Inainte, februarie 1970 (Anul 27, nr. 7749-7772)

1970-02-01 / nr. 7749

DOMINICĂ 1 FEBRUARIE 1970 ANUI XXVI­III, 7749 6 MOÍNT 30 SAHf Depoul C.F.R. Craiova. Montatorul Diaconu Ion controlează cu atenție pulsul mașinii de centri­­culare a pompelor de in­jecție Foto : G. Pîrvu „VETRELE LUI HEFAISTUS“ LA TEMPERATURA EFICACITĂȚII... Un bilanț fructuos și o traiectorie, în 1970, ferm circumscrisă producției ample, moderne, la turnătoria Uzinei de mașini agricole „7 Noiembrie“ Craiova ...Cea mai mare turnătorie din Oltenia, secție cheie in Uzina constructoare de ma­șini agricole, este și una dintre cele mai vechi uni­tăți de producție industria­lă pe aceste meleaguri. Bă­­trînele ateliere ale focului nestins de la Craiova tind însă, în vremea din urmă, să devină veritabile avan­posturi incandescente ale producției moderne. Un pro­ces ambițios, susținut, de­­­evitalizare aduce „vetrele lui Hefaistos“ la ținuta im­pusă de un flux productiv ce trebuie să țină pasul cu pretențiile ridicate ale agri­culturii noastre și solicită­rile tot mai insistente ale exportului. Aici, unde se pregătește hrana cea de toate zilele a întregii uzine, ritmul curent de lucru ca și pragurile parcurse de la un an la altul, deopotrivă, sunt edificatoare pentru ceea ce ne-am obișnuit să numim azi evoluție. Dinamica curentă a muncii în turnă­torie, plastica de o expre­sivitate violentă a acestui peisaj aspru, încordat, de la izvoarele metalului, în care oamenii cu staturi atletice îi trasează destinul pluri­valent — își găsește cores­pondentul valoric în for­mulele laconice ale eficaci­tății : ....în anul 1969 turnă­toria și-a îndeplinit sarcini­le de plan la producția glo­bală în proporție de 104,1 la sută; la productivitatea muncii cu 111,7 la sută ; cîștigul mediu lunar cu 105,8 la sută ; cheltuielile de pro­ducție au fost reduse, obți­­nîndu-se o economie de 905 838 lei. In cifre fizice, s-au realizat 3697 tone piese bunt turnate, depășindu-se sarcinile de plan cu 97 tone, după ce, în cursul anului, colectivul secției, însuși, ceruse și obținuse suplimen­tarea cu 600 tone a planu­lui...“. „Anul trecut a trebuit să biruim multe greutăți — îmi spune experimentatul ingi­ner Gheorghe Petreanu, șe­ful turnătoriei. Noi am lu­crat în paralel cu construc­torii care dezvoltă și moder­nizează secția. Sunt în curs de materializare aici investi­ții în valoare de circa 10 milioane lei, cu termen foarte apropiat — iulie 1970. Vom beneficia, între altele, de mecanizarea operațiilor de preparare a amestecuri­lor de formare și miezuri,­ instalații pentru dezbaterea ADRIAN FULGA (Continuare în pag. a V-a) *s uium La sesizarea cetățenilor care locuiesc pe străzile Primăverii și Băieților, răspundem că I.R.E. Cra­iova a înlocuit toate becurile arse din rețeaua ilu­minatului public. In încheiere, o întrebare adresată conducerii I.R.E. Craiova , înlocuirea becurilor arse și înlătu­rarea deranjamentelor nu se pot efectua în mod curent . De ce este nevoie de intervenția repetată a ziarului pentru efectuarea unor astfel de lu­crări . Așteptăm răspuns. Iov. Gheonci Dumitru din Craiova ne-a infor­mat că la unele guri de vizitare a canalului de ape reziduale ce traversează bulevardul 23 August lipsesc capacele, ceea ce face ca gazele toxice să fie emanate în aer. Combinatul chimic Craiova, căruia 11 aparține respectivul canal, ne-a comuni­cat că s-au luat măsuri pentru confecționarea ca­pacelor și că acestea vor fi montate în cel mai scurt timp.­­ Mai mulți cititori din cartierul Bordei, munici­piul Craiova, ne-au sesizat că apa ce izvorăște în puțurile individuale nu este potabilă. Inspectora­­tul sanitar de stat al județului Dolj, care a cerce­tat sesizarea respectivă, ne-a răspuns că apa nu corespunde din punct de vedere calitativ din cauza amplasării greșite a puțurilor. Pentru remedierea situației, Inspectoratul a recomandat întreprinderii de gospodărie orășenească ca în trimestrul I al a­­cestui an să prevadă, în plan, extinderea unei con­ducte care să alimenteze cu apă potabilă și această zonă a municipiului. Din Comunicatul cu priv­ire la îndeplinirea planului de stat de dezvoltare a econo­miei naționale a Republicii Socialiste România pe anul 1969 TRIBUNA «»VIALA.Cum iau unii concedii pentru același diagnostic: boală închipuită... O statistică făcută de organele de control ale Direcției județene a muncii și prevederi­lor sociale, indică o si­tuație, cu totul necores­punzătoare, în ce pri­vește cuantumul zile­lor de concedii medi­cale , în zece luni din anul trecut s-a înre­gistrat un număr de 760.331 zile de conce­dii medicale (reve­nind, ca procent pe județ, cite 4 zile/om), pentru care s-au plătit 23.330.541 lei ! Dacă ținem seama că în statistica mai sus prezentată nu sunt cu­prinse zilele de conce­diu acordate pentru accidente de muncă, boli profesionale, în­grijirea copiilor sar­cină și lehuzie, conclu­zia este cu atît mai aspră. Comparațiile în­tre diverse întreprin­deri și instituții în ce privește volumul zile­lor de incapacitate temporară de muncă acordate pe bază de acte medicale cu pa­rafă în regulă, stîr­­nesc, adesea, nedume­riri cu și fără răs­puns. Dacă la Combi­natul chimic craiovean (întreprindere cu a­­proape 5 000 de salari­ați) s-a înregistrat, în perioada menționată, un număr mediu de 4,5 zile/om concedii medicale, la Spitalul nr. 1 procentul este mult mai mare : 6 zile/omi (!). La Oficiul farmaceutic județean, același procent este a­­proape egal cu­ cel în­registrat la fabrica de confecții (unitate în care ponderea o au tot femeile), al cărei nu­măr de salariate, prin comparație, este de 8,5 ori mai mare. La LT.C. se înregistrează recor­dul pe întregul muni­cipiu : 12 zile/oii. Pe lângă cazurile reale, în totul îndrep­tățite, de acordare în­temeiată a concediilor de boală, există un nu­măr mare de cazuri care indică o sfidare totală a legii și adevă­rului Numeroși bol­navi închipuiți capătă credit generos din partea celor care au asupra lor carnetele de certificate medicale și dreptul de a acorda sau nu zile de conce­diu unuia care — vor­ba proverbului — „zace de lingoare și ni­mic nu-i doare". In întreprinderi se cu­nosc deja cei care se îmbolnăvesc la co­mandă, venindu-le ca din senin „boala trupu­lui în ziua lucrului". La o întreprindere craioveană (I.T.C.) am asistat deunăzi la o discuție în totul eloc­ventă. Un salariat de­clara unui prieten obi­dn de a fi lăsat singur să ducă greul, pentru că colegul său de tură — un chiulău prin de­finiție — obținuse un nou concediu medical, „î o găsit ceva me­dicul de i-a dat con­cediu?“ — a întrebat interlocutorul celui la necaz. ..Da ! Coastă de dric“. Intr-o convorbire cu tov. Constantin Dinu, directorul aceleiași în­treprinderi, acesta își exprima îngrijorarea legitimă în legătură cu numărul mare al concediilor de com­plezență. Și :.De multe ori, spunea , cînd am făcut o observație mai categorică unor salariați căzuți în culpa neglijenței sau a altor greșeli, sau cînd iau măsuri de sancționare în totul în­­temeiate, a doua zi primesc în cauză : replica celui respectivul intră în concediu me­dical ! Știu să bată podurile Și să-și dove­dească oricînd că în­treprinderea trebuie să fie la cheremul lor. Așa s-a întîmplat, de exemplu, cu taxatoa­rele Ecaterina A­m­­za și Elena Jianu, care au ripostat imediat la măsura noastră de a §§ se sancționa pentru­­ lipsuri grave (Intre 3 care și falsuri), luîn­­­ du-și... concediu me­­­ dical“. g La această întreprin­­g­dere, cazurile de con- 3­cedii pe pricini închi­­­j­puite sunt destul de­­ numeroase. Unele din­­­­tre certificate n-au­­ fost onorate, dar or­ §o­ganele care au luat­­ asemenea hotărîri în­­ spiritul loialității și a cinstei au trebuit, une- 3 ori, (de ce «are ?) să­­ suporte calvarul unor 3 anchete, insinuări, u- g miliri (pe pretext „de­­ incompetență“) etc. g Salariați cu maladii g închipuite (la mîncare g lupi și la treabă ie- 3 puri) contestă hotărî­­­­rile luate în virtutea­­ purului adevăr și —­­ nu o dată — își găsesc­­ prozeliți, apărători g crînceni. Unui salariat gj (Nicolae Botofei) i s-a­­­ acordat concediu me­­­­dical, pentru ca bie­­­­tul bolnav dus de pe g­lume să învie în zi de = AL. KIKESCU H Concursul nostru cu premii „Pe podiumul învingătorilor“ Astăzi ne vom referi la un joc sportiv tradițional românesc care solicită alese însușiri : spirit de echipă, agilitate, forță, agerime a minții. Oină redevine, din ce în ce mai mult, ceea ce tre­buie să fie : un sport al maselor largi, un sport îndrăgit și cu­ mai mult cultivat în rîndurile tineretului de la orașe și sate. Una dintre echipele de oină sătești din județul nostru s-a afirmat cu succes, an de an, în com­petițiile republicane. O cunoașteți ? Precizați numele e­­chipei, cel mai bun rezultat al său și anul în care l-a obținut. Talon de participare nr. 15 V­.W.V.V.V.­A­.V.V.V­.V­ AV.V.V.W.V.'.VW.'.W.V în atenția participanților la concursul „ITINERARII TURISTICE“ In urma trierii celor 3510 participări la con­curs, juriul a stabilit bu­letinele cu toate răspun­surile exacte care con­curează la premiile ofe­rite. Tragerea la sorți va avea loc sîmbătă, 6 fe­bruarie a.c., orele 17, la Casa de cultură a tine­retului din Craiova. illllllll! Bilanț valoros în activitatea de transporturi auto După Lucrătorii din unitățile în­treprinderii de transporturi auto Craiova au pășit în ultimul an al cincinalului hotărîți să ridice pe trepte noi întrecerea socia­listă pentru dezvoltarea reali­zărilor din anul trecut. Ca ur­mare, prima lună a acestui an a constituit o etapă de bogate înfăptuiri organizatorice și teh­nice care s-au materializat, în ultimă instanță, în îndeplini­rea sarcinilor de plan înainte de termen. Prevederile din luna ianuarie au fost depășite cu 1 082 900 tone kilometrice con­venționale transportate. In bogatul bilanț al lucrătorilor din autobazele întreprinderii de transporturi auto Craiova sunt prezente, în mod deosebit, rea­lizările colectivelor de muncă din autobazele nr. 1, nr. 2 și nr. 11 călători, din Craiova, au­tobazelor din Strehaia și Orșova. Colectivul autobazei nr. 2 Craio­­va și-a depășit sarcinile de plan cu 1 la sută la indicatorii tone și tone kilometrice transportate și cu 3 la sută la tone kilome­trice convenționale. In cadrul autobazei nr. 11 s-au înregistrat circa 400 000 călători kilome­tri transportați peste plan. Pe baza unor calcule prelimi­nare, la autobazele nr. 2 și nr. 11 Craiova se vor obține eco­­nomii suplimentare la prețul de cost în valoare de 150 000 lei și respectiv 200 000 lei. Aceste suc­cese sunt garanții sigure ale unor victorii de seamă în înde­plinirea exemplară a sarcinilor de plan din 1970, în creșterea calitativă a transporturilor auto. MARIN SANDULESCU coresp­ lună de zile Ieri, pe piața craioveană: n • PRIMELE CANTITĂȚI DE PRODUSE LAC­TATE DIN NOUA FABRICĂ Cu siguranță, puțini din­tre miile de cumpărători craioveni care s-au apro­vizionat în cursul zilei de ieri din magazine și piețe cunosc că, începînd cu a­­ceastă zi, au primit pri­mele cantități de produ­se lactate fabricate în noua unitate din Romanescu. Paralel strada cu ultimele probe tehnologice ale noilor capacități, Fabrica de produse lacta­te de la Craiova — una dintre cele mai mari și moderne întreprinderi de acest gen din țară — a fabricat și livrat pieții lapte, unt și înghețată, co­respunzător producției li­niilor tehnologice ale pri­mei etape : 500 kl lapte de consum și produse proas­pete, 2000 tone unt pe an și 2 tone/zi înghețată. în continuare, se pre­vede terminarea lucrări­lor de montaj astfel incit, in cursul acestui an, fa­brica va dispune de capa­citățile totale de 1000 Lapte de consum și pro­hu­duse proaspete precum și multe alte sortimente de brinzeturi și lactate. • CINEGEICUL FEROVIARILOR In cadrul sindicatului din comitetului Regionala de căi ferate Craiova­­ a luat ființă Cineclubul fe­roviarilor care cuprinde un entuziast grup de foto­grafi amatori, dornici să imortalizeze pe peliculă activitatea și preocupările lucrătorilor de la calea fe­rată. Ca o primă temă pe agenda cineaștilor amatori de la Regionala de căi fe­rate se înscrie un film de­dicat zilei de 16 Februa­rie — Ziua Ceferiștilor. • „CUPA TINERE­TULUI DE LA SATE” Astăzi are loc, la Craio­va și Băilești, etapa pe centre de comune a „Cu­pei tineretului de la sate“ — ediția de iarnă, la dis­ciplinele șah și tenis de masă. La Craiova. Întrecerile se vor desfășura la Casa tineretului, între parti­cipanți reprezentând 17 a­­sociații sportive sătești. Concursul va începe la ora 9 dimineața. Azi vă informăm despre Luna cărții la sate Aflată la a zecea ediție, „Luna căr­ții la sate“, care debutează azi, va prilejui dive­­sific­­area metodelor de popularizare și răs­­pîndire a cărții, contribuind la edu­carea gustului ar­tistic al oamenilor muncii din mediul rural. In vederea bunei desfășurări a aces­tei tradiționale ma­nifestări de masă, Comitetul județean pentru cultură și artă, în colaborare cu Uniunea jude­țeană a cooperati­velor de consum, a elaborat un amplu plan de măsuri me­nit să îmbine ac­tivitatea de difu­zare a cărții cu numeroase acțiuni cult­ural-educative. Intre 1—28 fe­bruarie, cele 50 de librării sătești , și 214 raioane și punc­te de difuzare din cadrul magazinelor mixte și ut­­­eriale vor fi aprox­­­ma­te cu un sortid­ lent bogat de cărți. In cadrul unităților socialiste din agri­cultură și al școli­lor sătești se vor organiza standuri permanente, iar la librăriile din Mîr­­șani, Băilești, Me­­linești, Bechet, Dă­­buleni, Plenița și din alte localități se vor amenaja ex­poziții de cărți din literatura social­­politică și agrosil­vică. Cu sprijinul Comitetului jude­­țean U.T.C. și al In­spectoratului școlar județean, va avea loc concursul do­tat cu premii „Di­fuzarea cărții în rîndul tineretului". La cămine cultu­rale, biblioteci, șco­li se vor organiza recenzii, prezentări de cărți, concur­suri și seri literare, șezători, simpozi­oane. La recitalu­rile de poezie din comunele Pielești, Ghercești, Drăgo­­tești își vor da concursul actori ai Teatrului Național din Craiova. Citi­torii din Segarcea, Filiași, Valea Stan­­ciului, Oredei, Cor­nu se vor întîlni cu scriitori, iar specialiștii de la Universitate și Sta­țiunea experimen­tală Șimnic vor prezenta noile cărți agrozootehnice ță­ranilor cooperatori din Robănești, Teasc, Caraula, Lipov, Cioroiași etc. Cadrele tehnice din cooperativele agricole de produc­ție vor sprijini ac­țiunea de populari­zare a cărții, pre­­zentînd la cămine culturale și biblio­teci lucrări agro­zootehnice. EL. TUICU

Next