Inainte, decembrie 1969 (Anul 26, nr. 7699-7724)
1969-12-03 / nr. 7700
► I PJ 3 — XII — 1969 ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]HI W WT^'WWAW.W.W.'.WAW.WJWW.W.W.WAMV EXPERIENȚA NOASTRĂ 1.AGNDEMÎNA TUTUROR sp Permanentizarea și zare oamenilor -prima condiție 5. In cooperativa noastră agricolă de producție, legum«micultura se bucură de o mare prețuire. An de an. ,» obținem producții de legume care întrec așteptările. 51 S-a scris și în coloanele ziarului „înainte“ despre a i aceasta, adică despre faptul Se că brigada legumicolă pe care o conduc a obținut în jl acest an cîte 76 de tone S. roșii timpurii la hectar la * cultura protejată în solarii II și 35 de tone la hectar la ■ 5 cultura neprotejată. Producții mari am obținut noi și J> la celelalte culturi legumiși cele cum sunt s varza timpurie și de toamnă, ardeiul,■ ceapa și morcovii. >! La obținerea unor astfel !■ de producții au contribuit șa mai mulți factori. Cu mo-1=1 deștele mele posibilități în!■ tr-ale scrisului, voi încercai să-i fac cunoscuți celor interesați, printr-un ciclu de articole, și aș fi foarte bucuros să fie bine primită modesta noastră experiență legumicultori. In primul articol am să vorbesc despre rolul permanentizării și specializării oamenilor din brigadă. Se știe că la Goicea Mare, acum zece ani, producerea legumelor se făcea pe suprafețe mici. Producțiile ob Jj I> ținute abia asigurau jE priul nostru consum. pro- ■. De ,J IJ valorificare pe piață nici ;• I= vorbă ; oamenii nu aveau o jî jE bogată experiență în legn ,J •Imicultură, și, ca atare, nici Ie nu produceau în așa măsu- ■! 5ră încît să le prisosească. «J I« Dezvoltarea multilaterală Jg IE a cooperativei — sarcină de JE Ej cea mai mare importanță[ 5 pusă în fața noastră de Con Ji gresul al X-lea al partidui| J [UNK] lui — a deschis o poartă E ;î largă spre întărirea sectei» ■ Irului legumicol. In preocu «J 5 pările consiliului de condu-s; •I cere al cooperativei și-a gă :« Elisit locul, o dată cu mărirea >1 jî suprafeței destinată legumențelor, și permanentizarea și Jî Ș specializarea celor 270 de jî ■• cooperatori angrenați direct I" î; în producția legumicolă. ;! I» Pentru a se putea obține ■I producții mari de legume, I> £ am considerat că este abia !■ solul necesar să ne pregă »J [Itim temeinic cu tehnologia Ej !; culturii legumelor și, în "în mod special, cu cea a tema- E| §E telor timpurii, cultură ce a> Ej fost introdusă la noi mai < [■ întîi în cîmp și, apoi, pro- I” ■îtesată cu folii de polietir< În lenă, în solarii și tunele. In «I ;■ primul rînd, consiliul de Ij ■ E conducere m-a școlarizat pe ;■ în mine, ca brigadier, prin jî ; trimiterea la frecventarea Ij ■ I unor cursuri, speciale de J« îj zece și apoi de opt luni, la Iî jl Facultatea de agronomie și E: «I respectiv Stațiunea experifivă mentală legumicolă Ișalnița. " Il Revenit în cooperativă, am ÎJ "i căutat să-mi apropii pa j! îj menii cu care lucram direct «î! în grădină. M-am preocupat !j ■I apoi foarte insistent de Jijî pregătirea profesională, de Ji ji specializarea lor, înființînd J. în fiecare iarnă, membrii *E brigăzii dobîndeau cu pasiiune și perseverență cunoșt [UNK]tințe noi despre cultura legumelor. Lector la acest li cerc am fost numit chiar eu. Ii învățam pe alții, în ■ același timp însă învățăm Ii și eu cu înverșunare. Cunoștințele însușite la cercul legumicol nu au rămas ne- și fructificate , am urmărit ca la ele să fie aplicate întocmai și în producție. Ei Cooperatorii din brigada [UNK] mea sínt, într-un anume j" fel, și la ora actuală aceiași «J oameni cu care am pornit !■ la lucru acum zece ani. Dar lî permanentizarea și, îndeorsebi, specializarea lor au [UNK] condus, cum era și firesc, la și cunoașterea celor mai noi în metode și măsuri tehnice și de cultivare a roșiilor timil purii. Aceasta am socotit că îi ar fi și prima condiție în [UNK] obținerea unor producții ji mari de legume. îj Deocamdată, atît am avut Ej de scris. II FLOREA BOGATU ;E brigadier legumicol C.A.P. Goicea Mare la Ij ;! jl pentru asta un cerc legumi ;• jîcol în cadrul învățămînturi îlui agrozootehnic de masă. jl ? 5 rtwywuwwwmwwwm Elli 0 a PI IBBI CONSTRUCȚII asaasai in 21 ÎNAINTE Un obiect de analiză temeinică: sarcinile viitoare Comuniștii de la C.A.P. „7 Noiembrie“ din Bîrca au analizat, cu cîteva zile în urmă, activitatea desfășurată pentru îndeplinirea sarcinilor de mare răspundere ce le-au revenit într-un an bogat în realizări. Adunarea a constituit, deci, un moment de bilanț, mai ales că ne apropiem de sfîrșitul anului, fapt care a accentuat puternic caracterul său de lucru, de analiză amănuțită a activității desfășurate și, pornind de la unele deficiențe, de stabilire a sarcinilor de viitor. Darea de seamă prezentată de secretarul comitetului de partid din C.A.P., Mihai Cioroianu,discuțiile unor comuniști ca: Petre Iordăchescu, președintele C.A.P., Sandu Manda, inginer agronom, Ion Andrei, secretarul organizației de bază din sectorul zootehnic, Ion Florița, șef de echipă, ca și cuvîntul rostit de Florea Bădeancă, secretarul comitetului comunal de partid, care a condus lucrările adunării , au scos în evidență o serie de rezultate bune obținute de cooperatori în acest an. Astfel, cu excepția griului, la celelalte culturi sarcinile planificate au fost depășite. La porumb, de pildă, s-au obținut 3620 kg boabe la ha, depășirea fiind de 220 kg la ha, la floareasoarelui s-au obținut peste 2000 kg la ha, iar la sfecla de zahăr 26500 kg la ha, depășirile fiind însemnate și la aceste culturi. Rezultate bune s-au obținut pînă în prezent și în ceea ce, privește îndeplinirea unor indicatori de plan din sectorul zootehnic. Aceste rezultate, și altele nerelevate aici, sunt, desigur, rodul hărniciei cooperatorilor, al bunei organizări a muncii asigurată de conducerea C.A.P., al îndrumării calificate HUI din partea cadrelor tehnice. Adunarea a subliniat, totodată, și rolul activ pe care l-a avut comitetul de partid, care, prin analizele periodice făcute asupra diferitelor laturi ale activității economice, prin mobilizarea tuturor comuniștilor, a căror prezență în echipe și brigăzi este apreciată ca un element dinamic în bunul mers al treburilor, a canalizat efortul colectiv în direcțiile cele mai importante, a influențat favorabil buna desfășurare a muncii. Evidențiind rezultatele obținute, în dezbaterile care au avut loc s-a pus, însă, întrebarea puteau ele fi și mai bune ? Răspunsul a fost categoric afirmativ. Argumente concrete în acest sens au adus, în cuvîntul lor, mai mulți vorbitori. Tov. Ion Florița, de pildă, a înfățișat adunării faptul că rezultatele obținute de echipa pe care o conduce sunt mult peste media obținută pe CAP. La porumb, de exemplu, a obținut la hectar 5200 kg știuleți, la sfecla de zahăr 34 000 kg etc. „Astfel de rezultate — arăta ing. Sandu Manda, continuînd ideea antevorbitorului său — puteau fi obținute de toate echipele, dacă se respectau indicațiile date, dacă se muncea cu aceeași răspundere, pentru a executa la timp și în bune condiții întregul complex de lucrări agrotehnice. La porumb, de exemplu, numai prin efectuarea corectă a răritului și respectarea densității, noi puteam obține 300—400 kg mai mult la ha, în aceleași condiții de sol, de climă, de pe terenuri învecinate, dar lucrate de echipe diferite, și rezultatele au fost diferite. Aceasta ne arată clar că nu trebuie să dăm vina numai pe condițiile atmosferice, ci îndeosebi pe felul cum am lucrat, că obținerea de rezultate și mai bune depinde de noi“. Și în sectorul zootehnic, neîndeplinirea integrală a sarcinilor de plan s-a datorat, de asemenea, unor cauze subiective, legate, mai ales, de felul cum și-au făcut datoria îngrijitorii de animale, cum s-a asigurat furajarea, în spiritul recentei plenare a Comitetului județean de partid, secretarul organizației de bază din sectorul zootehnic, Ion Andrei, a subliniat hotărîrea comuniștilor și a celorlalți cooperatori de aici pentru realizarea unor producții suplimentare de lapte de la fiecare vacă, pentru recuperarea în bună măsură a restanțelor existente. In cuvîntul lor, mai mulți vorbitori, printre care Constantin Coliță, Ștefan Crînguș, Ion Ana, Oprea Vîrtosu, s-au referit la problemele întăririi vieții interne de partid, subliniind, mai ales, necesitatea îmbunătățirii muncii de primire în partid, de educație și creștere a răspunderii față de sarcini a tuturor comuniștilor. Alături de sublinierea unor sarcini de perspectivă, adunarea comuniștilor a relevat concret și ce trebuie făcut în perioada actuală. Președintele C.A.P., Petre Iordăchescu, și secretarul comitetului comunal de partid, Florea Bădeancă, s-au referit direct la necesitatea sporirii participării la construcția solarului de 10 ha realizat prin asociere cu alte C.A.P., la terminarea grabnică a arăturilor de toamnă pe toate suprafețele, realizarea integrală a planului din zootehnie. Sunt toate acestea sarcini a căror îndeplinire trebuie să constituie o preocupare de seamă pentru comitetul de partid în perioada actuală. C. FIRA Adunări pentru dări de seamă în organizațiile de partid Actualități de la „Electroputeress ”) Transformatoare cu siguranță mărită în exploatare Din dorința de a spori gradul de competitivitate pe piața internă și internațională a produselor lor, cadrele de specialiști din fabrica de transformatoare a Uzinei „Electroputere“ Craiova au conceput și introdus in fabricație noi tipuri de transformatoare, în mai multe variante, corespunzător diferitelor tensiuni. Pe baza contractului încheiat, pentru Turcia se vor executa în acest an 17 transformatoare de 10 MVA, cu caracteristici tehnico-funcționale speciale, din care 12 au și fost livrate. De asemenea, pentru Combinatul siderurgic de la Galați și Uzina de fibre sintetice Săvinești s-au realizat transformatoare de 40 MVA, cu o nouă dispunere a înfășurărilor, prezentînd o siguranță mărită în exploatare. Mașini noi pentru prelucrări mecanice Secția mecanică a fabricii de mașini electrice rotative din cadrul Uzinei „Electroputere“ Craiova a fost înzestrată în ultima vreme cu două mașini de ancorat. Construcția acestor utilaje asigură executarea automată a tuturor operațiilor, astfel că intervenția omului este necesară numai la pornire și oprire. In felul acesta se asigură o productivitate a muncii cu 300 la sută mai mare față de clasicul procedeu de ancorare. Un nou tip de dispozitiv Separatoarele construite pînă acum la fabrica de aparataj a Uzinei „Electroputere“ aveau dispozitive pneumatice. Acționarea lor în exploatare necesita o instalație specială pentru furnizarea aerului comprimat. Pentru înlăturarea inconvenientelor legate de acest tip de instalații, ing. Marin Preda din serviciul constructor-șef al fabricii de aparataj a proiectat un nou tip de dispozitiv care este acționat electric : dispozitivul de acționare cu servomotor tip ASE. Fiind omologat, noul dispozitiv a fost introdus în producția de serie și se va utiliza la separatoarele de 35, 110 și 220 kW. VICTOR MITU coresp. Locomotive Diesel electrice din seria 800 pe liniile de fabricație ale secției montaj general IBaa UBB B BRIB Saia DBnna SîaBil BIS BBIBBI BBRBIBI 3 Mecanizatorii de la I.M.A. Băilești, o dată cu zilele ploioase, au început reparațiile în atelier Diversificarea lucrărilor mecanizării agricole (Urmare din pag. I) sunt legumicultura, viticultura și pomicultura, scoate pregnant în evidență faptul că realizările sunt minime, deși existau suficiente mijloace mecanice pentru diversificarea și extinderea mecanizată a unor lucrări de mare importanță pentru creșterea producțiilor medii la unitatea de suprafață. In pomi-viticultură, de pildă, deși unitățile I.M.A. au în dotare 37 de tractoare FIAT cu întregul set de mașini aferente, mecanizarea lucrărilor de arat și prășit nu s-a făcut decit pe circa 1500 de hectare, iar lucrările de combatere a dăunătorilor pe 4670 ha, față de peste 18 000 hectare de plantații existente. De asemenea, lucrările în legumicultura, cu excepția arăturilor și pregătirea patului germinativ, au fost executate mecanic numai pe 1112 hectare, încercările făcute de unele secții I.M.A. de a mecaniza plantantul răsadului, de a a modela și nivela terenul, de împrăștia îngrășămintele chimice sau de a executa unele lucrări de întreținere au dat rezultate bune dar, spre regretul nostru, specialiștii nu au insistat pentru continuarea extinderii acestora. Progresul tehnic ce se înregistrează în țara noastră impune ca și în agricultură să se elaboreze noi tehnologii de lucru care să permită sporirea producțiilor agricole, să elibereze forța de muncă de la lucrările ce se pot efectua mecanizat, pentru ca aceasta să poată fi folosită în exclusivitate la strânsul recoltei de legume și a fructelor. La îndemnul biroului Comitetului județean de partid, specialiștii din SMA și cei din cooperativele agricole de producție vor face ca în anul 1970 să se producă un salt calitativ în extinderea și diversificarea lucrărilor mecanizate în agricultură. In afară de pregătirea terenului și a semănatului, lucrări ce se vor executa mecanizat pentru culturile de grîu, porumb, floareasoarelui, sfeclă de zahăr și furaje, vom căuta să asigurăm mecanizarea recoltatului griului pe întreaga suprafață, chiar și pe terenurile mai accidentate, și extinderea acesteia la întreaga suprafață de 29 500 ha cultivate cu floarea-soarelui, la 12 500 ha cu sfeclă de zahăr și la 60 000 ha cu porumb, încercările experimentale făcute în toamna aceasta, prin modificările aduse combinei C 3, ne dau garanția unei reușite sigure, iar consiliile de conducere și specialiștii care au asistat, la demonstrațiile practice și-au manifestat deplina încredere de a încheia contracte ferme cu unitățile I.M.A. pentru executarea lucrărilor. De asemenea, recoltatul furajelor (trifolienelor) se va face complet mecanizat, urmînd ca, prin noi încercări, să se asigure și alte procedee de uscare și depozitare a fînurilor decit cele cunoscute pînă Lucrările în legumicultură vor fi și ele mecanizate într-un procent mai mare, mai ales că utilajele cu care vor fi dotate I.M.A. (136 tractoare, 136 cultivatoare, 58 semănători, 58 mașini de plantat răsad, 58 mașini de modelat, 25 pluguri de săpat canale, 30 dislocatoare de rădăcinoase, 60 dislocatoare pentru ceapă, 58 mașini de stropit) permit diveriificarea lucrărilor într-un mare niufpărde unități agricole în care se concentrează producția de legume, în acest fel se va merge pe mecanizarea de 100 la sută la lucrările de arat, nivelat, modelat, trasat canale, semănatul cepei de sămînță, al tomatelor tîrzii și morcovilor. Se va asigura, de asemenea, mecanizarea plantatului la răsadul de tomate, ardei și vinete, precum și recoltatul rădăcinoaselor și cepei. Se va putea extinde gama lucrărilor mecanizate la plantațiile pomicole, iar pe baza modernizării viilor din zona solurilor nisipoase se va putea introduce mecanizarea pe întreaga suprafață. Acțiunile ce vor fi întreprinse de Direcția agricolă județeană, prin serviciul de mecanizare, vor contribui de bună seamă la realizarea cu succes a acestei valoroase inițiative a biroului Comitetului județean de partid și va constitui elemente hotărâtoare pentru sporirea producțiilor de cereale, legume și fructe, alături de celelalte elemente de bază în agricultura modernă — irigațiile și chimizarea. "2 (Urmare din pag. I) menele importantelor obiective ce i-au fost încredințate — numai excavatoarele și buldozerele au cumulat pre-întreruperi ce întrec un sfert din volumul programului de lucru al acestor utilaje. Și exemplele ar putea continua... în altă ordine de idei, considerăm util să semnalăm carențele — cu consecințe negative directe și profunde — în asigurarea, repartizarea și folosirea forței de muncă pe șantiere. Se menține la un volum îngrijorător de mare timpul neutilizat din fondul de timp maxim disponibil și — în acest context — întreruperile, învoirile, concediile fără plată și absențele nemotivate. Ponderea este deținută de Trustul de construcții Craiova, întreprinderea nr. 6, Î.S.C.M., I.C.S.I.M., etc. Ne abținem de a exemplifica cu acele sute de mii ore-om nefructificate, care, din păcate, rănite notate în scriptele unităților ca simple cifre statistice ; interpretarea lor, din unghiul de vedere economic, exigent, se neglijează. Altminteri, cele 398 440 și 343 683 ore-om pierdute numai în șase luni (!) la T.B.C. și, respectiv, întreprinderea nr. 6 — ar fi pus „în alertă“ comitetele de direcție respective. Un fenomen, aș zice, caracteristic șantierelor noastre, derivînd în bună parte tocmai din carențele analizate mai sus,—a devenit azi așa-numita „lipsă de muncitori“, reclamată cu insistență și nu o dată — drept scut pentru justificări... Cum să înțelegem însă această „problemă obiectivă“ cînd, în același timp, numărul de muncitori crește peste prevederile stabilite prin plan ? Sunt de amintit aici și alte „amănunte“ de loc neglijabile : in perioada 1965—1969 cele șapte întreprinderi de construcții din județ au fost dotate cu utilaje în valoare de peste 130 milioane lei; volumul de construcții, cum e și firesc, scade în structura investițiilor; procesul de lucru se industrializează continuu... Cum explică, atunci, constructorii creșterea numărului muncitorilor peste prevederile șantierelor ? Iată numai o latură a specificului eficienței în construcții care ar merita să facă obiectul unor analize temeinice în unități (aceasta cu atît mai mult cu cit marile firme constructoare locale dispun și de servicii specializate pentru organizarea științifică a producției și a muncii). Explicația acestor anomalii rezidă, în bună parte, în fenomenul concentrării excesive și neraționale a forței de lucru pe unele șantiere, depășirii numărului mediu de muncitori, în timp ce pe șantierele altor unități sau ale aceleiași întreprinderi lipsesc oamenii necesari. Așa s-a întîmplat în cursul anului pe șantierele de locuințe din Craiova, la Fabrica de conserve Calafat, la hotelul „Craiova“ și în multe alte șantiere. Chiar în momentul de față, pe șantierul hotelului amintit se înregistrează în continuare un ritm slab de execuție, datorat lipsei forței de muncă calificate (42 zidari, 4 tinichigii, 10 instalatori). Ca urmare, aici nu s-au executat — după o evaluare sumară — circa 8000 mp tencuieli interioare și exterioare, importante suprafețe de mozaicuri și faianță interioară, lucrări de instalații sanitare și de ventilație etc. Pe șantierele construcțiilor de locuințe din Craiova lipsesc în momentul de față 104 zidari, 10 tîmplari, 117 betoniști etc — necesari la recuperarea restanțelor și realizarea planului dar, totodată, se înregistrează plusuri de muncitori la alte meserii : 20 fierari betoniști, 5 mozaicari ș.a... O sarcină importantă pe care Congresul a X-lea al partidului o trasează în domeniul investițiilor este necesitatea, deopotrivă pentru titularii și beneficiarii de investiții, de a chibzui cu toată răspunderea la solicitarea și cheltuirea fondurilor Cu toate acestea, în cursul anului 1969 s-a constatat că un volum de investiții de circa 10 milioane lei este lipsit de necesitate și oportunitate, conducted la respingerea de la finanțare. La întreprinderea de prefabricate din beton, de pildă, s-au respins ca lipsite de necesitate investiții în valoare de 2 321 000 lei, la întreprinderea nr. 6 — de 741 000 lei, iar la I.C.S.I.M. — fonduri care ar fi marcat o imobilizare în sumă de 1 735 000 lei. La Trustul de construcții Craiova se solicitau fonduri centralizate în valoare de 1 470 000 lei pentru utilaje care puteau fi procurate cu credite de mică mecanizare. Cazuri de respingere de la finanțare a unor investiții neoportune oferă și alte unități locale (Industria laptelui, Regionala de căi ferate, I.S.C.I.C.E.T., Fabrica de zahăr și ulei Podari ș.a.). In acest an și in județul nostru s-au materializat, cu bune rezultate, indicațiile conducerii partidului cu privire la reducerea continuă a volumului de construcții în investiții. Ca urmare a unei inițiative organizate de comitetele județean și municipal de partid, s-au alcătuit colective de specialiști pentru studiu în șantiere și, pe întregul județ, au fost efectuate reduceri din valoarea lucrărilor de investiții de 341 832 000 lei, din care la structură de construcțiimontaj 285 531 000 lei. Reduceri mai importante înregistrări la unități ale Ministerului Energiei Electrice, M.I.A., unități din domeniul transporturilor feroviare și auto etc. Diminuările au fost posibile prin economii la cheltuielile de organizare de șantier ca urmare a scurtării duratei de execuție, economii la transporturi de piese și materiale, reduceri sau micșorări de obiecte, înlocuirea unor soluții cu altele, economicoase, înlocuirea unor finisaje costisitoare cu finisaje eficiente și de valoare mai mică, concomitent cu renunțarea la tencuirea unor suprafețe de beton, reducerea cotelor de „cheltuieli neprevăzute“, însemnate economii au rezultat și prin restudierea unor devize și documentații ce conțineau supraevaluări. In această privință, trebuie arătat că institutele centrale de proiectare și D.S.A.P.C. Craiova nu urmăresc întotdeauna cu minuțiozitate realizarea unor documentații economicoase, precise, complete. Astfel, în documentațiile întocmite pentru construcțiile de locuințe, DSAPC a prevăzut valori informative pentru unele lucrări ce se contractează la preț ferm, iar în unele cazuri nu a analizat cu simț de răspundere modificările de soluții solicitate de constructori, facilitînd astfel scumpirea nejustificată a investițiilor. în cadrul unor lucrări de canalizări pentru rețele stradale, cît și pentru Uzina „Electroputere“ și U.R.S.D.E., același proiectant a acceptat cu ușurință constructorului săpături manuale care conduceau la majorarea costului investiției (în unele cazuri cu 100 la sută) cînd, de fapt, execuția mecanizată era perfect posibilă și economică. Urmărind activitatea proiectanților pe baza documentației depuse spre finanțare, organele Băncii de investiții au reușit în acest mod să efectueze reduceri în valoare de 22 304 000 lei, din care peste 19 milioane lei construcții și instalații. Evident, o sursă foarte importantă de sporire a eficienței în construcții ar putea-o constitui mai buna gospodărire a materialelor, eliminarea risipei și diminuarea consumurilor specifice, permanentizarea și ridicarea calificării muncitorilor (probleme asupra cărora ne propunem să revenim). Insistăm asupra acestor aspecte pentru că lipsurile în organizarea șantierelor, în asigurarea utilajelor, a materialelor și muncitorilor constructori au condus nu o dată, pe șantierele noastre, la improvizații, la dese schimbări de soluții, la prelungirea uneori extrem de mult a duratei lucrărilor și, în ultimă instanță, la scumpirea costului lor. De aici și întîrzierile în darea în folosință și atingerea parametrilor proiectați. Considerăm că o măsură, urgentă, pe care trebuie să o ia unitățile craiovene de construcții este aceea ca personalul de specialitate mediu și superior, cadrele tehnice și inginerești să lucreze EFECTIV pe șantiere, încredințindu-li-se răspunderi directe în producție. Numai așa experiența existentă, acțiunile ce se întreprind vor putea fructifica pe măsura cerințelor actuale, a imperativelor generate de programul vast de investiții elaborat de partid. % /////////////////////////«///////////////«/«««««««"»« Eficiența economică este cel mai bun certificat de maturitate uiiiiiiiiiiiiititrritrriiriiiir/illlfliiillilitllllsiilHiliillililillilfitl’iiiirrrnriiriirtrniriii/iiiiijrînrirniriritliiiiiinriltiirirrflfJiiitrifil