Inainte, mai 1970 (Anul 27, nr. 7825-7849)
1970-05-23 / nr. 7842
• 23 — V — 1970 Tovarășul Nicolae Ceaușescu în zone sinistrate 9 9 și amenințate de inundații din județele Brăila și Galați 9 f9 1999 (Urmare din pag. I)bește cu ușurință culturile de porumb de cele de floarea-soarelui, pe cele de grîu de cele de lucerna. Sunt în plină desfășurare lucrările de întreținere. Oamenii se opresc din lucru pentru o clipă și, căzînd în sus, îndreaptă spre aparatele de zbor gesturi prietenești, flutură batiste. Mulți din cei de jos știu că în trecere se află secretarul general al partidului,tovarășul Nicolae Ceaușescu, neobositul conducător, care nu pregetă o clipă, care nu precupețește nici un efort pentru a fi acolo unde se ridică cele mai grele probleme ale acestor zile de aprigă luptă cu stihiile și unde sfatul și îndrumarea sa sunt mai mult decît oriunde necesare. Aici, așadar, digurile, care încing ca o centură insula, au rezistat și vor rezista. Aici se va lucra, se va cosi lucerna, va rodi porumbul, floarea-soarelui va păta cu galbenul ei auriu vaste întinderi de pămint. Brăila. Se aterizează pe stadionul nou al orașului, aflat într-un înaintat stadiu de construcție. Mii și mii de cetățeni ai Brăilei, aflînd că în orașul lor — vestitul oraș dunărean azi important centru al industriei constructoare de mașini grele, al industriei hîrtiei și celulozei, al șantierelor, va sosi secretarul general al partidului — i-au ieșit în întîmpinare, au venit să-i ureze bun sosit, să-i asculte îndemnul și sfatul. Prim-secretarul Comitetului orășenesc de partid, primarul Brăilei, tov. Radu Constantin, adresează tovarășului Nicolae Ceaușescu, în numele locuitorilor orașului și al său personal, calde și simțite cuvinte de gazdă. Spre Uzina „Progresul“... De o parte și de alta a străzilor, brăilenii, tineri și vârstnici, inundă trotuarele, aplaudă cu însuflețire. „Progresul“, una din principalele întreprinderi producătoare de utilaje rutiere și de construcții, numără aproape 7 000 de salariați — muncitori, ingineri, tehnicieni, lucrători aparatul de cercetare și proiecîntări, funcționari. Valoarea producției marfă realizată aici într-un an se cifrează la un miliard de lei sau trei milioane de lei pe zi. Marca „Progresul" este cunoscută nu numai în țară ci și peste hotare, rulouri la compresoare, concasoarele cu zbor, excavatoarele produse aici fiind prezente ca mărfuri de prestigiu în listele de export ale țării. Itinerarul în uzină trece prin secțiile uzinaj și montaj. Mașini moderne de mare randament, cu care uzina a fost înzestrată în ultimii ani, strunjesc, frezează, rabotează piese grele de metal. Se asamblează părți din produsul finit, subansamble, motoare. Inginerul Gheorghe Munteanu, directorul general al întreprinderii, răspunde la întrebările în legătură cu calitatea producției, cu destinația ei. Un număr de 42 compresoare rulouri, făcînd parte dintr-un lot de 72, sînt gata să iasă pe porțile uzinei. Inginerul Gheorghe Munteanu precizarea că beneficiarul, face firmă străină, satisfăcută de calitatea produsului, a adresat uzinei încă o comandă de 108 bucăți. Pe platforma de încercare a compresoarelor și excavatoarelor are loc un schimb de păreri asupra calității produselor. Se arată că excavatoarele produse în prezent sunt de o concepție depășită și că uzina asimilează acum un tip de excavator, modern și de mai mare capacitate, excavatorul cu acționare hidraulică, ale cărui 5 prototipuri sînt în curs de execuție, urmînd ca în curînd el să intre în producție de serie. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, subliniază faptul că utilajele acestei întreprinderi — excavatoare, rulouri compresoare, mașini grele destinate lucrărilor de construcție — au o mare importanță acum, în eforturile ce ne așteaptă pentru refacerea drumurilor, șoselelor, căilor ferate, a construcțiilor din localități, întreprinderi și din agricultură, după retragerea apelor. • Pretutindeni, în secțiile și în toate sectoarele vizitate se lucrează cu pricepere, cu spirit de dăruire. Muncitorii de aici fac tovarășului . Nicolae Ceaușescu, celorlalți conducători de partid și de stat o primire călduroasă, înțelegînd momentele grele prin care trece țara, își înzecesc eforturile pentru a da mai multe produse și de mai bună calitate. Totodată, ei raportează conducătorului partidului sumele pe care s-au angajat să le doneze la fondul de ajutorare a zonelor devastate de furia apelor, precum și depășirile de plan ce vor fi realizate drept contribuție la efortul general al clasei muncitoare, al întregului popor, pentru recuperarea pagubelor provocate de inundații. Tovarășul Nicolae Ceaușescu adresează felicitări conducătorilor uzinei, inginerilor și tehnicienilor, muncitorilor, pentru succesele dobîndite și totodată îndemnul de a depune eforturi sporite pentru creșterea productivității muncii, pentru scurtarea termenului de asimilare a produselor noi, pentru intensificarea activității marelui colectiv brăilean, alături de celelalte colective industriale ale patriei, în vederea depășirii cât mai grabnice a marilor greutăți prin care trece economia, ca urmare a dezastrului natural produs în țara noastră. In zona portului, conducătorii de partid și de stat iau cunoștință, la fața locului, de nivelul apelor și măsurile ce se întreprind pentru a preveni revărsarea acestora peste chei, spre partea de jos a orașului, unde se află mari depozite de mărfuri, stive imense de lemn pentru celuloză, instalații portuare. Se lucrează febril la construirea, de-a lungul cheiului, a unui dig lung de circa 2 km și înalt de 1,20 m. Muncitori, militari, membri ai gărzilor patriotice, tineri și vîrstnici plantează pe chei stîlpi, bat în cuie scânduri, cară pămint și nisip, le tasează. Este un mare efort material și de energie. Costul digului și al celorlalte lucrări de apărare a Brăilei se va cifra la multe milioane de lei. Secretarul general al partidului se întreține cu conducătorii lucrărilor, cu cei ce muncesc cu atîta dăruire aici și le recomandă să nu fie lăsată la o parte nici o posibilitate, să nu fie scăpat nici un amănunt pentru realizarea unui sistem cu adevărat eficient de îndiguire a asaltului apelor. Conducătorii de partid se despart de gazde și părăsesc orașul hotărît să se apere cu orice preț. Către Galați se peste o imensă întindere zboară de apă murdară, clipocindă. Avem în priviri aceeași imagine pe care am întîlnit-o cu numai cîteva zile în urmă pe văile Mureșului, Someșului, Tîrnavelor. Parcă pe aceste pămînturi s-ar fi transformat în realitate povestea biblică a potopului. Cu poți cuprinde cu ochiul sud, spre nord, ori încotro spre ai căta nu vezi altceva decît ape, iar prin ape pete verzi, indicînd vîrfuri de copaci, sate părăsite, șosele care se pierd parcă în abisuri, căi ferate sparte și tîrîte de viitori. Fabrica de conserve de legume de la Zagna- Vădeni zace cufundată în mocirlă. Este locul de întîlnire a Siretului cu Dunărea. Nemaiavînd loc în Dunăre, Siretul a rupt digurile și a născut pe uscat o mare care nu era, dar nu o mare ca cea de la Bicaz sau cea de pe Argeș, aducătoare de lumină, ci o masă de apă pustiitoare, ce a pricinuit mari daune economiei. Apare apoi orașul... Galațiul se înfățișează optimist. Prima imagine pe care o oferă, Combinatul siderurgic, este dovada certă a tăriei omului, a atotputerniciei lui, în fața forțelor naturii. Este ora 17. Elicopterul aterizează pe stadionul din cartierul Țiglina, în prezența a mii de oameni care fac o caldă primire conducătorilor de partid și de stat, tovarășul Nicolae Ceaușescu este întâmpinat de Cornel Onescu, ministrul afacerilor interne, și de Constantin Dăscălescu, prim-secretar al Comitetului județean Galați al P.C.R. O primă veste îmbucurătoare , cotele Dunării au scăzut azi cu 3 cm, iar cu cîteva ore mai devreme calea ferată Galați-Tecuci a fost redată traficului încercuit de puhoaie, orașul rezistă eroic, spărgînd breșe în zidul ostil al forțelor naturii.. Pe străzile ce duc spre port, mii și mii de localnici, cu pancarte pe care stă scris „P.C.R. — Ceaușescu“, au ieșit în întîmpinarea conducătorilor de partid și de stat. Observăm că majoritatea sînt femei, elevi și pionieri. Este și firesc : bărbații se află la muncă în întreprinderi sau pe digul de peste 8 km lungime care se ridică în partea de est a orașului pentru prevenirea viiturilor maxime ce sunt anunțate în zilele următoare. Portul Galați. Pe punți ridicate peste cheiul atins de ape, conducătorii de partid și de stat urcă la bordul unui vas de pasageri cu care coboară pe firul Dunării, de-a lungul digului aflat în plină construcție. In dreptul Șantierului Naval se profilează silueta masivă a mineralierului de 12 500 tone aflat în construcție, se văd noile dane și instalații de lansare pentru viitoare nave de 20 000 tone aflate in proiect. Dincolo de macaralele șantierului se profilează halele laminorului de tablă subțire, cartierele de locuințe. Toate aceste bunuri trebuie salvate de furia apelor. Tovarășul Nicolae Ceaușescu dă indicații în legătură cu urgentarea lucrărilor la digul de apărare, unde sunt concentrate imense capacități tehnice și umane sub un comandament de înaltă calificare. Mii și mii de muncitori și cetățeni ai orașului, sprijiniți de militari ai forțelor noastre armate, lucrează zi și noapte pe șantierul acestui dig. 1 000 de studenți s-au oferit să muncească voluntar la ridicarea zidului împotriva pericolului ascuns în masa apelor Dunării. Sunt impresionante pildele de solidaritate muncitorească ce se dau și aici în aceste clipe prin care trece întreaga noastră țară. In afară de ofranda în munca tenace a cetățenilor pentru apărarea avuției obștești de atacul dezlănțuit de ape, salariații Combinatului siderurgic Galați contribuie cu aproape 12 milioane lei la ajutorarea zonelor calamitate, precum și cu importante cantități de materiale de construcție, cu echipe de specialiști. Contribuția bănească a salariaților din toate întreprinderile și instituțiile județului se ridică, după calcule provizorii, la suma de 47 milioane lei. Importante cantități de cereale, numeroase animale precum și însemnate sume de bani sunt date în contul sinistraților de către unitățile de stat și cooperatiste din agricultură, de către familiile țărănești. Sunt valori destinate să acopere pierderile înregistrate pînă acum în acest județ, evaluate provizoriu la cifra de 43 746 000 lei. Toți locuitorii municipiului și ai județului sînt ferm hotărîți să muncească fără preget pentru preîntîmpinarea altor calamități, precum și pentru lichidarea efectelor inundațiilor. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu ceilalți conducători de partid și de stat, părăsește, la orele înserării, orașul Galați. Elicopterul zboară un timp de-a lungul malului românesc al Prutului, ale cărui ape au pricinuit, de asemenea, numeroase pagube. Apoi, zborul continuă deasupra luncii Siretului, a Buzăului și a Ialomiței, rîuri care s-au revărsat haotic pe întinse suprafețe agricole, afectînd atît ogoare cu grîu înverzit, cit și ferme zootehnice, întreprinderi ale industriei alimentare, construcții ale unităților de stat și cooperatiste, livezi , și păduri. Privirea distinge zone din care apele au început să se retragă, dar pagubele lăsate de inundații pe aceste cîmpii mănoase sînt inestimabile. Mănoasa cîmpie a Bărăganului este împînzită de o puzderie de bălți care lucesc straniu în penumbra înserării, dînd dimensiunea pagubelor pe care intemperiile le-au produs în însuși grînarul țării. Sînt răni pe care oamenii muncii, poporul nostru trebuie să le tămăduiască prin munca dîrză, neostenită, strîns unit în jurul partidului nostru, al conducerii sale, urmînd neabătut politica profund patriotică a Partidului Comunist Român — cîrmaciul încercat al României socialiste. Ca și în celelalte județe afectate de inundații, și aici vizita operativă de lucru întreprinsă de tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat a constituit pentru cetățenii din județele Brăila și Galați un puternic imbold de a munci cu înaltă răspundere patriotică pentru preîntîmpinarea și lichidarea efectelor inundațiilor, a reprezentat un prilej de îmbărbătare în lupta cu stihiile naturii și de manifestare a solidarității socialiste cu care întregul nostru popor se ridică ca un singur om, înfruntînd cu hotărîre și fermitate grelele încercări prin care trece patria noastră socialistă. N. POPESCU-BOGDANEȘTI PAUL DIACONESCU Actualități din agricultură . Au terminat recoltatul lucernei în cooperativele agricole și întreprinderile agricole de stat se desfășoară în aceste zile acțiunea de recoltare a lucernei. Din cele 16 352 ha cultivate cu lucernă veche în cooperativele agricole, a fost strînsă rcolta de fin de pe aproape 10 000 de hectare. In multe cooperative agricole și I.A.S., cum sînt cele din Radovan, Goicea Mică, Maglavit, Segarcea, Moțăței, Băilești, strînsul recoltei de fîn de lucernă din prima coasă a fost încheiat. Qrobe tehnologice la stațiile de presiune pentru irigații în cel de-al doilea compartiment Covei-Catane-Negoi, ca și în zona Calafat- Basarabi din sistemul de irigații Calafat-Băilești, ce înglobează o suprafață de 15491 ha, au început probele tehnologice la opt stații de punere sub presiune. Prin intermediul acestor stații se va asigura apa pentru irigat la cooperativele agricole din Catane, Negoi, Rast, Calafat, Basarabi și Covei. Incepînd din această primăvară, peste 300 de aripi de ploaie sunt alimentate cu apă prin intermediul stațiilor de punere sub presiune, sistemul de conducere a apei fiind construit pe bază de conducte îngropate. Venituri suplimentare Pe malul lacului Giormănel sunt amplasate puternițele C.A.P. Bratovoiești. Aici, cooperatoarele Maria Mălău și Elena Anghelescu cresc de ani de zile niște care, cu cheltuială minimă, aduc venituri suplimentare cooperativei. în prezent, cele două cooperatoare au în grijă 214 gîște matcă și 958 boboci, care peste o lună vor fi buni de valorificat. La incubat se află încă 570 de ouă. în acest an s-a prevăzut ca această „mini"-fermă să aducă cooperativei un venit net dublu față de cel realizat anul trecut. Consfătuiri cu conducătorii auto-moto amatori In vederea cunoașterii noilor modificări ale regulamentului circulației rutiere, I.M.J. Dolj organizează miine, la orele 9, consfătuiri pe centre de localități. La CRAIOVA, în sala C.F.R. din str. Brâncuși, vor participa conducătorii auto-moto amatori din : Bucovăț, Cernele, Ișalnița, Podari, Șimnicul de Sus, Almăj, Bratovoiești, Breasta, Bulzești, Coțofană din Dos, Ghercești, Goiești, Malu Mare, Mischii, Murgaș, Pielești, Radovan, Robănești, Sălcuța, Teasc, Terpezița, Vela, Vîrvoru de Jos, Argetoaia, Brădești, Braloștița, Cernătești, Fărcaș, Grecești, Melinești, Seaești, Secu, Botoșești Paia, Brabova, Carpen, Gogoșu, Predaști, Seaca de Pădure. La BÂILEȘTI, în sala căminului cultural, cei din comunele : Afumați, Bistreț, Bîrca, Cioroiași, Galiera Mare, Giubega, Goicea, Izvoarele, Negoi, Perișor, Rast, Siliștea Crucii, Urzicuța, Vîrtop. La CALAFAT, In sala căminului cultural, cei din comunele : Caraula, Cetate, Ciupercenii Noi, Desa, Maglavit, Moțăței, Orodel, Piscu Vechi, Plenița, Poiana Mare, Seaca de Cîmp, Unirea, Verbița. ÎNAINTE3 La uzina de mașini agricole „7 Noiembrie" Craiova: mașini pentru împrăștierea îngrășămintelor chimice, se montează un nou lot de Foto . E. Florian Realizarea și depășirea planului in horticultura - cheia bunei aprovizionări (Urmare din pag. 1) toamna anului trecut, acțiunea de construire a solariilor pe 120 ha și 1,2 ha sere înmulțitor. La ora actuală, întreaga suprafață de solarii nou construite se găsește plantată, profilîndu-se rodul bogat al tomatelor timpurii. Prin practicarea culturii tomatelor timpurii în solarii s-a făcut un pas serios pe drumul modernizării legumicultura, mai ales că la aceasta concură un foarte mare număr de unități cooperatiste asociate. Concomitent cu activitatea în solarii și răsadnițe, conducerile cooperativelor agricole au luat măsuri de a executa lucrările de reamenajare a sistemelor de irigații în așa fel ca întreaga suprafață cultivată cu legume să fie asigurată cu apă. Prin intermediul celor 215 stații de pompare se va putea asigura apa necesară irigării tuturor suprafețelor cultivate cu legume. Un pas important l-a făcut legumicultura județului nostru și în ceea ce privește extinderea lucrărilor mecanizate. In acest scop, întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii au fost dotate cu mașini agricole și utilaje capabile să execute o gamă variată de lucrări agricole, așa cum sunt : nivelarea și modelarea terenului, plantatul răsadului, lucrări de întreținere și combatere a dăunătorilor, recoltatul la unele culturi, ca de pildă la rădăcinoase, ceapă și usturoi. La plenara Comitetului județean de partid din ianuarie a.c. comuniștii din județul nostru și-au asumat sarcini sporite în vederea depășirii cifrelor planificate. Astfel, ca urmare a întrecerii ce se desfășoară între județul nostru și județele Timiș și Brașov, va trebui să depășim suprafața planificată a fi cultivată cu legume cu 300 de hectare, să asigurăm mecanizarea plantatului răsadului pe 40 la sută din suprafață și să construim 120 ha solarii și 1,2 ha sere înmulțitor. O parte din aceste angajamente au și fost realizate. Amintim numai faptul că cele 120 ha solarii și 1,2 ha sere înmulțitor au fost date în exploatare, iar pe parcurs, lucrările mecanizate capătă amploare din ce în ce mai mare în toate unitățile agricole. Pînă în prezent, au fost plantate legumele pe aproape 5000 de hectare, fapt ce dă garanția în viitor că suprafața planificată va fi depășită cu mult față de angajamentele luate. Stadiul de vegetație a culturilor, îndeosebi la cele de primă apariție, garanteză asigurarea întregului fond de consum intern și pentru export, lucru de altfel confirmat și de faptul că pe primul trimestru al anului și în perioada ce s-a scurs din trimestrul II, planul de desfacere a fost cu mult depășit. în atenția Direcției agricole județene și a specialiștilor din unitățile agricole de stat și cooperatiste a stat și continuă să stea asigurarea producțiilor de fructe. In acest scop au fost luate din vreme măsuri pentru extinderea lucrărilor de intreținere mecanizată a 3000 ha plantații viticole și modernizarea plantațiilor după modelul Stațiunii experimentale viticole de la Bechet. De asemenea, au fost asigurate și efectuate, în același timp, lucrările de întreținere și combatere a dăunătorilor în plantațiile pomicole în așa fel ca să se poată asigura, pe lângă un rod bogat, și o calitate corespunzătoare a fructelor. O atenție deosebită în îndeplinirea sarcinilor ce revin sectorului horticol al județului vom acorda, de acum înainte, valorificării producțiilor în așa fel incit fiecare cooperativă agricolă sau întreprindere agricolă de stat să facă din producțiile pe care le obțin o sursă sigură de venituri bănești, în colaborare cu întreprinderea pentru legume și fructe, unitățile agricole producătoare își vor putea aduce cea mai de seamă contribuție la buna aprovizionare a populației sporind, calitativ și cantitativ, fondul de marfă ce va fi adus spre vînzare. Prin eforturi comune se va putea prelungi perioada de consum a legumelor și fructelor în stare proaspătă, deziderat prin a cărui împlinire se pun în valoare capacitățile organizatorice ale horticultorilor județului și îndeosebi cele ale specialiștilor. Noi date privind daunele din zonele limitate ca Știrile de vineri adaugă la bilanțul efectelor catastrofale ale revărsărilor de ape noi date privind daunele pricinuite economiei naționale, așezărilor omenești. Situația întocmită la Comisia centrală de apărare împotriva inundațiilor arată că, de la declanșarea calamităților pînă vineri, apele au acoperit, total sau parțial, aproape 1 000 de localități. Inundațiile au distrus și avariat peste 32 000 case, precum și aproximativ 10 000 de construcții de alte categorii. Mai mult de 265 000 oameni au fost evacuați de furia apelor revărsate. Suprafețele agricole total acoperite de ape însumau ieri peste 726 000 hectare , o bună parte din această imensă suprafață era cultivată cu cereale, plante tehnice, legume. Alte mii de hectare, din care unele plantate cu vii și livezi, sunt distruse de alunecările de terenuri. Din calea apelor pustiitoare au fost evacuate peste 700 000 de animale. Identificările făcute pînă ieri consemnează că puhoaiele au dus la pierderea a peste 28 000 de animale. Din alte județe ale țării ni s-au transmis ieri date despre distrugerile provocate de inundații, adăugîndu-se uriașelor pagube materiale anunțate anterior și a căror identificare continuă în toate localitățile lovite de calamități. SIBIU. Pierderile de producție la unitățile industriale din Mediaș și Copșa Mică, greu lovite de calamități, se ridică la 70 milioane lei. La Mediaș continuă să nu funcționeze uzinele „Automecanica“, „Emailul Roșu“, țesătoria „Tîrnava" alte unități industriale ale orașișului. COVASNA. Dintr-o situație întocmită la Direcția județeană de statistică reiese că principalele unități industriale din județ înregistrează mari pierderi de producție. Stagnarea timp de cinci zile a activității de extracție la întreprinderea minieră Căpeni, cauzată de pătrunderea apelor în galerii, deteriorarea acestora și a căilor de comunicație, s-a soldat cu un minus de 12 350 tone lignit. La unitățile de exploatare și industrializare a lemnului din Tg. Secuiesc și Intorsura Buzăului, avarierea căilor de comunicație forestieră a întrerupt transportul buștenilor la gatere și implicit procesul de producție , pierderea de producție se cifrează, între altele, la 2 000 mc cherestea de fag circa și rășinoase. Infectarea apelor industriale în timpul viiturilor a provocat uzinelor textile „Oltul“ din Sf. Gheorghe o pierdere de producție de circa 16 000 mp țesături. La întreprinderea de industrie locală „Bazaltul“, apele au distrus importante cantități de materiale de construcție ; producția marfa se consemnealază o restanță de peste 700 000 cărămizi și cahle de teracotă. BRAȘOV. Deși mai puțin lovit de inundații, și județul Brașov înregistrează pagube evaluate pînă acum la zeci de milioane lei. Apele revărsate ale Oltului au distrus și avariat 131 case, 36 km căi de comunicație, au inundat aproape 20 000 hectare teren agricol. Cum am obținut producții mari de sfeclă de zahăr la hectar Membrii cooperativei agricole „Unirea“ — Segarcea au acumulat o bogată experiență în cultura sfeclei de zahăr. Această importantă plantă ocupă anual circa 200 ha și prin aplicarea întregului complex de măsuri agrotehnice s-a reușit ca producția planificată să fie mereu depășită, realizindu-se 29 000 kg sfeclă de zahăr la hectar. Pentru răspândirea experienței cooperatorilor l-am rugat pe ing. Gabriel Iliescu, președintele C.A.P. „Unirea“— Segarcea, să ne răspundă la cîteva întrebări. — V-am ruga să ne vorbiți despre importanța cultivării sfeclei de zahăr pentru unitatea dv., despre beneficiile realizate de cooperativă din livrarea producției ia timpul optim și despre lucrările de maximă importanță pentru această cultură. — Din suprafața arabilă cooperativei 200 ha sunt repartiazate culturii sfeclei de zahăr, în ultimii ani am obținut producții, de pe întreaga suprafa- Interviu cu ing. GABRIEL ILIESCU președintele C.A.P. „Unirea“— Segarcea ță, ce variază între 2,3 și 2,9 vagoane la hectar. Din livrarea producției cooperativa a încasat anul trecut circa 1 300 000 lei, o mare cantitate de zahăr ca și tăieței de sfeclă și melasă, pe care îi folosim în hrana animalelor. Menționez că pentru cultura sfeclei de zahăr rezervăm întotdeauna terenuri fertile, pe care în anul premergător semănăm păioase, urmărind ca sfecla să revină pe aceleași parcele abia peste 4—5 ani. Toamna, executăm arături adînci și o dată cu acestea încorporăm în sol cite 300 kg superfosfat și 150—200 kg azotat de amoniu la hectar. Primăvara devreme, pregătim terenul pentru semănat executînd discuiri pentru a distruge buruienile și a păstra apa în sol. însămînțarea se face cu mașina S.U. 29, dînd în medie cile 20 kg sămînță la ha. Semănatul l-am efectuat întotdeauna în cîteva zile urmărind să respectăm perioada optimă. — Cînd și cum ați executat prașilele și răritul plantelor . — Prima prașilă am executat-o cînd plantele aveau două frunzulițe și cînd pe tarla se puteau distinge rîndurile. în intervalul dintre prima și a doua prașilă am executat rănitul asigurînd cel puțin 100 000 plante la hectar. înainte de prașila a II-a noi am executat o fertilizare suplimentară cu 150 kg/ha cu uree, pe care am împrăștiat-o manual pe rînd, pentru a nu ataca plantele. Restul de prașile, în total patru, au fost executate în funcție de starea terenului, pentru a-l menține mereu afinat, nepermițîndu-i să formeze crustă. Cum aplicați experiența dobîndită de-a lungul anilor ? — Anul acesta sfecla de zahăr ocupă 200 ha repartizate în două mari tarlale, pe care anul trecut am cultivat grîu. Semănatul l-am făcut cu mașina S.U. 29 și l-am terminat în jurul datei de 1 aprilie. Urmărind zilnic stadiul de răsărire, brigadierii au observat că pe o parcelă au apărut dăunătorii și au luat imediat măsuri de combatere. Tratamentul aplicat a fost, în primul rînd, preventiv, prăfuind tarlalele de jur împrejur pe o lățime de cîțiva metri. Pe parcela unde, totuși, dăunătorii au apărut s-au executat manual 2—3 prăfuuri cu insecticid. Pînă la 6 mai am terminat prima prașilă pe întreaga suprafață cultivată cu sfeclă de zahăr. In încheiere, relatați-ne despre inimoșii cooperatori care lucrează la sfecla de zahăr. — Membrii cooperativei noastre cunosc bine tehnica cultivării sefeclei de zahăr și an de an își îmbogățesc cunoștințele cu metodele noi. întreaga suprafață de sfeclă de zahăr este repartizată pe brigăzi și echipe, fiecare cunoscînd dinainte parcela pe care va lucra, urmărind cultura încă de la pregătirea terenului și însămînțare. De asemenea, fiecare cunoaște complexul de măsuri ce trebuie aplicat și în ce perioadă, producția ce trebuie realizată. Anul acesta vom aplica pentru prima oară retribuția suplimentară la cultura sfeclei de zahăr. Aceasta se va acorda pe echipe și va fi egală cu 50 la sută din valoarea producției obținute peste plan. Brigăzile a V-a și IV-a, conduse de Ion Anghel și Constantin Nicolae, care anul trecut au obținut cele mai mari producții, au și acum culturile cele mai frumoase. Folosind experiența acumulată și aplicând cu strictețe întregul complex de măsuri agrotehnice suntem siguri că vom obține o producție medie de 30 000 kg sfeclă de zahăr la hectar, depășind prevederile cu cel puțin 4000 kg la ha. Interviu consemnat de ELENA ȚUICU