Inainte, mai 1970 (Anul 27, nr. 7825-7849)
1970-05-31 / nr. 7849
ION ANESTIN la Craiova Scena Teatrului craiovean a avut fericirea ca în cei aproape 150 de anii de existență să strălucească prin talentul masiv și dăruirea unora dintre cele mai de strârnă figuri de actori ai scenei românești, unul dintre aceștia a fost și Ion Anestin. Un mare artist, care a ilustrat cu talentul lui arta dramatică Românească, fiind unul dintre marii actori ai teatrelor din București și Iași. Cu toate marile , succese repurtate pe aceste mari scene, până în 1898, Măria Teodorini obține înființarea Societății Dramatice a artiștilor din Craiova, printre semnatarii actului de constituire ii găsim și pe Ion și Maria , Anestin, Craiova cu vicei ani clocotitoare de oraș în plin avint de înflorire și de transformări istorice și social-culturale, datorită marilor evenimente naționale care avuseseră loc in acest oraș și pe pămîntul Olteniei, cu un public care își avea puternice tradiții artistice, încă de pe vremea venirii lui Costache Caracrale la Craiova, în 1847—1848. prețuirea fără limite pe care i-o dau colegii de teatru și publicul il leagă pe Ion Anestin pentru tot restul vieții lui de scena craioveană. Răsfoind volumul „Însemnări pentru o istorie a Teatrului Național din Craiova“, de A. Olăreanu, el însuși actor la acea vreme, găsim o însemnare care pune în lumină pe lingă altele și marele patriotism al lui Anestin. Este vorba de perioada primului război mondial, cînd Teatrul Național și multe alte instituții de cultură din Craiova au fost transformate, de către trupele germane de ocupație, în cazărmi, grajduri etc. Artiștii fuseseră pur și simplu alungați, iar teatrul ocupat de armata germană. Nimeni nu îndrăznea să ia poziție. Atunci, bătrînul Anestin, acum pensionar, împreună cu un alt actor de seamă, Al. Nanu, pleacă la București și protestează pe lingă comandamentul german de ocupație, arătînd nedreptatea ce se face craiovenilor și actorilor rămași muritori de foame. Marele actor reușește cu mare greutate să obțină redeschiderea teatrului, chiar dacă piesele trebuiau să fie recomandate de cenzura germană, iar prețurile fixate de comandatură. Contemporanii lui, atîția cîți an mai găsit în viață în Craiova, și-l amintesc ca pe o fire blinda, cald și apropiat de colegii de teatru și față de publicul căruia înțelegea că trebuie să i se dăruiască integral, cu tot talentul și toată pasiunea lui. Așa mi-l evoca Remus Comăneanu, așa mi-l evocă Ovidiu Rocoș astăzi... Vorbind despre Ion Anestin ca actor și despre contribuția lui la ridicarea teatrului românesc, Em. Gîrleanu, în cuvîntarea ținută cu prilejul re-‘tragerii artistului din teatru, a spus: ,,Ce a fost Anestin pentru teatrul românesc ? Ce a făcut pentru dînsul ? A fost unul dintre cei cîțiva uriași care i-au săpat temelia in pămîntul pietros, i-au așezat-o și apoi i-au ferit-o cu prețul atîtor jertfe, in așteptarea cînd cei hărăziți de soartă erau chemați să ridice pe această trainică temelie lăcașul artei". La 25 mai, anul 1919, Ion Anestin se stingea din viață în orașul Craiova, pe care l-a iubit și care l-a iubit și l-a insoțit pină la locul de veci intr-un cortegiu impresionant. Presa locală, presa din toată țara au semnalat prin articole și necrologuri pline de simțăminte calde și de profunde regrete moartea lui Ion Anestin. Unul din necrologuri, apărut in revista craioveană „Democrația Olteană”, se încheia astfel: „Arta dramatică a suferit un mare doliu, prin pierderea acestui artist, care în comedia ce o juca își punea tot sufletul, toată sensibilitatea, toată arta“. Ultimele lui reprezentații cu BARBU LĂUTARU“ al lui Alecsandri, cu care părea că formează un tot, ne-a făcut să plîngem, împreună cu el, la cuvintele s ...Mă duc, mă prăpădesc. Ca un cîntec bătrînesc“. ȘT. BOSSUN De la lume adunate... — Ce ți-e scris... îți aduce cu întîrziere factorul. — Cînd doi se ceartă... al treilea pleacă să nu-i pună martor. — Ulciorul nu merge de multe ori la apă... dacă nu-i de plastic. — Cine se scoală de dimineață... se mai poate urca in autobuzul 21. — Satul arde... și baba e la coafor. — Nu e numai un oline scurt de coadă... ci toți cei cărora li s-a tăiat coada. — Omul se cunoaște după fapte... și pomul după loviturile Trabanterul. — Cine poartă barbă... are în familie vreun pictor. — A nimerit orbul Brăila... dar nu a văzut-o. — Așchia nu sare departe de trunchi... dacă tai lemnele în bucătărie. GH. GROSU O fabulă pe săptămînă Cei doi și Păcală Spunea Păcală c-ar fi prins (mai poți credea in el) Un ditamai păduche și un... puricel Și vrînd să știe, cine l-a pișcat l-a așezat în palmă și i-a chestionat Păduchele din fire II știm e puturos Sta-n palmă calm, sătul și f. respectos Puricele, mai tînăr, vioi și arțăgos Fugi... știa zicala că e mai sănătos Filozofînd Păcală, de odată a exclamat Apurice, al nalba, tu ești cel vinovat Și luă, păduchele (scăpat ca de-o povară) Și-l așeză la loc, să stea sub subțioară. Fiind vorba de Păcală Nu-i cazul de morală. V. SMARAND POPESCU ORIZONTAL : 1) Parfumul primăverii — Plantă textilă. 2) Tulpină de sinjenel — Plantă agățătoare. 3) Intră în casă ! — Luminiș — Fire de mărgăritar ! 4) Nostalgie — Buchet de flori ! — Miroase florile. 5) Crește pe verticală — Rădăcini comestibile. 6) Resturi de spice — Fricos. 7) Sumă de petale — Flori de mai. 8) „Trandafirul“ lui Rameau — Floare de grădină. 5) Munte în nordul Italiei — Colecție de flori. 10) Mijloc de butaș — Soi — Pronume. 11) A verifica — Stînjenel. 12) Cuvînt de baladă — Arbuști exotici cu flori albe sau albastre. VERTICAL : 1) Plantă decorativă de apartament. 2) Ghiocel — Canele ! 3) Miez gol ! — A se înmulți. 4) Nimic — Ghiocel. 5) Plante erbacee ornamentale — Puse la vînzare. 6) Inflorescența liliacului ! — A vîntura — Flori de cireș ! 7) Oază în Kuweit — Epocă — Plantă acvatică. 8) Mușcata dracului (bot.) — Acum ! — Bune ! 9) Laț — Pădurice de aluni. 10) Arbore cu flori primăvăratice — Caro ! 11) La războiul de țesut — Cantitate de paie — Model. 12) Floare de primăvară — Prețioși. Cuvinte rare : ATN, NADO, RUM. AVIDIS TANA, student «gf w%. ÎNAINTE In foto , celebra ,,Guernica“, una din operele marelui pictor Picasso' Vizionarea integrală a unei colecții cu cei peste o sută de mii de specii de fluturi existenți în lume, cefe, presupunînd că pentru fiecare specie se folosesc 5 secunde, aproximativ 140 ore. Dar efortul nostru este răsplătit din plin de această fascinantă defilare de forme și culori. În zona tropicală, fantasticul penei al naturii înscrie forme, și culori nebănuite. Călătorul de pe aceste meleaguri rămîne surprins de frumusețea și dimensiunile întîlnite la miile de fluturi. Astfel, în insulele din Pacific zboară deasupra junglei splendide exemplare de fluturi-păsări, botezați științific Ornithoptera. Numele acestor fluturi justifică talia, care la femele atinge dimensiunile unei păsări. Bărbatușii de dimensiuni mai reduse, dar tnveșmîntați în haine strălucitoare verzi, aurii, albastre sau portocalii, zboară prin coroana înflorită a arborilor. Băștinașii dornici de cîștig, transformați ad-hoc în entomologi, vînează grațioasele zburătoare ale junglei cu ajutorul săgeților. Pline de pitoresc sunt în acest sens piețele orientale din insulele Jawa, Borneo, Celebes și Noua Guinee, unde localnicii vînd fluturii expuși în fața tarabelor improvizate. ne Vizitatorul din această regina globului rămîne deseori surprins, cînd din imediata lui apropiere își ia zborul fluturele Kallima. Nu l-a putut observa cînd se odihnea pe o crenguță cu aripile strînse, din cauza asemănării perfecte cu frunzele de pe aceeași ramură. Acestea sunt cazurile de homocromie, care camuflează tiseota și o face invizibilă pentru ochiul dușmanului. Cutreierînd jungla braziliană, privirea conchistadorilor portughezi a fost atrasă de zborul celebrilor fluturi din genul Morpho. Culoarea lor, sinilie ca și cerul meridional, au puternice reflexe metalice și nu ÎN LUMEA FLUTURILOR EXOTICI de mare, îi situează printre cei mai frumoși fluturi din lume. Din cauza frumuseții lor inegalabile, sînt vînați în număr tot mai mare de băștinași... Această operație dificilă este realizată cu ajutorul unor praștii cu alice, iar exemplarele colectate sînt vîndute colecționarilor. Ținînd pas cu tehnica nouă și pentru a satisface cerințele mari, băștinașii culeg din junglă omizile ajunse aproape de maturitate, din care obțin exemplare intacte. Tot in clocotitoarea junglă sud-americană zboară exemplare mari din genul Galigo. Interesant de remarcat este modul în care acești fluturi își sperie dușmanii. Desenul ventral care imită perfect ochii unei bufnițe, apărut prin ridicarea aripilor, sperie pasărea sau șarpele atacator. Unele specii de fluturi viu colorați și cu gust dulce, cum este Dismorphia astynome din familia Heliconiidae, nu sunt mâncate de lacomele păsări tropicale, care le ocolesc cu grijă, datorită marii lor asemănări cu specia necomestibilă, cu gust amar, Licorea haîia. De-a dreptul uluitoare este adaptarea unor fluturi în lupta pentru supraviețuire. Uneori ei devin ființele Invizibile din povestirile Wells-iene, datorită transparenței parțiale sau totale a aripilor. Acest fenomen curios fi întîlnim la speciile sud americane Haetera olero și Hymemitis enigma, care sunt sesizate cu multă greutate în semiobscuritatea junglei. Un renume deosebit îl au fluturii uriași din familia Attacide. Góbotul din lumea fluturilor, Coscinocera hercules, este un fluture de noapte care trăiește în insula Noua Guinee. Prin zborul său nocturn, sperie uneori băștinașii care-l confundă cu liliecii. Această specie gigantică atinge dimensiuni de 25 5– 25 cm, fiind întrecută în anvergură numai de noetuidul brazilian Thysania agrippina (28 cm). Dar cu cât ne îndepărtăm de Ecuator, viața clocotitoare tropicelor se atenuează treptat ca dimensiune și colorit. Deși mai modești ca înfățișare, fluturii din regiunea temperată, deci și cei din țara noastră, ne incintă privirile prin coloritul lor variat. Despre acești fluturi vom vorbi însă cu alt prilej. Lector IOAN M. STANOIU Universitatea din Craiova ELVEȚIA. In spectacolul de circ „Miami Dolphin Show“ prezentat în diferita orașe elvețiene, vedetele principale sunt doi delfini „Ochi“ de 7 ani, avind o lungime de 2,20 m și o greutate de 130 kg și „Smarties“ în vîrstă de 3 ani, cu o lungime de 2,07 m și o greutate de 90 kg. Ambii au fost capturați în Oceanul Atlantic, în apele de lîngă Miami (Florida) și dresați. In foto, delfinii in timpul spectacolului —■ Frații Buzești în viziunea unui pictor craiovean Pictorul craiovean Toma Birth a terminat de curînd un tablou care înfățișează pe frații Preda, Radu și Stroe Buzescu, figuri proeminente ale istoriei patriei noastre, care și-au legat numele îndeosebi de trecutul Olteniei. Tabloul, de ample dimensiuni, cuprinde figurile celor trei frați înfățișați ,pe un fundal care sugerează scene din luptele purtate de acești războinici credincioși lui Mihai Viteazu, așa cum de altfel stă scris și pe piatra funerară de pe mormîntul de la Stănești al lui Stroe Buzescu : „Această piatră, pe groapa jupînului Stroe Buzescul, ce a fost Stolnic lui Mihai Vodă, și a fost la toate războaiele dimpreună cu dînsul ca o slugă credincioasă. Și la războiul dinții dobîndi rană la mina stingă de turc și la războiul de la Giurgiu cînd se lovi cu hanul, se răni la ochi de săgeată. Și au slujit Stroe lui Mihai pină pieri...“. Istoria este bogată în mărturii asupra faptelor de arme ale celor trei frați, asupra activității lor diplomatice, asupra luptelor la care au participat. Dar cum i-a văzut pictorul Toma Hirth ? T. H. Avînd de executat o compoziție istorică, lucrul cel mai important a fost integrarea în epoca plină de frămîntări a lui Mihai Viteazu. Cei trei frați au avut un rol deosebit in luptele pe care le-a dus Mihai Viteazu pentru crearea unui stat național unitar. Buzeștii au fost în același timp luptători, diplomați și sfetnici apropiați ai domnitorului. I-am reprezentat ținind seamă de aceste calități ale lor. Cred că pentru a vă forma această imagine a fost necesară o documentare prealabilă destul de bogată. T. H. Documentarea a început prin culegerea unui material cit mai bogat. Am consultat diferite lucrări de istorie, menționez printre autori pe Bălcescu, Iorga, Xenopol, pentru a-mi forma o imagine a epocii respective. Am vizitat, apoi, mănăstirea Călui, ctitorie a Buzeștilor, unde am avut posibilitatea unei documentări vizuale. La Biblioteca Academiei am consultat diferite stampe vechi. Toată această documentare mi-a fost de un real folos. Am distins în compoziție un colorit viu, realizat intr-o manieră apropiată de clasic. T. H. Fiind vorba de o compoziție figurativă accentul cade pe expresia celor trei figuri pe care le-am dorit în același timp variate. Costumele de epocă cit și întreaga atmosferă a tabloului trebuiau să redea întreaga atmosferă, fidelă timpului in care au trăit ei. O mare importanță am acordat culorii pe care am voit-o luminoasă și expresivă. Nu am fost tentat de valori închise, care puteau duce la o rezolvare mai facilă, ci am căutat o atmosferă mai senină, înclinînd mai mult spre liric. Aceste lucruri cred că le-am realizat pe deplin. ION RUSU ȘIRIANU k 31 — V — 1970 MINIA Somnorosul Prin fata biroului cu ușă capitonată, se trece In vîrful picioarelor, se discuta o șoaptă. — Tovarășul se clădește, spuneau toți. Se gindește cum să organizeze mai bine activitatea. După ce vom aplica In practică ceea ce gindește el, treburile vor merge mult mai bine. Pină una alta, treburile mergeau tot tiriș-grăpiș, pentru că tovarășul nu mal termina de gindit. Iar fără aprobarea lui nu se putea lua nici o măsură. Ini ziua când contul la bancă a fost blocat, cineva a intrat în birou să-l adune. Tovarășul stătea revărsat |n fotoliu, cu capul rezemat in palme și — stupoarei — dormea buștean. .„L-au scos afară eu fotoliu cu tot. Nou] venit a trecut la acțiune gândind din mers... N-avea timp de dormit decit noaptea. Și uneori nici atunci... Melița >t ceea ce care e la din Iaș» Tovarășul care vorbește mult, toacă vrute și nevrute, impuind urechile colegilor cu tot ceea a auzit de la vecina care curent cu toate birtele cu ceea ce a visat azi-noapte, suu pur și simplu cu ce-l trăznește prin guad să inventeze. OurajI merge ca o melită, urechile li sunt atente la tot ce se intimplă. Numai mlinile, sărmanele sale minut, care nu pot ține pasul cu logoreea. Invertesc de dimineață și pina la prinz o birtle care trebuie să ia de mult înfățișarea unei situații. Numai la ședințe, alunei clnd e arătat cu degetul, se bitbîie amarnic, uhind complet de teribila sa elocință. — Eu, hm, tovarăși, am săăă, știți, ș.a.m.d. Iar a doua zi, turuie din nou ca o mitralieră. Cină și-a cerut transferul, colegii au răsuflat ușurați. De-abia atunci și-au auzit și ei vocile. Și și-au putut vedea de treburi — liniștiți. Cauze — In sectorul dv. persistă niște deficiențe grave. — Da, tovarășe director, le cunosc. Dar să vedeți din ce cauze. Și atotcunoscătorul cauzelor le descoase, le disecă, le rumegă, le trămintă, strerurind printre ele tot felul de motivări. — In sectorul dv. persistă aceleași lipsuri... .WAWAIW WAWAN — Aveți perfectă dreptate. Sunt tnse cauze care le generează... Și începe același pomelnic, încheiat cu motivările de rigoare. Iar treburile merg și mai prost. Cauzele se adună. Mormane. La fel și motivările. Cu duiumul. Cauza cauzelor este însă unai efectul pur al activității celui mereu întrebat. La aceasta cauză trebuie umblat mai iuții. Îndărătul ei nu se vor mai găsi motivări, ci slăbiciuni și Incompetentă. La coș cu ele I * CORNEL CONSTANTINESCU Haz de necaz Publicațiile de altă dată păstrează până la noi dovezi ale agerimii de spirit a cronicarilor mondeni. Multe dintre paginile de un sclipitor umor sunt inspirate, însă, de evenimente și fapte petrecute aievea, necum imaginate, în numărul din 10 mai 1883 al publicației satirice ieșene „Percarul” este consemnată o situație plină de omor ! LA OFIȚERUL STĂRII CIVILE — Consimți să te căsătorești cu doamna I . — Da. — Consimți să iei de bărbat pe domn al NI — Da, dar cu condiția să depună la mîinile dumneavoastră 205 franci, taxa de divorț. Nu vreau să mai plătesc eu, «um am pățit cu primul soț... La o rubrică, considerată de fapt ..foarte serioasă“, ziarul „Evenimentul“ din 22 iulie 1893 notează cîteva reclame comerciale autentice, cu tîls și tărăi — Semne tăiate cu kilogramul — Mănuși pentru dame fără degete — De vînzare albituri pentru copii de lină — Ghete pentru bărbați «□ talpă de gumă — La noi găsiți vinuri naturale din fabricile cele mai renumite — Costume pentru dame lînă-n lînă — De închiriat o cameră pentru o damă prin care trece un tub cald — Pălării pentru dame de pae — teri s-a deschis magazinul „La manșeta pentru domni cu două capete“ — Potcovar examinat de «ai — „Anunciu.. Dl. Ghiță Stanciu, pantofar, care mai înainte tusta aoi gros, acum un curte lucrează subțire“. ...Fac o confidență i da fapt redacția mi-a solicitat un articol despre numeroasele nunțuri comerciale alcătuite anapoda, pline de echivocari hazlii ori triste, existente încă în Craiova. Exemplele întîlnite sînt numeroase . ..Confecționăm haine de piele cu materialul clientului*, „Avem foarfeci de tăiat fotografi*, „Fotografi la minut“, „Stofă de damă fină“ etc. etc. (ca să nu mai vorbim de nenumăratele enigme pe care le oferă cetățenilor orașului reclamele luminoase). De aici se trage o morală , civilizația a înaintat pe trepte de nemăsurat, limba românească s-a îmbogățit și s-a șlefuit necontenit, dar fantasmagoriile lingvistice pentru care bătrînii noștri se amuzau cu opt decenii în armă, apar în continuare pe firmele unor unități comerciale ce se vor respectabile. Să rîdem, și numai stît ?... ȘT. MACEȘEANU P.S. Cu privește „actualitatea" dialogului cu zile din „Percaful“ ca ne este uneori demonstrată cu vîrf și îndesat de situații similare întîlnite la starea civilă sau la orice tribunal, in ziua judecării unor divorțuri. I rina urmează : !„ Din carnetul caricaturistului GARO PAPAZIAN Fără cuvinte Fără cuvinte , pentru Nae, gestionarul de la „Alimentara”