craiova, 3 813 000 lei la Industria panificației Dolj, 3 163 000 lei la Fabrica de vinuri și băuturi alcoolice Dolj, 3 063 000 lei la întreprinderea de trans­porturi auto Craiova, 2 869 000 lei la Direcția județeană de poștă și telecomunicații Dolj, 2 313 000 lei la Fabrica de zahăr și ulei Podari etc. De la începutul anu­lui și pînă în prezent, un nu­măr de 50 de colective de muncă din economia județului Dolj au reușit să-și depășească planul de beneficii sau să diminueze pier­derea planificată cu 45 425 000 lei. Acest succes este cu atît mai important cu cît în angajamen­tele luate la începutul anului se prevedea sporirea volumului de beneficii cu 24 609 000 lei, pe în­tregul an 1969 din care 16 993 000 lei în primele trei trimestre ale anului. Rezultate bune s-au obținut în special, in întreprinderile unde preocuparea pentru rentabiliza­rea produselor a fost strîns le­gată de economisirea materiilor prime și materialelor, reducerea prețului de cost și realizarea in­ DUMITRU BALUȚA șeful serviciului industrie-inves­­tiții Direcția județeană de sta­tistică Dolj (Continuare în pag. a IlI-a) In pag. a IV-a Actualitatea internațio­­ nală ACCENTE CITAȚIE LA „PROCESUL SEMINȚELOR" Este, poate, un act de indiscre­ție și o imixtiune într-o chestiune de... intimitate. Prezentîndu-l în clișeul alăturat pe tovarășul Marin Iordăchescu, directorul Organizați­ei comerciale locale metalo-chimic, mobilă și materiale de construcții in timp ce-și cumpără un cornet (sau mai multe) cu semințe (mi­­zilic sadea), ne atragem mînia dînsului sau a multor altora care se dau în vînt după mirabila să­­mînță de dovleac sau de floarea­­soarelui. Tovarășul lordăchescu ar putea să ne reproșeze că în loc să-l publicăm în pagina I a zi­arului — precum merită ! — ca unul dintre conducătorii de între­prinderi cu inițiative frumoase și cu un lăudabil zel profesional, îl blamăm pentru un nevinovat o­­bicei citadin. Să ne explicăm, deci... De ani și ani, în paginile ziaru­lui nostru au apărut apeluri — uneori de-a dreptul disperate — la o adevărată unitate de acțiune publică împotriva celor care a­­tentează la curățenia Craiovei și la sănătatea oamenilor ei, trans­­mițînd — contra bani peșin — fo­care de microbi în ambalajul alb al unor fișicuri de mizilic sau în ceșcuțe garnisite — iertați expre­sia ! — cu plmn incomensurabil. Am­ descris în amănunt procesul tehnologic al semințelor gata pră­jite, murate și asortate, mizînd pe o reacțiie de îndreptățit dezgust... Totul a fost însă de­ a surda, vînzătoarele de semințe punînd treptat stăpînire pe întreg orașul — pe străzile lui cu asfalt dublat de un strat mărișor de coji și co­jițe, pe sălile de spectacole, pe stadioane, în tot locul în care Mă­ria Sa Prostul Gust de a ronțăi și a scuipa printre dinți și-a sta­tornicit domnia. Și­ atunci, am stat la un colț de stradă cu aparatul fotografic pregătit, hotărînd să surprindem pe primul — oricine ar fi el ! — care se pleacă în fața acestei is­pite. Așa a ajuns tovarășul di­rector Iordăchescu — unul dintre oamenii care ar trebui să țină la igiena orașului și la sănătatea pro­prie — erou de instantaneu foto­grafic. N-a fost singurul astfel surprins în flagrant delict. Mai sunt nenumărați alții — mulți fiind oameni de la care altceva se aș­teaptă... Fotoreporterului nostru i-am promis că-i deschidem o expozi­ție în plin centrul orașului. Destul de numeroasele purtătoare de co­șuri și desagi cu semințe și necu­rățenii vor defila mindre prin fa­ța chipurilor înrămate ale proprii­lor victime. Să triumfe ele, dacă nu știm a triumfa noi într-o ofen­sivă hotărîtoare împotriva acestor atentatori la viața noastră și a o­­rașului ! Sau, poate — să fim optimiști ! — abia atunci vom ajunge să ve­dem lucrătorii Inspectoratului municipal de miliție răsturnind prin sancțiuni această racilă, oa­menii orașului întorcînd spatele țațelor și tăițeilor cu mizilic, con­ducerea I.A.P. Cofetarul deschi­­zînd o unitate de simigerie în ton cu cerințele igienii, iar pe tova­rășul lordăchescu — conducător in­transigent de organizație comerci­ală, atent la respectarea normelor de civilizație în magazine — exi­gent și cu propria sa comportare... Până atunci, îl sacrificăm pe al­tarul unor bune intenții. AL. FIRESCU •*' ' '?5S| I­t*jlZiitBA « ' i$$W v­uv« ' .*»' Magazinele sătești în preajma anotimpului alb "RUBRICA" NOASTRA DE ANCHETE" .IE, TEME CETĂȚENEȘTI. Așadar, ne aflăm in pragul iernii. Oamenii satelor noastre, aidoma celor de la oraș, se a­­provizionează cu produse speci­fice sezonului rece. Magazinele cooperației de consum ar tre­bui să ofere cumpărătorilor toate aceste produse, pentru a-i scuti de drumuri inutile în alte părți. Am spus „ar trebui“, deoarece, după cum se va vedea, acest lu­cru nu se întîmplă. In cursul anchetei noastre, întreprinse zi­lele trecute prin cîteva comune ale județului, am întîlnit unele aspecte pe care U.J.C.C. și Zoom­­coop au datoria să le lichideze cît mai grabnic. Dar să derulăm „filmul“ constatărilor . Primul popas îl facem la ma­gazinul universal din comuna Sadova. Rafturile încărcate îți creează impresia unei bune apro­vizionări. Abia după ce- asiști cîteva minute la confruntarea cumpărător-vînzător (forma na­turală a relației cerere-ofertă) înclini să dai dreptate unui mu­­calit, care ne declara, nu fără a afișa o vădită nemulțumire : „Găsești de toate aici, în afară de ceea ce cauți“. Intr-adevăr, sînt date lipsă la apelul cumpă­rătorilor produse de certă folo­sință, printre care: paltoane pentru femei și copii, stofă de paltoane, pulovere pe gît, ghe­­tuțe și mănuși­ pentru copii, bo­canci și cizme de cauciuc, galeși, pantofi închiși pentru femei etc. Alte mărfuri — fie că există în cantități mici (bunăoară, numai trei plăpumi și cinci pături), fie că nu au mărimile solicitate (de pildă, cele 100 de căciuli au nu­mere mari — 60—62, în timp ce se caută cele cu numere pînă la 56). Ar fi de prisos — credem noi — să reamintim lucrătorilor din magazine că există o strînsă legă­tură între aprovizionarea cu măr­furi strict de sezon (conform stu­diului cererii populației) și rea­lizarea planului de desfacere. Or, magazinul de la Sadova, in primele nouă luni ale anului, prezintă o nerealizare a pla­nului de desfacere de aproape 500 000 lei. Posibilități de re­dresare pînă la sfîrșitul anului nu întrevedem, dacă avem în vedere conținutul rafturilor. — Cum explicați lipsa confec­țiilor mult solicitate tocmai in această perioadă? — l-am în­trebat pe gestionarul Aurel Voinea. — Nu lipsesc numai în ma­gazinul nostru, ci din păcate și în depozit — ni se răspunde. Ca să le procuri, e o întreagă po­veste. O dată pe lună mă de­plasez la Icomcoop. Aici fac comandă de ceea ce-mi trebuie. După ce mi se dă „la mină" o delegație, merg la depozitul I.C.R.T.I, de unde ridic ceea ce găsesc. Apoi, revin la Icomcoop unde se refacturează marfa pe adresa cooperativei, și după a­ ION CUCUI MATEI PACURARU (Continuare în pag. a III-a) Tovarășului Ștefan Merișan, din cartierul Lunca Jiului, str. Râsnov nr. 15, îi răspundem că I.G.O. a recalculat prețul de deviz al lu­crărilor efectuate pentru introdu­cerea apei potabile și construcția căminului în curtea imobilului. Datorită executării căminului din beton și nu din cărămidă, cum se stabilise inițial, aveți de primit de la I.G.C. suma de lei 491. In urma discuțiilor avute cu conducerea secției apă-canal s-a căzut de a­­cord să fie deschisă apa, deoarece litigiul dintre dv. și respectiva în­treprindere s-a lichidat. Mai mulți cetățeni, din strada Tecuciului — Lunca Jiului, ne-au relatat că I.R.E. Craiova tărăgă­nează punerea sub tensiune a ex­tinderii rețelei electrice executată încă din luna august. „Pentru a asigura o tensiune normală — se spune în răspunsul dat redacției de I.R.E. — s-a recurs la alimen­tarea cu energie electrică dintr-o altă zonă decit cea stabilită in­­ 12613 d­ar, fapt ce a dus la întîrzierea lucrărilor, în prezent echipa șan­­t­ierului execută ultimele opera­țiuni, urmînd ca în cîteva zile linia­­ să fie­ p­usă­­ sub tensiune“. La propunerea mai multor cetă­țeni din comuna Botoșești-Paia, întreprinderea de transporturi auto Craiova a înființat experimental o nouă linie de autobuze. Pleca­rea în cursă are loc zilnic la orele 7 din Craiova și la orele 13 din Botoșești-Paia. In funcție de rezultatele obținute se va hotărî definitivarea acestui traseu. Unui grup de salariați de la Uzina L.D.E. răspundem că între­prinderea de transporturi Craiova a hotărît prelungirea liniilor de autobuze nr. 3 Amaradia — Ca­racal și nr. 12 Gară — Caracal. Ast­fel aceste autobuze circulă zilnic între orele 5,30—7,30 și 15,00—16,30 pînă la Uzina L.D.E. m Vizită de studii Tovarășii Varga Lajos — di­rector adjunct cu probleme de invățământ In Ministerul Cul­turii și Invățămîntului din St.P­­Ungară, și dr. Heteny György, inspector șef al județului Bor­­sod (Miskolcz) au făcut recent o vizită în județul nostru. După o seamă de rodnice discuții cu conducătorii Inspectoratului ju­dețean de Invățămint, oaspeți, ungari au vizitat mai unități școlare, apreciind multe lou căldură realizările obținute și experiența bogată acumulată în domeniul dezvoltării și mo­dernizării Invățămîntului, in județul nostru. Modele noi de pal­toane pentru copii Creatorii de modele de la Fabrica de confecții Craiova au studiat și lansat în fabricație, noi modele de paltoane desti­nate celor mici. Este vorba de paltoanele din stofă și din blană artificială cu garnituri de bla­nă, catarame, nasturi metalici, într-o gamă de culori diversi­ficate. Până în prezent Fabrica de confecții Craiova a livrat unităților comerciale I.C.R.T.I. din Baia Mare, Constanța, București, Craiova etc., 12 000 bucăți paltoane din stofă și­­ 3000 bucăți paltoane din blană artificială. Concursuri profesionale Ieri, sub egida Comitetului județean U.T.C., a avut loc o consfătuire cu reprezentanții unităților din comerț și din cooperativele meșteșugărești privind Instituirea a două concursuri profesionale pe tema „Cine știe meserie, câștigă“. La aceste concursuri intitulate diferențiat „Buna servire“ și „Meseria, brățară de aur“ participă 2300 de tineri uteciști din municipiul Craio­va. Concursurile cuprind faze : pe întreprindere și două la nivel județean. In ambele cazuri câștigătorilor li se atri­buie premii in obiecte. Concursurile se desfășoară in­tre 1 decembrie a.c. și 30 mar­tie 1970. WWWWA WWWWSftV.WWWWWWW.WA*AS*WWWWflWî I Preocupări științifice și didactice la catedra de automatică (i) I Nevoia de cunoaștere (în pag. a­ll-a)

Next