Inainte, martie 1970 (Anul 27, nr. 7773-7798)

1970-03-28 / nr. 7796

'W'i fH ‘j* #1 w JL 1? iPt# iWltIHII'-iij Plenara Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste NICOLAE CEAUȘESCU Cuvîntarea tovarășului universitară. (Urmare din pag. 1) ceea ce pot face arhitecții care trăiesc și muncesc în județe. Sînt de acord ca județele să se adreseze Uniunii Arhitecților, urmînd ca aceasta să organizeze trimiterea pe teren a unor echipe din care să facă parte — in afara arhitecților — cadre din învățămînt și din institute. Aceste echipe să ajute organele locale în definitivarea sistematizării și în proiectare. Eu cred că, intr-adevăr, Uniunea ar putea crea grupe de arhitecți pentru județele care n-au institute puternice , aceste grupe să aibă oarecum o răspundere permanentă, acodînd județelor un sprijin, un ajutor sistematic. Acesta ar fi un lucru bun. Sînt însă și alte probleme, tovarăși, care merită să facă obiectul discuțiilor în cadrul consiliului nostru , cred că organizațiile care fac parte din Consiliul Național, cit și biroul Comitetului Executiv se vor gîndi să lărgească tematica dezbaterilor. Ar fi bine dacă la ordinea de zi s-ar pune măsurile ce trebuie luate de către Consiliul Național al Frontului pentru înfăptuirea celor două programe adoptate recent de Comitetul Central în domeniul agriculturii. Trebuie să avem în vedere că în cursul următoarelor luni se va definitiva planul cincinal , ținînd seama că el privește toate sferele de activitate ale societății noastre, este normal ca Consiliul Național să-și spună părerea, să-și aducă contribuția la definitivarea lui. Sunt și alte probleme care, puse în dezbaterea Consiliului, cu participarea reprezentanților tuturor categoriilor sociale, ai tuturor organizațiilor obștești, vor putea fi soluționate in mai bune condițiuni, corespunzător cerințelor dezvoltării continue a societății noastre socialiste. Aceasta este, de altfel, una din rațiunile creării Frontului Unității Socialiste. Prin participarea mai activă, organizată, a tuturor categoriilor sociale, a tuturor organizațiilor obștești la elaborarea politicii interne și externe a partidului nostru, să asigurăm adeziunea largă a întregului popor la opera de edificare a socialismului, la politica externă, de apărare a păcii, dusă de statul român " Totodată, activitatea Frontului este și o cale eficace de atragere a maselor largi populare la viața politică și socială a țării. In felul acesta, democrația noastră socialistă devine tot mai efectivă și tot mai eficientă. Prin participarea tot mai vie a organizațiilor obștești, a reprezentanților tuturor categoriilor sociale, a maselor înseși la întreaga politică a partidului și statului facem pași înainte în perfecționarea democrației noastre socialiste — parte componentă, inseparabilă a edificării societății socialiste multilateral dezvoltate. Iată de ce cred că trebuie să ne gîndim mai serios la perfecționarea muncii consiliilor Frontului Unității Socialiste, începînd chiar cu munca Consiliului Național. In ce privește problemele internaționale, după cum a reieșit din informarea prezentată aici, în perioada care a trecut, biroul executiv a desfășurat o activitate importantă, stabilind legături cu o serie de organizații similare din țările socialiste, cu organizații din țările în curs de dezvoltare, cu mișcări de eliberare națională și cu alte organizații și partide din țările capitaliste. Pornind de la interdependența dintre politica noastră internă și externă, este necesar ca Frontul să acționeze cu și mai multă fermitate pentru a contribui la realizarea liniilor generale ale politicii externe a țării noastre — politică de colaborare cu țările socialiste, cu toate țările lumii, în interesul progresului, al mai bunei cunoașteri reciproce, al dezvoltării relațiilor tehnico-științifice și culturale între popoare, pentru victoria cauzei păcii și socialismului în lume. Hotărîrea plenarei noastre de a se intensifica legăturile cu toate organizațiile politice și de altă matură din Europa, în vederea conlucrării pentru realizarea securității europene, este în deplină concordanță cu politica Partidului Comunist Român și a guvernului, cu năzuințele națiunii noastre socialiste. Este necesar ca Frontul Unității Socialiste să acționeze mai intens in această direcție, să inițieze acțiuni, dialoguri cu diferite partide politice și organizații care se pronunță pentru securitatea europeană, pentru relații de colaborare între statele europene. Prin aceasta, Frontul Unității Socialiste își va putea aduce contribuția la găsirea căilor celor mai potrivite pentru realizarea conferinței statelor europene, pentru înfăptuirea securității pe continentul nostru. Totodată, este necesar să se intensifice legăturile cu mișcările de eliberare națională, cu organizațiile și partidele politice din țările în curs de dezvoltare, cu toate mișcările antiimperialiste, contribuind și pe această cale la întărirea solidarității poporului nostru cu popoarele care luptă împotriva imperialismului, pentru eliberare națională și socială, pentru dezvoltare independentă, fără nici un amestec din afară. Apreciez că există toate condițiunile ca Frontul Unității Socialiste, biroul executiv, tovarășii care se ocupă efectiv de relațiile internaționale să facă mai mult ca pînă acum în acest domeniu. De asemenea, tovarăși, din tot ce s-a spus aici putem trage concluzia că, pe baza experienței pe care am cîștigat-o într-un an și jumătate de la formarea Frontului Unității Socialiste și a consiliilor, trebuie să acționăm în continuare ca aceste organisme să-și îndeplinească în condiții tot mai bune rolul de a contribui la realizarea unei unități tot mai depline a tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naționalitate, a întregii națiuni socialiste, in lupta pentru înfăptuirea programului elaborat de Congresul al X-lea al partidului, pentru înfăptuirea societății socialiste multilateral dezvoltate in patria noastră. Cu aceasta, aș dori să închei lucrările plenarei noastre, urînd tuturor tovarășilor succes în activitatea lor. Vă rog să transmiteți tuturor consiliilor Frontului Unității Socialiste și organizațiilor care fac parte din el, deci tuturor cetățenilor din județele dumneavoastră, urări de noi succese în activitatea viitoare și multă sănătate. (Cuvîntarea a fost subliniată în repetate rînduri cu puternice aplauze). (Urmare din pag. I) Plenaru a hotărât ca tovarășii Gheorghe Apostol și Constantin Mateescu, care au făcut parte din Biroul Executiv și din Consiliul Național al Frontului Unității Socialiste ca reprezentanți ai Uniunii Generale a Sindicatelor din România, respectiv al Uniunii trase a Cooperativelor Contre Consum să fie eliberați din aceste funcții ca urmare a schimbărilor intervenite in conducerea acestor organizații. Plenaru a ales ca membri ai Consiliului Național și ai Biroului Executiv al Frontului Unității Socialiste pe tovarășii: Virgil Profin, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent și secretar al C.C. al P.C.R., președintele Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție, Florian Dănălache, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., președintele Uniunii Generale a Sindicatelor din România, Valerian Popescu, președintele Uniunii Societăților de Științe Medicale și Dumitru Bejan, președintele Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum. De asemenea, plenara a ales ca membru al Consiliului Național pe tovarășul Traian Dudaș, președintele Consiliului județean Mehedinți al Frontului Unității Socialiste. La dezbaterile din plenară au luat cuvîntul tovarășii : Nicolae Tăbîrcă, Coriolan Pop, Carol Király, Zaharia Stancu, Aurelia Dănilă, Gheorghe Paloș, Constantin Petre, Dumitru Toma, Carol Gollner, Ion Mărgineanu, Constantin Dumitrescu și Damian Ascanio. In încheierea lucrărilor plenarei, a luat cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. ÎNAINTE REFLECȚII LA UN BILANȚ Revenita sesiune de examene — privită prin prisma rezultatelor sale, în condițiile unei exigențe sporite, stimulată permanent de către asociațiile studențești, sub îndrumarea organizațiilor de partid — s-a situat, în general, la un nivel calitativ satisfăcător, datorat atît cadrului de perfecționare a procesului instructiv-educativ, cît și creșterii eforturilor de studiu ale tineretului universitar. Conducerea Asociației studențești din universitatea noastră apreciază că rezultatele sesiunii de examene reflectă o abordare matură, responsabilă, de către majoritatea studențimii, a problemelor pregătirii profesionale. In acest context, la nivelul universității, din numărul examenelor promovate un procent de 74,3 la sută este reprezentat de calificative între 7 și 16. Desigur, există și alte procente, cu o valoare, de ce să nu recunoaștem, aproximativă. Exigențele generale ale formării multilaterale a studenților ca specialiști competenți, cu un larg orizont de cultură, impun considerarea atentă, critică a numărului de studenți nepromovați. Deși față de numărul studenților nepromovați la nivelul țării de 40,2 la sută, procentul înregistrat la nivelul universității noastre este mai mic, de 19,6 la sută, cu toate acestea, situația respectivă nu ne mulțumește nici pe departe. La unele facultăți examenele respinse reprezintă coeficienți mari, ca de exemplu : Facultatea de matematică 39,1 la sută ; electrotehnica 25,47 la sută; chimia 19,9 la sută. Numărul studenților care nu au promovat două examene este de 281, iar al celor cu trei examene se ridică la 48. Sesiunea de iarnă, privită prin prisma numărului redus de examene, demonstrează că mulți studenți nu folosesc in mod judicios condițiile ce le sunt create prin îmbunătățirea continuă a procesului instructiv, abordînd o manieră superficială de studiu, discontinuă, plizind în mod eronat pe capacitatea intelectuală de a acumula în salturi cunoștințele necesare pentru promovare. Fără îndoială că datele procentuale nu pot fi apreciate doar printr-o simplă însumare și absolutizare mecanică, fiind necesar să se țină seama de specificul fiecărei facultăți, de particularitățile asimilării cunoștințelor de către studenții din învățământul cu profil tehnic și economic. Cu toate acestea nu scuzăm rezultatele mai slabe obținute în facultățile cu profil tehnic, unde condițiile procesului de invățămînt sînt tot mai bune de la an la an. In multe dezbateri care au avut loc la nivelul anilor, a fost insistent discutată și problema studenților repetenți. Aceștia afișează, încă, o atitudine reprobabilă față de studiu, influențînd negativ atmosfera generală. In acest sens, considerăm adecvate propunerile deosebit de recentei plenare a Consiliului U.R.S.R., în sensul revizuirii facilitărilor legale, nejustificate, de care beneficiază asemenea studenți, obținute în special prin echivalările de examene. De asemenea, unele asociații studențești au făcut propuneri consiliilor profesorale și decanatelor, ca în viitor, condițiile de reinmatriculare a studenților repetenți proveniți din alte centre universitare, să primească un caracter cu totul excepțional. Neajunsurile existente în domeniul pregătirii profesionale se datoresc și faptului că în unele cămine studențești atmosfera statornicită nu favorizează studiul, preocupările general intelectuale. Pentru înlăturarea acestor situații, noul ment privind activitatea regulamitelor sudențești urmează căsă investească cu responsabilități sporite organele alese de studenți, pentru conducerea și organizarea vieții in comun. Aportul reprezentanților studențimii aleși în consiliile profesorale ale facultăților poate fi mai substanțial, printr-o conlucrare mai strînsă cu factorii de răspundere din cadrul acestora Dezbaterile ce au avut loc au scos în evidență și unele neajunsuri izvorîte din anumite soluții neconcordante cu spiritul legii învâțămîntului. In acest sens, s-a arătat pe bună dreptate că actuala repartizare a numărului de examene în sesiunea de iarnă și cea din vară este nejudicioasă, impunîndu-se o corelare corespunzătoare printr-o dozare adecvată a eforturilor studenților în aceste sesiuni. Consecințele negative ale unei slabe pregătiri din cursul semestrului I — sunt reflectate și de numărul redus de studenți prezentați la examenele parțiale. .In general, studenții nu au privit examenele parțiale ca o posibilitate de a materializa un efort, în vederea obținerii unui beneficiu viitor. Se impune astfel, ca asociațiile studențești să combată această mentalitate, antrenînd studenții la un studiu temeinic, continuu și perseverent pe întreg parcursul anului universitar. Trebuie să recunoaștem că, alături de unele neajunsuri de natură organizatorică manifesat carențe serioase sau și în activitatea propagandistică a asociațiilor studențești. Deși aceste organisme cât și birourile de ani au fost mai în semestrul care a trecut, active au analizat mai operativ pregătirea profesională, luînd măsuri statutare cu studenții cu o situație profesională în total necorespunzătoare, asemenea modalități de muncă nu au fost proprii tuturor facultăților. Semestrul al II-lea constituie o etapă hotărîtoare pentru încheierea ce succes a actualului an universitar. Sarcina primordială a asociațiilor studențești o constituie continuarea consecventă a orientării principale a întregii activități politico-educative spre creșterea răspunderii studenților față de însușirea, temeinică și sistematică a cunoștințelor de specialitate, față de studiul individual. Trebuie să acționăm hotărit pentru a imprima fiecărui colectiv studențesc un spirit de maximă exigență față de îndeplinirea obligațiilor universitare, de altfel foarte firești și esențiale, urmărindu-se zilnic frecvența la cursuri, seminarii, lucrări de laborator etc. Asociațiile studențești vor trebui să conlucreze mai strîns cu cadrele didactice conducătoare de grupuri de studenți, pentru combaterea oricăror manifestări menite să stînjenească atmosfera de studiu. Ele trebuie să lucreze mai diferențiat pe ani și grupe, în funcție de nivelul de pregătire profesională a acestora. In prima parte a lunii mai, vor avea loc dezbateri la nivelul anilor care vor analiza stadiul pregătirii profesionale și măsurile ce se impun pentru buna prezentare a studenților la sesiunea de examen din luna iunie. Consecvenți pe poziția afirmată de hotărîrile anterioare, trebuie să imprimăm și pe mai departe, împreună cu conducerile facultăților, o exigență maximă față de pregătirea profesională a studenților, în deplină concordanță cu aplicarea riguroasă a măsurilor stabilite de conducerea partidului nostru necesare perfecționării școlii noastre superioare MARIA NICOLAE, vicepreședintă a C.U.A.S. asist. univ. T. BOLCHIȘ, șeful comisiei profesionale a C.U.A.S. CENACLU . La ultima ședință (marți 24 martie) cenaclul ne-a demonstrat în plus și abordarea unui alt gen (teatru). Proza poetizată a lui Dan Lupescu a convins încă o dată că rămîne poet oriunde s-ar avînta. In schița ,Sentința“, încearcă să „mimeze“ epicul — insinuînd întâmplări, dar nu reușește să impună și sugestii epice. (Titus Bălașa), în poezie evoluția sa a fost evidentă. Universul poetic a fost adîncit, poezia devenit „mai denasă, mai lapidară, profilîndu-și o linie (Chițu directoare“, Dumitra). Sentimentul unei anume spaime de lumea pe care o reprezintă, simbolizînd numai procesul de cunoaștere, răzbate printre versuri, creionând o certă maturizare poetică : .....Dar acum luntrașul mă îneacă“ său „Lumina ne trase Spre neștiuta noapte/ Mai cade stea să ardă rănile a toate/ Necunoscute păsări trag cerul la edec/ Mă smulg amar din valuri, țărmului meu mă plec“. Al doilea cititor al serii — Paul Arețu — a vrut să arate cealaltă față a comicului încercînd o parodie amară prin piesa „O piesă mare“. El a surprins (și e important) formule „două-trei teatrale dincolo de aspectul spumos“, (Vio rel Mortu). „Piesa captează prin expresie, dar interferența tragicului cu comicul nu -și găsește întotdeauna formula adecvată“ — observa V. M. Danciu, înclinația spre teatru a lui Paul Arețu, evidentă prin expresia și tehnica teatrală, „dacă ar fi fost concentrată asupra unei întoarceri fără ruptură“ — cum observa un alt vorbitor — atunci substanța dramatică ar fi căpătat contur. Și membri ai ceilalți cenaclului au concus printr-o încredere în talentul său dramatic capabil de „replici sprințare“. V. DUMITRU scop Cercetare la micro Foto : I. NIC. Tineri sub cupola Tiraliei Universitatea a urcat, pentru prima oară, pe scena Naționalului craiovean. Intr-o confruntare publică și evenimentul se cere consemnat. A pășit cu sfiala Natașei Rostova la primul bal, privind în jur discretă și emoționată, așezîndu-se sfielnic în fotoliu și aplaudînd reținut. Unii ar putea spune că s-a comportat elegant, voind să ofere neapărat un exemplu de comportare civilizată și, mai ales, universitară. Cu atît mai mult cu cit printre studenți am zărit mulți profesori, membri ai conducerii universitare. Și, totuși, atît in sală cit și in balcoane am numărat multe scaune libere. Să fie tot sfiala de vină ? Nu aș repune în culpă slaba mobilizare, pentru că, în ultimă instanță, nu-l poți dni pe cineva de mină pe ușa unui spectacol ; mi-am amintit, însă, de unele ofori care acuzau, în repetate rînduri, lipsa unui spațiu adecvat la Casa de cultură. De asta-dată, insă, orice argument nu rezistă. In fond este preferabil să ai un nucleu mai restrins de spectatori, dar siguri ca probitate și receptivitate artistică, decit o sală plină doar numeric , cu timpul nucleul poate fi rerdimensionat. Trecînd partea propriu-zisă a spectatacolului, am sublinia, în primul rînd, ținuta decentă în sensul abordării unor repere echilibrate, fără aspirații extravagante, dar cu un pertinent simț al valorii. Faptul că prima parte a spectacolului a fost alcătuită, in exclusivitate, din interpretări ale muzicii culte, a conferit aparițiilor scenice o notă elegantă de spiritualitate elevată. Ne-au plăcut interpretările la pian ale studenților Carmen Gioglovan, Felix Constantinescu, la vioară — Constantin Duțu, precum și liedurile Mirunei Dobrescu. Cel puțin ultima solistă ne-a convins mai mult in postura aceasta, decit in cea obișnuită de interpretă a muzicii ușoare. Sensibilitatea și modulațiile vocii reclamă, ni se pare, convingător o asemenea direcție. Tripticul teatral a reconfirmat aptitudinile studenților pentru piesele de idei, in formule de spectacol simple, ușor abordabile, dar cu o mare forță de convingere. Am reținut trei prezențe actoricești : Vasile Cochină, Mariana Stratan și Ion Colan. Cred că Vasile Cochină, artistul de talent, trebuie identificat in rolul din „împăratul“ de Eugene O’Neill unde a corelat foarte precis și nuanțat pantomima cu vibrația interioară. Aici ni se pare că ne-a oferit măsura exactă a disponibilităților sale actoricești, pentru că in primul rol, din „Farul" de Iebovici a căzut pradă obsesiei gesticii, citind că aceasta trebuie să fie rezultanta firească a unei tensiuni sufletești. In aceeași piesă, Ion Colan deși susține o partitură, oarecum facilă și rectilinie compozițional, demonstrează precizie și intuiție în recrearea personajului. Surprinzătoare, Mariana Stratan în „Portretul unei madone“ de Tennesse Williams, avînd, credem, o partitură foarte delicată : o eroină halucinantă in exprimare, tragică în existență și viziune. Studenta s-a exprimat coerent și nuanțat, improvizind cu multă fantezie și sensibilitate. Merite deosebite se cuvin și „fachirilor de culise“ , regizorul Remus Mărgineanu și scenografului Vasile Buz de la Teatrul Național. ...Sala a aplaudat decent și recunoscătoare, fără entuziasme eruptive, dar grav și serios, conferind atribute cit se poate de elegante studenților craioveni intrați sub cupola Teatrului. Așteptăm, deci, noi apariții. ROMULUS DIACONESCU Moment din tripticul teatral (Urmare din pag. Z ahăr. Pînă seara, cu cele două emănători S.U. 29 și 3 serpălători S.P.C. 6 au fost inseminate cu aceste culturi peste 60 de hectare. Interesați în a obine producții mari, mecanizorii secției ce deservesc aceasă cooperativă agricolă depun trădanii pentru executarea lurărilor la parametrii tehnici prevăzuți in ordinele de lucru, cultura sfeclei de zahăr, de eemplu, se seamănă în întregime după o schemă ce permite în antinuare mecanizarea lucrărior de întreținere și de recoltat. Avînd un dezvoltat simț a răspunderii față de sarcinile încredințate, mecanizatorii de la I.A.P. Dobrotești nu s-au lăsat așezați de ploile căzute în ulima vreme, împreună cu președintele cooperativei agricole, Nicolae Staicu, inginerul agronom șef, Ilie Popescu, și șeful secției de mecanizare, Gheorghe Luță, mecanizatorii au controlat fiecare parcelă de teren în parte și, acolo unde s-a putut intra în cîmp, s-a și pornit la pregătirea terenului și la semă— întotdeauna trebuia s-o iei înaintea timpului — accentua Nicolae Staicu, președintele cooperativei agricole. Azi de dimineață ni s-a părut că terenul este încă moale și nu ne permite să lucrăm cu tractoarele. Dar numai după două ore situația s-a schimbat. Imediat am luat măsuri pentru a mobiliza pe toți mecanizatorii și am pornit, cu toate cele 21 de tractoare, să pregătim terenul pe parcelele dinainte stabilite. La orele 12 toate tractoarele lucrau din plin, astfel că, pînă seara, s-a putut însămînța cu mazăre și ovăz o suprafață de 30 de hectare, au fost pregătite alte 30 de hectare pentru semănatul florii-soarelui și sfeclei de zahăr și s-au plantat 10 hectare cu cartofi timpurii. Deși la Locusteni se făcuse cu o seară înainte planul operativ de folosire a tuturor forțelor și mijloacelor, în ziua vizitei noastre se mai găseau la punctul de parcare al secției cinci tractoare. In ziua aceea s-a pierdut o bună parte din timp cu tatonările în cîmp, și aceasta numai din cauză că specialistul unității nu a făcut o investigație pe o suprafață mai mare de teren, mulțumindu-se cu controlul numai în două sau trei puncte. Un timp tot atît de prețios l-au pierdut și cei 8 mecanizatori de la S.A.P. Puțuri, care își iroseau vremea cu „plimbatul“ tractoarelor prin curtea cooperativei, precum și alți patru care, neprimind indicații precise de lucru, își parcaseră tractoarele în fața gospodăriilor proprii. Motivul potrivit căruia, în acea zi nu erau încă condiții favorabile de lucru, nu are justificare reală, deoarece pe tarlalele vecine, aparținând cooperativei agricole din Castranova, se lucra din plin cu toate cele 20 de tractoare. Un alt exemplu care vine să răstoarne „teoria" celor din Puțuri îl constituie și faptul că la C.A.P. „Drumul belșugului“ din Leu se lucra tot atît de bine ca și la Castranova. Aici patru tractoare, ducînd după ele discurile în agregat cu grapa, pregăteau terenul pentru semănatul mazărei și al floriisoarelui. La recenta consfătuire cu șefii secțiilor de mecanizare, organizată la Comitetul județean de partid, tovarășul Constantin Băbălău, prim-secretar al Comitetului județean de partid, a insistat în mod deosebit asupra relațiilor ce trebuie să se statornicească între secțiile de mecanizare și cooperativele agricole în executarea lucrărilor la un înalt nivel calitativ. Evident că, după felul cum procedează mecanizatorii de la Apele Vii, acest lucru a fost dat uitării. In ziua de 24 martie a.c., într-o tarla vecină cu a cooperativei agricole din Castranova, lucrau la pregătitul terenului patru tractoriști. Profitînd de lipsa specialistului și a șefului de secție și nedovedind nici un drum de conștiință profesională, ei ignorau pur și simplu regulile agrotehnice. Din cele patru baterii ale discuitorului, mobilizau solul — și aceasta la o foarte mică adîncime — numai două baterii din spate. Grapele erau lăsate la capătul tarlalei, în loc să urmeze discurile pentru a face o nivelare perfectă a terenului. Lucrînd în acest fel se pune întrebarea : cine va semna recepția ? Cu ai cui bani, decit ai mecanizatorilor, se va reface lucrarea, dacă va exista bineînțeles o exigență din partea specialistului cooperativei și a membrilor consiliului de conducere ? Nu vrem să mai repetăm ce însemnătate are o bună pregătire a terenului pentru semănat, ci doar să insistăm asupra faptului că soarta producțiilor mari depinde de cei ce pregătesc terenul și-l seamănă, de mecanizatori. Va exista oare garanția că la Apele Vii, prin felul cum își fac în prezent datoria mecanizatorii, se vor putea obține producțiile planificate ? A sosit timpul cînd nu se mai poate admite nici o justificare, nici o păsuire. Fiecare clipă bună de lucru în cîmp trebuie folosită din plin la pregătirea terenului și la semănatul culturilor, îndeosebi a celor din epoca. Specialiștii, șefii secțiilor de mecanizare, membrii consiliilor de conducere, sub directa îndrumare a comitetelor de partid, trebuie să manifeste pasiune și exigență sporită, astfel nicit să nu permită nici unui mecanizator să irosească fondul de timp sau să facă lucrări necorespunzătoare. Fiecare lucrare să fie făcută la timp și la un înalt nivel agrotehnic. Fiecare clipă bună de lucru în cîmp să fie folosită din plin I • 28 — III 1970 E5 întreprinderea de mecanizare și transport Timișoara str. V. Alecsandri nr. 1 telefon 2.22.03 angajează — excavatoriști — screperiști — buldozeriști Solicitanții se pot adresa la serviciul personal al întreprinderii, prezentînd fișa de lichidare și cartea de muncă.