Inainte, ianuarie 1970 (Anul 27, nr. 7725-7748)

1970-01-16 / nr. 7735

VINEM fü­fl­ BUffl ȘI ANUL XXVI HI. 7735 I 4 PAGINI : 30 BAN» în producția bunurilor alimentare Realizările din primele 15 zile sunt o garanție a succeselor următoare In unitățile de producție, în fabricile Combi­natului industriei alimentare Dolj, colectivele de muncă, specialiștii, cercetătorii și-au con­centrat eforturile pentru obținerea unor sporuri t>cît mai mari de producție în 1970, care să de­pășească substanțial realizările celui de-al pa­trulea an al cincinalului. Astfel, pe întregul combinat, valoarea producției marfă va crește în acest an cu 55,8 milioane lei, producția glo­bală urmînd a fi mai mare cu 95 726 000 lei față de nivelul realizărilor din 1969. In cadrul acestor însemnate sporuri de pro­ducție, activitatea în unitățile producătoare de bunuri alimentare va consemna, în 1970, o e­­videntă creștere a producției de carne, care va fi mai mare cu circa 1100 tone față de realiză­rile anului trecut. Unitățile la care ne referim vor produce anul acesta 55 de tone de unt și 8800 tone de conserve de legume în plus față de ceea ce au realizat în 1960. Combinatul industriei alimentare Dolj se va îmbogăți prin conectarea, în acest ultim an al cincinalului, la patrimoniul său, a fabricii de produse lactate și a celei de bere. Ca urmare, față de producția anului trecut, în acest an se vor realiza noi sortimente, printre care 1800 tone lapte praf, 470 tone înghețată și circa 155 000 dl bere. Creșterea producției în mai toate sectoarele activității industriale va condiționa importante sporuri la export, sporuri care în­registrează, și ele, un salt față de realizările din 1969, în valoare de 6,4 mi­lioane lei valută. In acest sens sunt demne de evidențiat, între altele, livrarea a 13 000 tone zahăr, 3825 tone conserve de legume, 200 tone suc de roșii. Printre partenerii de comerț ai Combinatului industriei alimentare Dolj, enu­merăm : Uniunea Sovietică, Anglia, S.U.A., Franța, Italia, Austria, R.D. Germană, R.S.F. Iugoslavia, Siria, Egipt. Faptul că pînă la această dată unitățile pro­ducătoare din combinatul alimentar au și li­vrat la export 502 tone ulei comestibil, 40 tone gogoșari la oțet, 220 tone compot din mere și alte produse ne dă garanții ferme în ceea ce privește împlinirea importantelor obligații con­tractuale ce le revin în anul 1970. ■ In prima jumătate a lunii ianuarie — un spor de circa 2 milioane lei la valoarea pro­ducției globale . Pr­imele aconturi ale volu­mului sporit de bunuri alimen­tare destinate exportului . Bere, lapte praf, înghe­țată și alte noi sortimente vor fi furnizate de obiective indus­triale a căror premieră are loc în 1970 IlUlilIllllllllllllUII llil!l!!llllllllllii!ll!!llllll!l!llil!l!!lli!llilll!!i!llll Fabrica de conserve Cala­ fat, unitate căreia îi revin im­portante obligații în cursul a­­cestui an. ♦ • „Poem pentru eroii partidului“ • O autentică manifes­tare folclorică • Noi instrumente de economisire prin CEC PAG. 3 • Pedologia ameliorati­­vă și cerințele practi­ce ale agriculturii • Pe boghiuri : locomo­tiva electrică nr. 050 ♦ •38 îndemn și obligi în respectarea normelor de conduită socială Partidul și statul nostru acor­dă o atenție deosebită educării maselor largi de oameni muncii în spiritul moralei sp­ai­­ialiste. Ele cultivă perseverent trăsăturile caracteristice omului nou : devotamentul față de pa­trie și popor, atitudinea înain­tată față de muncă și proprieta­tea socialistă, spiritul colectivist de întrajutorare tovărășească, simțul de răspundere față de familie și educarea copiilor, cin­stea, corectitudinea, principiali­tatea. Normele comportării mo­rale în societate sunt norme ne­scrise, deosebindu-se de normele juridice, legale, care sínt elabo­­­rate de stat și exprimate sub formă de legi, decrete, hotărîri. In timp ce normele morale sunt respectate adesea prin convin­gere, prin acțiunea opiniei pu­blice, celelalte sunt asigurate, îndeosebi, prin forța coercitivă a statului. Dar, cu toate deose­birile dintre normele morale și cele juridice, între ele există și o strînsă legătură, o interpă­­trundere. In Buletinul oficial din 24 de­cembrie 1969 au fost publicate zece hotărîri ale Consiliului de Miniștri referitoare la stabili­rea și sancționarea unor con­travenții. Din dorința de a face Convorbire cu tov. general­­maior C. SPRINCENATU, șeful Inspectoratului miliției județului Dolj cunoscute publicului cititor pre­vederile unora dintre acestea, deunăzi am avut o convorbire cu tovarășul general-maior CONSTANTIN SPRINCE NATU. — Pentru început am dori să vă referiți mai pe larg la conținutul H.C.M. pentru stabilirea și sanc­ționarea­ unor contraven­ții privind ordinea și li­niștea publică. — Marea majoritate a cetățe­nilor dovedesc din ce în ce mai multă atenție și respect pentru liniștea celor din jur, pentru ordinea publică. Mai există, însă, oameni certați cu buna cuviință, îndeosebi tineri, care, prin atitudinea lor, atentează la bunele moravuri, stîrnind pe bună dreptate indignarea și ne­mulțumirea cetățenilor pașnici. Tocmai de aceea, noua hotărîre prevede sancțiuni severe împo­triva unor astfel de elemente. De pildă, vor fi sancționați cu amenzi pînă la 300 de lei toți acei care se vor face vinovați de­­ tulburarea liniștei publice prin producerea de zgomote ori larmă în orice mod : refuzul de a părăsi un local public unde se consumă băuturi alcoolice după ora de închidere; apelarea la mila publicului (cînd aceasta nu constituie faptă penală) ; dis­trugerea sau deteriorarea recla­melor și anunțurilor ; ridicarea sau mutarea, fără drept, a in­dicatoarelor de orientare turis­tică.­­ Nerespectarea măsurilor de ordine cu ocazia întrunirilor comemorative sau manifestații­lor cultural-sportive, ca și re­fuzul de a sprijini organele în drept pentru luarea măsurilor necesare în caz de inundație, calamitate sau alt pericol pu­blic, aruncarea cu pietre sau alte corpuri asupra unei per­soane, construcții sau mijloc de transport, întreruperea curen­tului electric pentru iluminatul public, în săli de spectacole sau alte locuri publice de către per­soane care nu au această însăr­cinare sînt și mai aspru pedep­site, amenzile ajungînd pînă la 500 de lei. E important de reținut faptul că neprezentarea la organul de miliție, la invitația făcută de un ofițer sau subofițer de mi­liție, în alte situații decit cele privind cauzele penale, se sanc­ționează cu aceeași amendă. Organizarea sau îngădui­­rea jocurilor de noroc în case particulare, ca și participarea la asemenea jocuri neautoriza­te se pedepsesc cu amenzi pînă la 800 de lei. Trebuie să sub­liniez, însă, că organizarea jocu­rilor de noroc în mod obișnuit — în case particulare sau fără autorizare — constituie infrac­țiune și se pedepsește, conform legii, cu închisoare pînă la doi ani. De asemenea, consider ca foarte bine venită prevederea de a fi sancționați cu amenzi pînă la 800 de lei acei părinți și acele persoane cărora li s-au încredințat minori spre creștere și educare, dacă nu iau măsuri pentru a-i împiedica de la­va- Convorbire consemnată de ION CUCUI (Continuare in pag. a IlI-a) In fața unor asemenea aparate ca cele din laboratorul fabricii de amoniac a Combinatului chimic, răspunderea și competența devin atribute indispensabile. Foto : K. Florian • COLOCVII PEN­TRU ADMITEREA LA DOCTORAN­TURA Cu începere de la 15 ian­ua­­rie a.c., la Universitatea Cra­iova a fost reluată seria coloc­viilor științifice. Este vorba de noua confruntare științifică a viitorilor doctoranzi prezenți la colocviul de admitere la doctorat. Specialitățile care au scos cele 36 locuri la concursul de doctoranzi sunt : agrofito­­tehnie, analiză matematică, economie politică, fizică teo­retică, geografie economică, istoria literaturii române, pe­dologie și tehnologia produse­lor horticole. Numărul candi­daților este de circa 50. • ÎMBUNĂTĂȚIREA PARAMETRILOR UNOR PRODUsE La Uzina „Electroputere“ Craiova, activitatea de veri­ficare periodică a performan­țelor produselor în cadrul con­trolului tehnic de calitate permis aducerea unor modifi­a­cări constructive și tehnologice la unele produse, in scopul îmbunătățirii parametrilor funcționali. Astfel, cu ocazia omologării a 90 produse, in cursul anului 1969 au fost a­­doptate soluții noi pentru o serie de prototipuri asimilate în fabricație, ceea ce a permis modernizarea și îmbunătățirea concepției unor produse cum sunt motoarele de tip ASI și MS­A, transformatoarele de 500 kVA la 11/0,433 kW, izolatorii­­suport pentru locomotiva e­­lectrică de 5100 kW etc. • UTILAJE CU RAN­DAMENT SPORIT Pentru satisfacerea solicită­rilor crescânde de produse tex­tile tricotate, Uniunea jude­țeană a cooperativelor mește­șugărești și­ a propus extinde­rea rețelei de unități presta­toare de servicii, care să pro­ducă diverse articole de trico­taje. Astfel, recent, au fost achiziționate 7 mașini moder­ne de tricotat, acționate elec­­tric, produse la întreprinderea „Oțelul Roșu“ din Cluj. Noile utilaje cu care a fost înzes­trată cooperativa „Voința“ din Craiova au un randament sporit, obținându-se in 8 ore o producție dublă față de cea obținută cu vechile utilaje. Vizita tovarășului Ion Gheorghe Maurer în R. S. F. Iugoslavia BELGRAD 15. Trimișii spe­ciali Agerpres, Nicolae Iones­­cu și Nicolae Plopeanu, trans­mit : In continuarea vizitei pe care o întreprinde în R.S.F. Iugoslavia, președintele Con­siliului de Miniștri al Repu­blicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a sosit, joi dimineața, la Rieka, impor­tant centru industrial al Cro­ației. La sosirea trenului special în gara acestui oraș portuar, înaltul oaspete român a fost întîmpinat cu căldură de Dra­­gutin Haramia, președintele Vecei Executive a R. S. Croa­ția, Neda Andrici, președinte­le Skupstinei orașului Rieka, și alte oficialități locale. Vizita premierului român la Rieka a prilejuit un contact nemijlocit cu unele aspecte ale dezvoltării industriale a Iugoslaviei socialiste, cu o se­rie de realizări de prestigiu ale economiei acestei țări. Premierul Ion Gheorghe Maurer, însoțit de Emil Dră­­gănescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Nico­lae Ecobescu, adjunct al mi­nistrului afacerilor externe, și Vasile Șandru, ambasadorul României la Belgrad, a fost, în cursul dimineții, oaspetele muncitorilor și inginerilor de la cunoscuta Uzină „Torpedo“, specializată în producția de motoare Diesel, motoare pen­tru navele maritime, mașini unelte etc. Adresînd un călduros bun venit șefului guvernului ro­mân și personalităților care 1l însoțesc — în numele colecti­vului de oameni ai muncii din această unitate industrială — directorul general al uzinei, Marko Seliakovici, a înfățișat oaspeților principalele etape ale dezvoltării întreprinderii, de la micul atelier de repa­rații fondat cu peste un secol în urmă, pînă la moderna u­­zină de azi. Directorul uzinei și-a expri­mat deosebita satisfacție în legătură cu colaborarea exce­lentă în producție, statornici­tă între „Torpedo“ și unele întreprinderi din România, cum sunt întreprinderea de U­­tilaj Energetic din București, Uzina de autocamioane „Stea­gul Roșu“ din Brașov și U­­zinele „Semănătoarea“. Parcurgînd apoi halele sec­țiilor de fabricare și asamblu­(Continuare In pag. a IV-a) încheierea studiului organizat cu factorii de răspundere din C.A.P. După cum s-a mai anunțat, în ziua de 13 ianuarie a.c., s-au desfășurat lucrările plenarei Consiliului Uniunii județene a C.A.P. După plenară, factorii de răspundere din­ cooperativele a­­gricole, au participat la studie­rea organizată a măsurilor ini­țiate de partid privind organi­zarea și normarea producției și a muncii și retribuirea muncii. Ieri a avut loc încheierea stu­­diului organizat cu factorii de răspundere din C.A.P. : preșe­dinții și inginerii șefi din C.A.P., activiști ai organelor județene de partid și de stat, secretari ai comitetelor comunale de partid etc. Tovarășii Vasile Co­­jocaru și Gheorghe Drăcea, de la Direcția agricolă județeană, precum și tov. Vasile Toma, de la U.J.C.A.P., au răspuns, pe larg, timp de mai multe ore, la Întrebările puse de numeroși participanți la studiul amintit. Tov. Mihai Băluță, directorul Direcției agricole județene, a făcut o expunere asupra rolu­lui și atribuțiilor cadrelor teh­nice din cooperativele agrico­le și, îndeosebi, a inginerilor șefi și șefilor de ferme. Un interes deosebit, în rîndul celor circa 1000 de participanți, a stîrnit ampla și documentata cuvîntare rostită, la încheierea studiului, de către tovarășul Con­stantin Băbălău, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comi­tetului județean Dolj al P.C.R., președintele comitetului executiv al Consiliului popular județean. Adunarea noastră — a relevat vorbitorul — marchează un mo­ment foarte important în orga­nizarea și dezvoltarea producției agricole vegetale și animale. Vorbitorul s-a referit îndeosebi la principalele măsuri privind mecanizarea și chimizarea a­­griculturii, organizarea agricul­turii cooperatiste pe baza ex­perienței I.A.S.-urilor și a coo­­perativelor fruntașe. Un capitol asupra căruia s-a insistat foarte mult l-a constituit principiile noi de organizarea muncii și retribuirea țăranilor cooperatori. In mod deosebit a reținut a­­tenția asistenței acea parte a cuvîntării tovarășului Constan­tin Băbălău care s-a referit la ajutorul multilateral, la grija deosebită pe care conducerea partidului, personal Nicolae Ceaușescu, pe tovarășul acordă dezvoltării și modernizării ba­zei tehnico-materiale a agri­culturii. In acest sens s-au dat ca exemple : obiectivele de mare capacitate și randament aflate în construcție — salariile, com­plexele zootehnice etc. —, numă­­rul mare de mașini și utilaje moderne pe care le va primi agricultura cooperatistă din ju­dețul nostru pentru mecaniza­rea, într-o mare proporție, a recoltării culturilor prăsitoare (porumb, floarea-soarelui) și legumicole, plantațiilor de pomi și vii, strîngerii și depozitării furajelor. Tovarășul Constantin Băbălău s-a oprit apoi pe larg a­­supra sarcinilor de mare răspundere politică și economică ce revin organizațiilor de par­tid de la sate pentru conducerea întregii acțiuni de aplicare a măsurilor stabilite de partid privind modernizarea, ridicarea eficienței agriculturii coopera­tiste prin descoperirea și valori­ficarea tuturor condițiilor eco­­nomico-naturale specifice fie­cărei unități. Un ultim e­­fort și cadrul metalic al aco­perișului serei inmulțitor al fermei legumi­cole din Magla­­vit va fi gata. Constructorul motivează iar beneficiarii stau liniștiți In urmărirea procesului de realizare a programului de in­vestiții, ziarul nostru s-a făcut ecoul unor puncte de vedere care privesc starea de lucruri pe unele din șantierele între­prinderii de construcții speciale, industriale și montaj Craiova. Inițial, în cadrul articolului „Care-i stadiul de realizare a lucrărilor de investiții“, apărut în ziarul „înainte“ nr. 7588, Di­recția generală lucrări construc­­ții-montaj din Ministerul In­dustriei Construcțiilor de ma­șini ne răspunde că „Articolul sus-amintit a fost prelucrat cu toți factorii interesați care răspund de realizarea obiecti­velor menționate in articol. Restanțele valorice de la obiec­tivele secția transformatoare mari, mașini rotative și secția ansamble sudate sînt reale și s-au datorat atît unor cauze subiective — o preocupare mai puțin susținută pentru recruta­rea forței de muncă necesare și o organizare mai puțin rațio­nală a lucrărilor etc. — cât și unor cauze obiective". Este mo­tivat, la capitolul cauze obiec­tive, timpul nefavorabil din primele luni ale anului tre­­cut. In legătură cu lipsa for­ței de muncă, răspunsul pri­mit la redacție evidențiază lipsa de dulgheri, montetori, in­stalatori electricieni și meseriași specializați în lucrări de venti­lație. In vederea recuperării rămînerii în urmă, numita di­recție generală, prin răspunsul dat și întărit de semnăturile to­varășilor ing. C. Gancea și ing. I. Miron, ne asigură că s-au luat o serie de măsuri pentru reali­zarea stadiilor fizice prevăzute în plan, măsuri între care evi­dențiem : executarea lucrărilor (Continuare în pag. a 111-a) De o analiză a activității cultu­rale desfășurate, timp de un an, într-un județ de mărimea Dolju­lui constituie categoric un pri­lej de relevare, din diferite un­ghiuri de vedere, a unor poten­­țe spirituale valorificate pe o perioadă îndelungată. Cultura de masă-do­meniul unor explorări permanente Se poate afirma, în ciuda u­­nor evidente inconsecvențe, că 1969 a fost anul unui salt cali­tativ in ceea ce privește activi­tatea culturală de masă. Din­colo de calitatea manifestărilor, a fost marcant efortul de revi­­talizare a unor manifestări cu aderență în rândul numeroșilor spectatori și, cel puțin sub as­pect organizatoric, am înregis­trat o pronunțată cristalizare. Ca și în alți ani, concursul al IX-lea al formațiilor artistice de amatori s-a înscris pe agen­da culturală ca o manifestare de amploare, dar de astădată au ieșit în evidență anumite ca­rențe, atît de ordin organizato­ric cit și calitativ, datorate, credem, unui principiu nu toc­mai lăudabil : sacrificarea cri­teriului calitativ în favoarea participării maxime, cu forma­ții de cit mai multe genuri. Or, tocmai asemenea rațiuni au fa­vorizat superficialitatea, diletan­tismul, ignorîndu-se menirea a­­cestei manifestări : depistarea și cultivarea unor talente, valori­ficarea creației populare auten­tice. In schimb, festivalul cin­­tecului popular românesc „Ma­ria Tănase", organizat de Co­mitetul județean pentru cultură și artă, a constituit o reușită manifestare, cu rezonanță na­țională. Participarea masivă și, în același timp, valoroasă a nu­meroși concurenți din diferite județe ale țării a conferit aces­tui festival nu numai atributele unei veritabile competiții artis­tice, ci și ale unui minunat pri­lej de trecere în revistă a te­zaurului de o valoare inestima­bilă care este folclorul. Anul 1969 a marcat, de ase­menea, alte numeroase inițiati­ve susținute de Comitetul ju­dețean pentru cultură și artă in colaborare cu Consiliul ju­dețean sindical, Comitetul ju­dețean U.T.C. Ar trebui amin­tite, în acest sens, Festivalul cîntecului, dansului și portului din județul Dolj de la Breasta, cel din pădurea Saru, organizat in colaborare cu județul limitrof Olt, apoi cel intitulat „Primă­vară băileșteană“, la care au participat cei mai buni soliști vocali de muzică populară și ușoară de la casele de cultură din județ, înscriindu-se, totoda­tă, pe linia unor adevărate tra­diții cu frumoase premise de împămîntenire și amplificare. Subliniind valoarea acestor reu­șite, atît referatul prezentat cît și o parte dintre vorbitori (Stanciu Sebastian, directorul Casei de cultură din Calafat, Ion­ Șuncă, directorul Casei de cul­tură din Băilești etc.) au re­marcat persistența unor lacu­ne în cadrul activității artisti­ce a amatorilor, faptul că ma­nifestările culturale au, uneori, prea puțin aspectul unor mani­festări dirijate, ele desfășurîn­­du-se mai mult cu prilejul zile­lor festive. Este cazul comune­lor Drăgotești, Melinești, Pie­­lești, Sadova, Argetoaia, Bra­­tovoiești, Robănești Alte cămine culturale și altele. renunță cu o inadmisibilă ușurință la formațiile artistice sau merg pe linia minimei rezistențe, păs­­trînd același repertoriu învechit, demodat. Spre exemplu, la Mă­­ceșu de Sus și Amărăștii de Jos corurile au fost transformate in formații corale (!), iar la Goi­­cea, Săpata, Braloștița și Dră­­nic formațiile de dansuri s-au destrămat. Deseori, calitatea repertoriului unor brigăzi ar­tistice este discutabilă, dar ex­plicația poate fi imediat găsi­tă, chiar la o analiză sumară, întrucît descoperim ușor că multe dintre acestea prezintă programe lipsite de interes și atractivitate ; astfel, brigăzile ROMULUS DIACONESCU (Continuare în pag. a îl-a­ arătat recenta plenară a Comitetului județean pentru cultură și artă Retrospectivă în activitatea culturală a Doljului Concursul nos­tru cu premii Pe podiumul învingă­torilor“ Astăzi vom pune o în­trebare referitoare la unul dintre fericiții doljeni a­­flați în grațiile Fortunei. Vă rugăm să vă amintiți nu­mărul concursului Prono­sport (implicit, data trage­rii), la care participantul Marcel Dăbuceanu din Cra­iova a obținut un premiu în valoare de 130.012 lei. Vă adresăm și o întreba­re suplimentară : știți în ce loc i s-a înmînat premiul ? Talon de participare nr. 2 N.R. Cel mai hotărîtor sprijin în alcătuirea unui răspuns exact vi-l poate da... Marcel Dăbudeanu. Iar dacă vă va spune cât de avantajos este să partici­pați la concursurile Prono­sport, să-l credeți!

Next