Inainte, martie 1970 (Anul 27, nr. 7773-7798)

1970-03-01 / nr. 7773

ANUL XXVI NR. 7773 DUMINICA 1 MARTIE 1970 6 PAGINI 30 BANI O etapă hotărîtoare în îndepli­nirea angajamentelor asumate în agricultura județului — Interviu cu tovarășul ing. CONSTANTIN BABALAU, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean Dolj al P.C.R., președintele Comitetului executiv al Consiliului popular județean — illllllll!lllll!lllllllllllll!lllll!llllllllllllllllllll!lll!ll!lllll!lll!!ll!lllll!llfl!llllllll!llllllllllllllll!!!llllll!ll!lll!!lllllll!!ll!l!!ll!llll!!lll La Plenara lărgită a Comite­tului județean de partid, ținută la 23 ianuarie a.c., participan­ții s-au angajat, in numele comuniștilor, al tuturor oame­nilor muncii din județe, să de­pășească, la majoritatea indi­catorilor, sarcinile economice ce decurg din planul de stat. Ocupînd un loc important în economia județului, agricultura a reținut în mod deosebit a­­tenția plenarei care, după o a­­profundată analiză, a ajuns la concluzia că în această ramură de producție există încă rezer­ve mari. Angajamentele ju­dețului nostru în domeniul a­­griculturii urmăresc să valori­fice la un nivel superior a­­ceste rezerve, transformîndu-le în zone de cereale și de legume, în carne și lapte. Evident, campania agricolă de primăvară, în al cărei prag ne aflăm, constituie o etapă hotărîtoare în îndeplinirea an­gajamentelor asumate. De pre­gătirea ireproșabilă, de exe­cutarea în cadrul epocii optime și la un înalt nivel calitativ a fiecărei llucră­ri, începînd de la pregătirea terenului și pînă la recoltat, depinde realizarea producțiilor pe care coopera­torii, lucrătorii din I.A.S., me­canizatorii s-au angajat să le obțină. Referitor la stadiul pregăti­rii și executării lucrărilor a­­gricole de primăvară, ca fac­tor esențial ce condiționează îndeplinirea angajamentelor pe care și le-a luat județul nos­tru, ca răspuns la chemarea lansată de județul Timiș, am solicitat un interviu tovarășu­lui Constantin Băbălău, mem­bru al C.C. al P.C.R., prim-se­­cretar al Comitetului județean Dolj al P.C.R., președintele comitetului executiv al Consi­liului popular județean.­­ Răspunsul organiza­­i­ției județene de partid­­ Dolj la chemarea jude­țului Timiș conține an­gajamente mobilizatoare, în care se prevede, prin­­­tre altele, depășirea pla­nului de stat la principa­­­lele culturi cu 100 tone griu în I.A.S., 68G0 tone porumb boabe (din care 6000 tone în C.A.P.), 2300 tone floarea-soarelui (din ■ care 1600 tone în coo­­­­perativele agricole). Care­­ sunt rezervele avute în­­ vedere și cum vor fi ele­­ utilizate pentru ca an­­­­gajamentul luat să de­­­­vină faptă ? — O primă rezervă o consti­tuie pămîntul,­ principal obiect al muncii agricole. Cele 209 coo­perative agricole și cele I.A.S. existente în județ dis­­4­pun de soluri fertile, al căror potențial de producție nu este încă utilizat la întreaga sa ca­pacitate. Dovada ne-o oferă diferențele mari de recolte în­registrate de la un an la al­tul de cooperative cu soluri identice. La aceste unități, prin generalizarea metodelor de lu­cru dovedite eficace, vom ac­ționa asupra pămîntului în di­recția ștergerii sau cel puțin a micșorării diferențelor de producții la hectar. Aceasta este însă numai o latură a pro­blemei. Cealaltă latură o con­stituie mijloacele materiale noi, de care dispunem în 1970 pen­tru sporirea rodniciei solului. Grație politicii partidului nostru de orientare statornică a agri­culturii pe calea dezvoltării intensive și multilaterale, anul acesta întreprinderile mecanizarea agriculturii pentru din județul Dolj vor continua să fie dotate cu un apreciabil nu­măr de mașini moderne, de înaltă productivitate pentru cultura mare, cultura legume­lor, pomicultură, viticultură, plante furajere etc. Vom avea astfel posibilitatea să încadrăm fiecare lucrare în epoca opti­mă, să îmbunătățim sensibil calitatea lucrărilor, ceea ce, se înțelege, va influența pozitiv a­­supra producției. Acordînd un sprijin deosebit județului nostru, conducerea partidului a trimis o brigadă, alcătuită din activiști și specia­liști cu experiență, care a fă­cut o analiză multilaterală, la fața locului, a activității unor unități agricole, propunînd mă­suri de natură să ducă la lichi­darea deficiențelor constatate, la punerea cit mai eficientă în va­loare a tuturor rezervelor eco­­nomico-naturale. In acest sens, biroul Comitetului județean de partid a indicat Direcției agri­cole să elaboreze un program concret privind folosirea com­pletă și rațională a fondului fun­ciar, extinderea și amenajarea de noi suprafețe irigate, folosirea în­tregii capacități a mijloacelor din dotare pentru mecanizarea lucrărilor la culturile de cerea­le, legume, pomi și vii. Pînă a­­cum, s-au întreprins măsuri Interviu consemnat de ing. A. FRIGIOUI (Continuare în pag. a V-a) curier cotidian s­i cercetare de larg interes economic Specialiștii din Institutul de proiectări și cercetări miniere pentru lignit Craiova, in cola­borare cu Universitatea cra­­ioveană și Stațiunea experi­mentală Tg. Jiu, întreprind cercetări de o deosebită im­portanță economică privind redarea in circuitul agricol a terenurilor degradate din ca­rierele de lignit de la Rovi­­nari.­ ­ Schimb de experiență în domeniul legumiculturii In ziua de 28 februarie a.c., a avut loc la Stațiunea experi­mentală legumicolă Ișalnița un schimb de experiență cu ca­drele tehnice horticole din coo­perativele agricole din Județul­ Dolj. Scopul principal al schim­bului de experiență a fost cu­noașterea tehnologiilor noi in legumicultura, punindu-se un deosebit accent pe metodele de repicare și combatere dăunătorilor ln sere și răsad­a­niie. Vizitatorii au luat cunoștință cu deosebit interes de eficien­ța culturilor forțate, de crearea de noi soiuri și hibrizi rezis­tenți la boli și dăunători. S-au vizitat, de asemenea, construcțiile de seră, unde s-au prezentat rezultatele ob­ținute prin diferite sisteme și metode de irigat, incepind cu cele subterane și terminfnd cu aspersiunea. In continuare s-au prezentat diferite tipuri de ghivece nutritive, insis­­tlndu-se, in special, asupra ce­lor confecționate din polietile­­nă recuperată. Vizitatorii au manifestat un viu interes și pentru experiența acestei sta­țiuni In ce privește cultivarea castraveciorilor timpurii In nisip și pietriș, o metodă nouă in practica legumicolă.­ ­ Noi produse de larg consum La întreprinderea de indus­trie locală metal-lemn Craiova se lucrează în momentul de față la pregătirea asimilării a 16 produse noi, peste cele prevăzute prin plan. Vor fi realizate intre altele, reșouri emailate care funcționează cu petrol și gaze, cazane de baie, cufere de hol, biblioteci, noi tipuri de mobilă pentru locu­ințe.­ ­ Expoziții de artă culinară In cursul zilei de ieri, T.A.P.L. — Craiova și I.A.P. „Cofetarul“ au organizat în citeva unități expoziții de pre­zentare și de vinzare a unor produse realizate in laboratoa­rele proprii. La unitățile „Minerva", „Fîntînica“ și „Expres“ s-a pregătit un sortiment variat de mâncăruri cu specific olte­nesc, specialități culinare, pre­parate de pește, etc. Expozițiile de la cofetăriile „Oltenia" (blocul Femina), „Scala“, din Calea Severinului și „Liliacul" din Calea Bucu­rești oferă o gamă largă de prăjituri, torturi și alte pro­duse de cofetărie. 1 martie.. Un gest solemn, o emoție, un zîmbet cald, un mărțișor.. Consfătuire pe teme de mecanizare a agriculturii Din Inițiativa biroului Comite­tului județean Dolj al P.C.R., a avut loc ieri la Craiova o consfă­tuire la care au luat parte direc­torii, inginerii și șefii secțiilor de mecanizare ale celor 12 I.M.A. din județ. Au fost prezenți tovară­șii : ing. Constantin Băbălău, membru al C.C. al P.C.R., prim­­secretar al Comitetului județean Dolj al P.C.R. ; Gh­eorghe Din­­dere, secretar al Comitetului ju­dețean de partid, președintele Uniunii județene a C.A.P., ing. Gheorghe Manciu, director ad­junct cu probleme de mecanizare din Direcția agricolă Județeană. Numeroși participanți la discu­ții au scos in evidență stadiul pregătirilor pentru campania a­­gricolă de primăvară și măsurile luate de fiecare formație de lucru in vederea înfăptuirii sarcinilor ce stau, in acest an, in fața agri­culturii județului. A fost susținută cu mult entuziasm ideia lansării unei întreceri însuflețite, pe În­tregul județ, formulîndu-se obiec­tive precise, mobilizatoare. In încheierea consfătuirii a luat cuvintul tovarășul ing. Con­stantin Băbălău, care a făcut prețioase recomandări privind ex­tinderea lucrărilor mecanizate și găsirea de noi surse pentru spo­rirea veniturilor întreprinderilor. Vorbitorul s-a referit pe larg la sarcinile imediate ce revin me­canizatorilor in campania agri­colă de primăvară și la relațiile de strânsă colaborare statornicite Intre secțiile de mecanizare și cooperativele agricole pe care le deservesc. Tov. Păun M. Nicolae, din comuna Ghercești, ne-a semnalat că in satul Ungureni nivelul de tensiune al energiei electrice este scăzut. In acest sens, tov. Gh. Adangiu, inginer șef al I.R.E. Craiova ne infor­mează că toate cele semnalate se confirmă. Din măsurătorile făcute la toate capetele de rețea a reieșit că sunt necesare mai multe lucrări, în scopul normalizării situației. In planul centrului Craiova s-au și inclus lucrări pentru echilibrarea sarcinii, eliminarea ștrangulărilor din rețea și schimbarea transformatorului actual cu un transformator de putere mai mare. 12613 o propunere transmisă de cetățeanul Enache Popescu : înfrumuse­țarea șoselei Craiova-Vîlcea. Tov, prim-vicepreședinte al comitetului executiv al Consiliului popular municipal Craiova, M. Năstasie, a pri­mit cu mult interes această propunere și ne transmite că s-a prevăzut, in acest an, repararea și modernizarea străzii Bariera Vilcii. O dată cu venirea primăverii se vor­ extinde plantațiile de arbori ornamentali pe această arteră pînă la Stațiunea experimentală Șimnic. Robu D. Mihai — Goicea. Propunerea făcută de dumneavoastră re­feritoare la instalarea unei cabine telefonice la Oficiul P.T.T. Goicea, a fost reținută de tov. ing. Preda Dumitru, director al Direcției jude­țene de poștă și telecomunicații. Pentru satisfacerea necesarului de ca­­­­bine pe județ s-a intervenit la Ministerul Poștelor și Telecomunicațiilor și, în momentul sosirii lor, se va instala o cabină și la Oficiul Goicea. Tovarășul Florescu Emil, din Craiova, ne-a semnalat că gestio­nara de la chioșcul alimentar nr. 164 din Calea Breștii, nu asigură o deservire corespunzătoare a personalului de la I.T.C. La sesizarea ziarului, tov. M. Colovai, director al O.C.L. „Alimentara“, ne-a asigurat că unitatea respectivă va fi aprovizionată cu o cantitate mai mare de produse de panificație și alte alimente, acordîndu-se prioritate servirii muncitorilor de la I.T.C. Am văzut acum cîteva zile, in­­trînd într-o farmacie, un tip In palton de piele, cu ditamai că­ciula țuguiată pe cap. S-a mișcat dezinvolt prin local, a comandat medicamentele de trebuință, a așteptat clteva minute, apoi plătit și s-a îndreptat spre ușă.­­ Un singur lucru a uitat să-l facă, în vreme ce se afla în far­macie , să-și scoată căciula de pe cap, în semn de respect pen­tru această instituție de sănătate și pentru acești oameni îmbră­cați în alb, a căror pricepere și probitate profesională se conjugă cu munca medicilor întru salva­rea vieților omenești aflate in pericol. Și atunci, m-am uitat cu mai multă atenție împrejur și am ob­servat că, de fapt, eram singu­rul bărbat din farmacie care-și purta pălăria în mină și nu pe cap. De ce oare ? De unde și cum ne-am învățat, exemplul cui l-am urmat atunci cînd am uitat de o asemenea chestiune elementară de bun simț ? Cum e posibil să nu facem măcar o simplă dife­rențiere intre o asemenea insti­tuție, unde într-adevăr se cum­pără (dar ce se cumpără ?) și un oarecare magazin unde — fără a exclude regulile de comporta­ment civilizat — cumpărăm cio­rapi, cartofi sau trandafiri olte­nești ?... Chestiunea pare măruntă și lip­sită de semnificație, ținînd într-un fel de gesturile prea obișnuite pe care uneori nu le controlăm, trecîndu-le, la un filtru atent, în rîndul micilor scăpări. Realitatea nu este însă aceasta. Faptul re­flectă o lacună în educație și poate o eclipsă a eticii cetățenești în care respectul, în orice împre­jurare, trebuie să fie factorul predominant în relațiile dintre oameni, în relația cetățean-local public. Apropo de acei oameni care, aflați în restaurant la masă, stau cu pălăriile pe cap, înfo­foliți în paltoane, întocmai ca intr-o sală de așteptare la o oare­care haltă. Ne oprim aici, sperînd că am fost înțeleși așa cum trebuie. I. SOARE O simplă scapare, sau... 7 entul economic­ cu instrument eficient de planificare In multitudi­nea de măsuri elaborate de Conferința Na­țională și Con­gresul al X-lea al P.C.R. cu privire la perfecțio­narea conducerii și planificării economiei naționale, un loc de seamă îl ocupă îmbunătățirea relațiilor dintre întreprinderi. Pe această linie se înscrie și noua lege a contractelor econo­mice, adoptată de Marea Adu­nare Națională în decembrie 1969, lege care transformă con­tractul economic într-o pîrghie puternică a unei aprovizionări tehnico-materiale normale, ca­pabilă să asigure respectarea riguroasă a disciplinei de plan,­­ realizarea unei înalte eficiențe economice. Așa cum se arată în expunerea de motive la aceas­tă lege, contractului economic i se conferă caracterul de in­strument de planificare, care servește la fundamentarea pla­nurilor anuale pe baza preve­derilor cuprinse în planul cin­cinal, precum și la concretiza­rea și desfășurarea relațiilor economice între organizațiile socialiste privind furnizarea de produse, executarea de lucrări și prestarea de servicii. Prin conținutul lor, contractele eco­nomice asigură pe de o parte satisfacerea ce­rințelor benefi­ciarilor, iar pe de altă parte u­­tilizarea inte­grală și raționa­lă a potențialului tehnico-eco­­nomic al furnizorilor. Demnă de reținut este preve­derea potrivit căreia contracții economic își poate îndeplini în bune condiții rolul de instru­ment de planificare numai da­că se va încheia în timp util și necondiționat, înainte de de­finitivarea planurilor de stat anuale, în funcție de specificul producției. Legat de aceasta se precizează că contractele eco­nomice pot fi de lungă durată, anuale sau pentru perioade mai scurte, potrivit cu acordul păr­ților și prevederilor planului de stat. Astfel, pentru materiile prime de bază, mașini, instalații și utilaje, a căror fabricație re­clamă o perioadă mai îndelun­gată de pregătire tehnică și or­­ganizatorică, contractele econo­mice se vor încheia cu cel pu­țin șase luni înainte de înce­perea perioadei de plan. In ca­zul utilajelor și al instalațiilor complexe, legea prevede că părțile au obligația de a sta­bili în contracte termenele de predare a documentației teh­ni­(Continuare In pag. a V-a) NICOLAE POPESCU, director comercial, Combina­tul chimic Craiova Șantierul Teatrului Național — se lucrează la turnarea be­­toanelor în armăturile structu­rii de rezistență și planșeelor Foto : I. Nicola w.'.nAmvAsmsv." DUMINICALE ,­ Orchestra ,,Studio'70“ la primul său concert. Orchestra de muzică ușoară „Studio'70" a Filarmonicii de stat „Olte­nia“ iși susține astăzi concer­tul inaugural, își dau concursul cunoscuții soliști de muzică ușoară Denis Constantinescu și Dan Gherasim, tinerele speranțe Reli Georgescu, Aura V­aiss, Teodor Costin și Ion Bucșe. Spectacolele sunt anun­țate pentru orele 15 , 18 și 20,30, pe Simpozion. La orele 10,30, la Casa de cultură a municipiu­lui Craiova se organizează simpozionul „Tonitza — pictor român de renume mondial“. Vorbește : prof. Die Mari­­neanu. g „Pictorul craiovean Ion Negulescu, regizor la Holy­­wood“. Așa se intitulează con­ferința care se prezintă astăzi, la orele 11, In sala Centrului din Craiova al Academiei. Vor­bește : Mircea C. Marinescu, doctor in științe juridice. Ex­punerea este ilustrată de pro­iecții. Cu același prilej are loc și vernisajul unei expoziții cu lucrări originale și reproduceri. Pe Artiști amatori In turneu. Taraful și formația de muzică ușoară de la Casa de cultură din Filiași susțin, astăzi după amiază, spectacole la Casa de cultură din Calafat și căminul cultural din Maglavit. \WVW.Wi’AA'WiWAWAWiVAWiAWi"/<VAW»WJ l^AW,V.V.,.V.V.I.-.'.‘.V.V.,.W.V. BRAȘOV- 1970 Cîteva priviri indiscrete în culisele Televiziunii Brașov—capitala muzicii ușoare europene Connie Francis, Rafael, Nougaro „hors concurs“ maril 0 Stele de primă mărime pe bolta treceri Dispunînd la această dată de informații exacte, încercăm să prezentăm cititorilor ziaru­lui nostru amănunte din „cu­lisele“ televiziunii — pînă acum discretă — despre Concursul­­ și Festivalul internațional al cîntecului „Cerbul de aur“ — ediția a 3-a — Brașov — Ro­mânia, sau cum i se spune mai simplu : „Brașovul Cerbului de aur“. La recenta ediție participă reprezentanți din 25 de țări. Italia, Portugalia și România trimit la Brașov cite doi con­curenți. Se mai așteaptă răs­puns de la televiziunile din Turcia, Finlanda și Grecia. Pînă acum s-au primit răs­punsuri de la 17 televiziuni ca­re-și vor trimite­ membri în juriu. Se crede însă că vor fi peste 20 de jurați. Printre aceș­tia sînt personalități artistice internaționale de prestigiu, compozitori remarcabili, condu­cători de festivaluri, dirijori, regizori de televiziune, critici muzicali. Iată cîteva nume : belgianul Paul Van Dessel, Car­lo Alberto Rosă Vadim Liud­­vikovski, Sandro Pallavicini. Desigur, programul Festiva­lului interesează un foarte ma­re număr de cititori. Marți 3 martie la ora 20 — deschide­rea oficială a Festivalului. A­­poi prezentarea concurenților și... primii concurenți. Pauze­le vor fi destinate reportaje­lor semnate de Alexandru Stark și Carmen Dumitrescu, intitulate „Din culisele Festi­valului". La ora 22 s-a progra­mat recitalul Connie Francis. Concursul continuă în zilele de 4, 5 și 6 martie. Recitalurile au această ordine : 4 martie — Luminița Dobrescu, Memphis Slim și Josephine Backer ; 5 martie — Bogdana Karadoce­­­ va și Nicoletta ; 6 martie — Eva Demarczik și Marie Lafo­­ ret. Ziua de 7 martie, cînd ju­riul va hotărî „Cerbul de aur“, este consacrată numai recita­lurilor. Va începe formația „Venus“. Urmează Eva Pilarova, Mihaela Mihai și Claude Nou­garo. La 8 martie — concertul laureaților și recitalul Rafael. PETRE MIHAI BACANU redactor la revista „Teatru“ in­(Continuare în pag. a IlI-a) Dorin Anastasiu s­im BRAȘOV ROMANIA .WAV.V.V.W.'AWWAW.WW.VVWAW.WAWA'

Next