Inainte, mai 1970 (Anul 27, nr. 7825-7849)

1970-05-23 / nr. 7842

• 23 — V — 1970 Tovarășul Nicolae Ceaușescu în zone sinistrate 9 9 și amenințate de inundații din județele Brăila și Galați 9 f­9 1­9­9­9 (Urmare din pag. I)­bește cu ușurință culturile de porumb de cele de floarea-soa­­relui, pe cele de grîu de cele de lucerna. Sunt în plină desfă­șurare lucrările de­ întreținere. Oamenii se opresc­ din lucru pen­tru o clipă și, căzînd în sus, îndreaptă spre aparatele de zbor gesturi prietenești, flutură ba­tiste. Mulți din cei de jos știu că în trecere se află secretarul general al partidului,­­tovarășul Nicolae Ceaușescu, neobositul conducător, care nu pregetă o clipă, care nu precupețește nici un efort pentru a fi acolo unde se ridică cele mai grele pro­bleme ale acestor zile de apri­gă luptă cu stihiile și unde sfatul și îndrumarea sa sunt mai mult decît oriunde necesare. Aici, așadar, digurile, care încing ca o centură insula, au rezistat și vor rezista. Aici se va lucra, se va cosi lucerna, va rodi porumbul, floarea-soarelui va păta cu galbenul ei auriu vaste întinderi de pămint. Brăila. Se aterizează pe sta­dionul nou al orașului, aflat într-un înaintat stadiu de con­strucție. Mii și mii de cetățeni ai Brăilei, aflînd că în orașul lor — vestitul oraș dunărean azi important centru al industriei constructoare de mașini grele, al industriei hîrtiei și celulozei, al șantierelor, va sosi secretarul general al partidului — i-au ieșit în întîmpinare, au venit să-i ureze bun sosit, să-i asculte îndemnul și sfatul. Prim-secre­­tarul Comitetului orășenesc de partid, primarul Brăilei, tov. Radu Constantin, adresează to­varășului Nicolae Ceaușescu, în numele locuitorilor orașului și al său personal, calde și simțite cuvinte de gazdă. Spre Uzina „Progresul“... De o parte și de alta a stră­zilor, brăilenii, tineri și vârst­­nici, inundă trotuarele, aplaudă cu însuflețire. „Progresul“, una din princi­palele întreprinderi producătoa­re de utilaje rutiere și de con­strucții, numără aproape 7 000 de salariați — muncitori, ingi­neri, tehnicieni, lucrători aparatul de cercetare și proiec­în­tări, funcționari. Valoarea pro­ducției marfă realizată aici în­­tr-un an se cifrează la un mi­liard de lei sau trei milioane de lei pe zi. Marca „Progresul" este cunoscută nu numai în țară ci și peste hotare, rulouri l­a compresoare, concasoarele cu zb­or, excavatoarele produse aici fiind prezente ca mărfuri de prestigiu în listele de export ale țării. Itinerarul în uzină trece prin secțiile uzinaj și montaj. Ma­șini moderne de mare randa­ment, cu care uzina a fost în­zestrată în ultimii ani, strun­­jesc, frezează, rabotează piese grele de metal. Se asamblează părți din produsul finit, suban­­samble, motoare. Inginerul Gheorghe Munteanu, directorul general al întreprinderii, răs­punde la întrebările în legătură cu calitatea producției, cu des­tinația ei. Un număr de 42 com­presoare rulouri, făcînd parte dintr-un lot de 72, sînt gata să iasă pe porțile uzinei. Ingine­rul Gheorghe Munteanu precizarea că beneficiarul, face firmă străină, satisfăcută de ca­­­litatea produsului, a adresat u­­zinei încă o comandă de 108 bu­căți. Pe platforma de încercare a compresoarelor și excavatoare­lor are loc un schimb de pă­reri asupra calității produselor. Se arată că excavatoarele pro­duse în prezent sunt de o con­cepție depășită și că uzina asi­milează acum un tip de excava­tor, modern și de mai mare ca­pacitate, excavatorul cu acțio­nare hidraulică, ale cărui 5 pro­totipuri sînt în curs de execuție, urmînd ca în curînd el să intre în producție de serie. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, subliniază faptul că utilajele a­­cestei întreprinderi — excava­toare, rulouri compresoare, ma­șini grele destinate lucrărilor de construcție — au o mare impor­tanță acum, în eforturile ce ne așteaptă pentru refacerea dru­murilor, șoselelor, căilor ferate, a construcțiilor din localități, întreprinderi și din agricultură, după retragerea apelor. • Pretutindeni, în secțiile și în toate sectoarele vizitate se lu­crează cu pricepere, cu spirit de dăruire. Muncitorii de aici fac tovarășului . Nicolae Ceaușescu, celorlalți conducă­tori de partid și de stat o pri­mire călduroasă, înțelegînd mo­mentele grele prin care trece țara, își înzecesc eforturile pen­tru a da mai multe produse și de mai bună calitate. Totodată, ei raportează conducătorului partidului sumele pe care s-au angajat să le doneze la fondul de ajutorare a zonelor devastate de furia apelor, precum și de­pășirile de plan ce vor fi rea­lizate drept contribuție la efor­tul general al clasei muncitoa­re, al întregului popor, pentru recuperarea pagubelor provo­cate de inundații. Tovarășul Nicolae Ceaușescu adresează fe­licitări conducătorilor uzinei, inginerilor și tehnicienilor, mun­citorilor, pentru succesele do­­bîndite și totodată îndemnul de a depune eforturi sporite pen­tru creșterea productivității muncii, pentru scurtarea terme­nului de asimilare a produse­lor noi, pentru intensificarea activității marelui colectiv bră­­ilean, alături de celelalte co­lective industriale ale patriei, în vederea depășirii cât mai grabnice a marilor greutăți prin care trece economia, ca urmare a dezastrului natural produs în țara noastră. In zona portului, conducătorii de partid și de stat iau cunoș­tință, la fața locului, de nive­lul apelor și măsurile ce se în­treprind pentru a preveni re­vărsarea acestora peste chei, spre partea de jos a orașului, unde se află mari depozite de mărfuri, stive imense de lemn pentru celuloză, instalații por­tuare. Se lucrează febril la construi­rea, de-a lungul cheiului, a u­­nui dig lung de circa 2 km și înalt de 1,20 m. Muncitori, mi­litari, membri ai gărzilor pa­triotice, tineri și vîrstnici plan­tează pe chei stîlpi, bat în cuie scânduri, cară pămint și nisip, le tasează. Este un mare efort material și de energie. Costul digului și al celorlalte lucrări de apărare a Brăilei se va ci­fra la multe milioane de lei. Se­cretarul general al partidului se întreține cu conducătorii lu­crărilor, cu cei ce muncesc cu atîta dăruire aici­­ și le reco­mandă să nu fie lăsată la o parte nici o posibilitate, să nu fie scăpat nici un amănunt pen­tru realizarea unui sistem cu adevărat eficient de îndiguire a asaltului apelor. Conducătorii de partid se des­part de gazde și părăsesc orașul hotărît să se apere cu orice preț. Către Galați se peste o imensă întindere zboară de apă murdară, clipocindă. Avem în priviri aceeași imagine pe care am întîlnit-o cu numai cî­­teva zile în urmă pe văile Mu­reșului, Someșului, Tîrnavelor. Parcă pe aceste pămînturi s-ar fi transformat în realitate po­vestea biblică a potopului. Cu­ poți cuprinde cu ochiul sud, spre nord, ori încotro spre ai căta nu vezi altceva decît ape, iar prin ape pete verzi, indicînd vîrfuri de copaci, sate părăsite, șosele care se pierd parcă în abisuri, căi ferate sparte și tî­­rîte de viitori. Fabrica de con­serve de legume de la Zagna- Vădeni zace cufundată în mo­cirlă. Este locul de întîlnire a Siretului cu Dunărea. Nemai­avînd loc în Dunăre, Siretul a rupt digurile și a născut pe uscat o mare care nu era, dar nu o mare ca cea de la Bicaz sau cea de pe Argeș, aducă­toare de lumină, ci o masă de apă pustiitoare, ce a pricinuit mari daune economiei. Apare apoi orașul... Galațiul se înfățișează optimist. Prima imagine pe care o oferă, Com­binatul siderurgic, este dovada certă a tăriei omului, a atot­puterniciei lui, în fața forțelor naturii. Este ora 17. Elicopterul ate­rizează pe stadionul din carti­erul Țiglina, în prezența a mii de oameni care fac o­ caldă pri­mire conducătorilor de partid și de stat, tovarășul Nicolae Ceaușescu este întâmpinat de Cornel Onescu, ministrul afa­cerilor interne, și de Constantin Dăscălescu, prim-secretar al Comitetului județean Galați al P.C.R. O primă veste îmbucu­rătoare , cotele Dunării au scă­zut azi cu 3 cm, iar cu cîteva ore mai devreme calea ferată Galați-Tecuci a fost redată tra­ficului­ încercuit de puhoaie, orașul rezistă eroic, spărgînd breșe în zidul ostil al forțelor naturii.. Pe străzile ce duc spre port, mii și mii de localnici, cu pancarte pe care stă scris „P.C.R. — Ceaușescu“, au ieșit în întîmpinarea conducătorilor de partid și de stat. Observăm că majoritatea sînt femei, elevi și pionieri. Este și firesc : băr­bații se află la muncă în între­prinderi sau pe digul de peste 8 km lungime care se ridică în partea de est a orașului pentru prevenirea viiturilor maxime ce sunt anunțate în zilele urmă­toare. Portul Galați. Pe punți ri­dicate peste cheiul atins de ape, conducătorii de partid și de stat urcă la bordul unui vas de pasageri cu care coboară pe firul Dunării, de-a lungul digu­lui aflat în plină construcție. In dreptul Șantierului Naval se profilează silueta masivă a mineralierului de 12 500 tone aflat în construcție, se văd noi­le dane și instalații de lansare pentru viitoare nave de 20 000 tone aflate in proiect. Dincolo de macaralele șantierului se profilează halele laminorului de tablă subțire, cartierele de locuințe. Toate aceste bunuri trebuie salvate de furia ape­lor. Tovarășul Nicolae Ceaușescu dă indicații în legătură cu ur­gentarea lucrărilor la digul de apărare, unde sunt concentrate imense capacități tehnice și umane sub un comandament de înaltă calificare. Mii și mii de muncitori și cetățeni ai orașu­lui, sprijiniți de militari ai forțelor noastre armate, lu­crează zi și noapte pe șantie­rul acestui dig. 1 000 de stu­denți s-au oferit să muncească voluntar la ridicarea zidului împotriva pericolului ascuns în masa apelor Dunării. Sunt impresionante pildele de solidaritate muncitorească ce se dau și aici în aceste clipe prin care trece întreaga noas­tră țară. In afară de ofranda în munca tenace a cetățenilor pentru apărarea avuției obștești de atacul dezlănțuit de ape, salariații Combinatului side­rurgic­­ Galați contribuie cu aproape 12 milioane lei la a­­jutorarea zonelor calamitate, precum și cu importante canti­tăți de materiale de construcție, cu echipe de specialiști. Con­tribuția bănească a salariaților din toate întreprinderile și in­stituțiile județului se­ ridică, după calcule provizorii, la suma de 47 milioane lei. Importante cantități de cereale, numeroase animale precum și însemnate sume de bani sunt date în con­tul sinistraților de către unită­țile de stat și cooperatiste din agricultură, de către familiile țărănești. Sunt valori destinate să aco­pere pierderile înregistrate pînă acum în acest județ, evaluate provizoriu la cifra de 43 746 000 lei. Toți locuitorii municipiului și ai județului sînt ferm hotărîți să muncească fără preget pen­tru preîntîmpinarea altor cala­mități, precum și pentru lichi­darea efectelor inundațiilor. To­varășul Nicolae Ceaușescu, îm­preună cu ceilalți conducători de partid și de stat, părăsește, la orele înserării, orașul Ga­lați. Elicopterul zboară un timp de-a lungul malului românesc al Prutului, ale cărui ape au pricinuit, de asemenea, nume­roase pagube. Apoi,­­ zborul continuă deasupra luncii Sire­tului, a Buzăului și a Ialomi­­ței, rîuri care s-au revărsat haotic pe întinse suprafețe a­­gricole, afectînd atît ogoare cu grîu înverzit, cit și ferme zoo­tehnice, întreprinderi ale indus­triei alimentare, construcții ale unităților de stat și cooperatis­te, livezi , și păduri. Privirea distinge zone din care apele au început să se retragă, dar pa­gubele lăsate de inundații pe aceste cîmpii mănoase­­ sînt inestimabile. Mănoasa cîmpie a Bărăganului este împînzită de o puzderie de bălți care lu­­cesc straniu în penumbra în­serării, dînd dimensiunea pagu­belor pe care intemperiile le-au produs în însuși grînarul țării. Sînt răni pe care oamenii muncii, poporul nostru trebuie­­ să le tămăduiască prin munca dîrză, neostenită, strîns unit în jurul partidului nostru, al con­ducerii sale, urmînd neabătut politica profund patriotică a Partidului Comunist Român — cîrmaciul încercat al României socialiste. Ca și în celelalte județe a­­fectate de inundații, și aici vi­zita operativă de lucru între­prinsă de tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducă­tori de partid și de stat a con­stituit pentr­u cetățenii din ju­dețele Brăila și Galați un pu­ternic imbold de a munci cu înaltă răspundere patriotică pentru preîntîmpinarea și lichi­darea efectelor inundațiilor, a reprezentat un prilej de îmbăr­bătare în lupta cu stihiile na­turii și de manifestare a soli­darității socialiste cu care în­tregul nostru­­ popor se ridică ca un singur om, înfruntînd cu hotărîre și fermitate grelele încercări prin care trece patria noastră socialistă. N. POPESCU-BOGDANEȘTI PAUL DIACONESCU Actualități din agricultură . Au terminat recoltatul lu­­cernei în cooperativele agricole și întreprinderile agricole de stat se desfășoară în aceste zile acțiunea de recoltare a lucernei. Din cele 16 352 ha cultivate cu lucernă veche în cooperativele agricole, a fost strînsă rcolta de fin de pe aproape 10 000 de hectare. In multe cooperative agricole și I.A.S., cum sînt cele din Radovan, Goicea Mică, Mag­­lavit, Segarcea, Moțăței, Băi­­lești, strînsul recoltei de fîn de lucernă din prima coasă a fost încheiat. Q­­­robe tehnolo­gice la stațiile de presiune pentru irigații în cel de-al doilea com­partiment Covei-Catane-Ne­­goi, ca și în zona Calafat- Basarabi din sistemul de iri­gații Calafat-Băilești, ce în­globează o suprafață de 15491 ha, au început probele teh­nologice la opt stații de pu­nere sub presiune. Prin in­termediul acestor stații se va asigura apa pentru irigat la cooperativele agricole din Catane, Negoi, Rast, Cala­fat, Basarabi și Covei. Ince­­pînd din această primăvară, peste 300 de aripi de ploaie sunt alimentate cu apă prin intermediul stațiilor de pu­nere sub presiune, sistemul de conducere a apei fiind construit pe bază de conduc­te îngropate.­ ­ Venituri suplimentare Pe malul lacului Giormă­­nel sunt amplasate puterni­­țele C.A.P. Bratovoiești. Aici, cooperatoarele Maria Mălău și Elena Anghelescu cresc de ani de zile niște ca­re, cu cheltuială minimă, aduc venituri suplimentare cooperativei. în prezent, cele două cooperatoare au în gri­jă 214 gîște matcă și 958 bo­boci, care peste o lună vor fi buni de valorificat. La in­­cubat se află încă 570 de ouă. în acest an s-a prevăzut ca această „mini"-ferm­ă să a­­ducă cooperativei un venit net dublu față de cel reali­zat anul trecut. Consfătuiri cu conducătorii auto-moto amatori In vederea cunoașterii noilor modificări ale regulamentului circulației rutiere, I.M.J. Dolj or­ganizează miine, la orele 9, con­sfătuiri pe centre de localități. La CRAIOVA, în sala C.F.R. din str. Brâncuși, vor participa con­ducătorii auto-moto amatori din : Bucovăț, Cernele, Ișalnița, Podari, Șimnicul de Sus, Almăj, Bratovoiești, Breasta, Bulzești, Coțofană din Dos, Ghercești, Go­­iești, Malu Mare, Mischii, Mur­­gaș, Piel­ești, Radovan, Rob­ănești, Sălcuța, Teasc, Terpezița, Vela, Vîrvoru de Jos, Argetoaia, Bră­­dești, Braloștița, Cernătești, Făr­­caș, Grecești, Melinești, Seaești, Secu, Botoșești Paia, Brabova, Carpen, Gogoșu, Predaști, Seaca de Pădure. La BÂILEȘTI, în sala căminului cultural, cei din comunele : Afu­mați, Bistreț, Bîrca, Cioroiași, Ga­liera Mare, Giubega, Goicea, Iz­voarele, Negoi, Perișor, Rast, Si­liștea Crucii, Urzicuța, Vîrtop. La CALAFAT, In sala căminului cultural, cei din comunele : Carau­­la, Cetate, Ciupercenii Noi, Desa, Maglavit, Moțăței, Orodel, Piscu Vechi, Plenița, Poiana Mare, Sea­ca de Cîmp, Unirea, Verbița. ÎNAINTE3 La uzina de mașini agri­cole „7 Noiembrie" Craiova: mașini pentru împrăștierea îngrășămintelor chimice, se montează un nou lot de Foto . E. Florian Realizarea și depășirea planului in hor­ticultura - cheia bunei aprovizionări (Urmare din pag. 1) toamna anului trecut, acțiunea de construire a solariilor pe 120 ha și 1,2 ha sere înmulțitor. La ora actuală, întreaga supra­față de solarii nou construite se găsește plantată, profilîndu-se rodul bogat al tomatelor tim­purii. Prin practicarea culturii tomatelor timpurii în solarii s-a făcut un pas serios pe drumul modernizării legumicultura, mai ales că la aceasta concură un­ foarte mare număr de unități cooperatiste asociate. Concomitent cu activitatea în solarii și răsadnițe, conducerile cooperativelor agricole au luat măsuri de a executa lucrările de reamenajare a sistemelor de irigații în așa fel ca întreaga suprafață cultivată cu legume să fie asigurată cu apă. Prin intermediul celor 215 stații de pompare se va putea asigura apa necesară irigării tuturor suprafețelor cultivate cu legu­me. Un pas important l-a făcut legumicultura județului nostru și în ceea ce privește extinde­rea lucrărilor mecanizate. In a­­cest scop, întreprinderile pen­tru mecanizarea agriculturii au fost dotate cu mașini agricole și utilaje capabile să execute o gamă variată de lucrări agri­cole, așa cum sunt : nivelarea și modelarea terenului, planta­tul răsadului, lucrări de între­ținere și combatere a dăunăto­rilor, recoltatul la unele cul­turi, ca de pildă la rădăcinoa­­se, ceapă și usturoi. La plenara Comitetului jude­țean de­ partid din ianuarie a.c. comuniștii din județul nostru și-au asumat sarcini sporite în vederea depășirii cifrelor pla­nificate. Astfel, ca urmare a întrecerii ce se desfășoară între județul nostru și județele Timiș și Brașov, va trebui să depă­șim suprafața planificată a fi cultivată cu legume cu 300 de hectare, să asigurăm mecaniza­rea plantatului răsadului pe 40 la sută din suprafață și să con­struim 120 ha solarii și 1,2 ha sere înmulțitor. O parte din a­­ceste angajamente au și fost realizate. Amintim numai fap­tul că cele 120 ha solarii și 1,2 ha sere înmulțitor au fost date în exploatare, iar pe parcurs, lucrările mecanizate capătă amploare din ce în ce mai ma­­­re în toate unitățile agricole. Pînă în prezent, au fost plan­tate legumele pe aproape 5000 de hectare, fapt ce dă garanția în viitor că suprafața planificată va fi depășită cu mult față de angajamentele luate. Stadiul de vegetație a cultu­rilor, îndeosebi la cele de pri­mă apariție, garanteză asigura­rea întregului fond de consum intern și pentru export, lucru de altfel confirmat și de faptul că pe primul trimestru al anu­lui și în perioada ce s-a scurs din trimestrul II, planul de desfa­cere a fost cu mult depășit. în atenția Direcției agricole județene și a specialiștilor din unitățile agricole de stat și coo­peratiste a stat și continuă să stea asigurarea producțiilor de fructe. In acest scop au fost luate din vreme măsuri pentru extinderea lucrărilor de in­­treținere mecanizată a 3000 ha plantații viticole și moderniza­rea plantațiilor după modelul Stațiunii experimentale viticole de la Bechet. De asemenea, au fost asigurate și efectuate, în a­­celași timp, lucrările de între­ținere și combatere a dăunăto­rilor în plantațiile pomicole în așa fel ca să se poată asigura, pe lângă un rod bogat, și o ca­litate corespunzătoare a fructe­lor. O atenție deosebită în îndepli­nirea sarcinilor ce revin secto­rului horticol al județului vom acorda, de acum înainte, valori­ficării producțiilor în așa fel incit fiecare cooperativă agri­colă sau întreprindere agricolă de stat să facă din producțiile pe care le obțin o sursă sigură de venituri bănești, în colabo­rare cu întreprinderea pentru legume și fructe, unitățile agri­cole producătoare își vor putea aduce cea mai de seamă con­tribuție la buna aprovizionare a populației sporind, calitativ și cantitativ, fondul de marfă ce va fi adus spre vînzare. Prin eforturi comune se va putea prelungi perioada de consum a legumelor și fructelor în stare proaspătă, deziderat prin a cărui împlinire se pun în valoare capacitățile organizatorice ale horticultorilor județului și în­deosebi cele ale specialiștilor. Noi date privind daunele din zonele limitate ca Știrile de vineri adaugă la bilanțul efectelor catastrofale ale revărsărilor de ape noi date privind daunele pricinuite eco­nomiei naționale, așezărilor omenești. Situația întocmită la Comisia centrală de apărare împotriva inundațiilor arată că, de la de­clanșarea calamităților pînă vineri, apele au acoperit, total sau parțial, aproape 1 000 de localități. Inundațiile au dis­trus și avariat peste 32 000 case, precum și aproximativ 10 000 de construcții de alte categorii.­ Mai mult de 265 000 oameni au fost evacuați de furia apelor revărsate. Suprafețele agricole total a­­coperite de ape însumau ieri peste 726 000 hectare , o bună parte din această imensă su­prafață era cultivată cu cereale, plante tehnice, legume. Alte mii de hectare, din care unele plan­tate cu vii și livezi, sunt dis­truse de alunecările de terenuri. Din calea apelor pustiitoare au fost evacuate peste 700 000 de animale. Identificările făcute pînă ieri consemnează că puhoa­iele au dus la pierderea a peste 28 000 de animale. Din alte județe ale țării n­i s-au transmis ieri date despre distrugerile provocate de inun­dații, adăugîndu-se uriașelor pagube materiale anunțate ante­rior și a căror identificare con­tinuă în toate localitățile lovite de calamități. SIBIU. Pierderile de produc­ție la unitățile industriale din Mediaș și Copșa Mică, greu lo­vite de calamități, se ridică la 70 milioane lei. La Mediaș conti­nuă să nu funcționeze uzinele „Automecanica“, „Emailul Roșu“, țesătoria „Tîrnava" alte unități industriale ale ora­și­șului. COVASNA. Dintr-o situație întocmită la Direcția județeană de statistică reiese că principa­lele unități industriale din ju­deț înregistrează mari pierderi de producție. Stagnarea timp de cinci zile a activității de extracție la între­prinderea minieră Căpeni, cau­zată de pătrunderea apelor în galerii, deteriorarea acestora și a căilor de comunicație, s-a sol­dat cu un minus de 12 350 tone lignit. La unitățile de exploatare și industrializare a lemnului din Tg. Secuiesc și Intorsura Bu­zăului, avarierea căilor de co­municație forestieră a întrerupt transportul buștenilor la gatere și implicit procesul de produc­ție , pierderea de producție se cifrează, între altele, la 2 000 mc cherestea de fag circa și rășinoase. Infectarea apelor industriale în timpul viiturilor a provocat uzinelor textile „Oltul“ din Sf. Gheorghe o pierdere de pro­ducție de circa 16 000 mp țesă­turi. La întreprinderea de indus­trie locală „Bazaltul“, apele au distrus importante cantități de materiale de construcție ; producția marfa se consemnea­la­ză o restanță de peste 700 000 cărămizi și cahle de teracotă. BRAȘOV. Deși mai puțin lovit de inundații, și județul Brașov înregistrează pagube evaluate pînă acum la zeci de milioane lei. Apele revărsate ale Oltului au distrus și avariat 131 case, 36 km căi de comunicație, au inundat aproape 20 000 hectare teren agricol. Cum am obținut producții mari de sfeclă de zahăr la hectar Membrii cooperativei agricole „Unirea“ — Segarcea au acu­mulat o bogată experiență în cultura sfeclei de zahăr. Aceas­tă importantă plantă ocupă a­­nual circa 200 ha și prin aplica­­rea întregului complex de mă­suri agrotehnice s-a reușit ca producția planificată să fie me­reu depășită, realizindu-se 29 000 kg sfeclă de zahăr la hec­tar. Pentru răspândirea expe­rienței cooperatorilor l-am ru­­g­at pe ing. Gabriel Iliescu, președintele C.A.P. „Unirea“— Segarcea, să ne răspundă la cîteva întrebări. — V-am ruga să ne vorbiți d­es­­pre importanța cultivării sfeclei de zahăr pentru unitatea dv., des­­pre beneficiile realizate de coope­rativă din livrarea producției ia timpul optim și despre lucrările de maximă importanță pentru a­­ceastă cultură. — Din suprafața arabilă cooperativei 200 ha sunt reparti­a­zate culturii sfeclei de zahăr, în ultimii ani am obținut pro­ducții, de pe întreaga­ suprafa- Interviu cu ing. GABRIEL ILIESCU președintele C.A.P. „Unirea“— Segarcea­ ță, ce variază între 2,3 și 2,9 vagoane la hectar. Din livrarea producției cooperativa a înca­sat anul trecut circa 1 300 000 lei, o mare cantitate de zahăr ca și tăieței de sfeclă și mela­să, pe care îi folosim în hrana animalelor. Menționez că pentru cultura sfeclei de zahăr rezervăm în­totdeauna terenuri fertile, pe care în anul premergător­­ se­mănăm păioase, urmărind ca sfecla să revină pe aceleași parcele abia peste 4—5 ani. Toamna, executăm arături a­­dînci și o dată cu acestea încor­porăm în sol cite 300 kg super­­fosfat și 150—200 kg azotat de amoniu la hectar. Primă­vara devreme, pregătim tere­nul pentru semănat executînd discuiri pentru a distruge bu­ruienile și a păstra apa în sol. însămînțarea se face cu mași­na S.U. 29, dînd în medie cile 20 kg sămînță la ha. Semăna­tul l-am efectuat întotdeauna în cîteva zile urmărind să res­pectăm perioada optimă. — Cînd și cum ați executat prașilele și răritul plantelor . — Prima prașilă am execu­tat-o cînd plantele aveau două frunzulițe și cînd pe tarla se puteau distinge rîndurile. în intervalul dintre prima și a doua prașilă am executat răni­tul asigurînd cel puțin 100 000 plante la hectar. înainte de prașila a II-a noi am executat o fertilizare suplimentară cu 150 kg/ha cu uree, pe care am împrăștiat-o manual pe rînd, pentru a nu ataca plantele. Restul de prașile, în total pa­tru, au fost executate în func­ție de starea terenului, pentru a-l menține mereu afinat, ne­­permițîndu-i să formeze crustă. Cum aplicați experiența dobîn­­dită de-a lungul anilor ? — Anul acesta sfecla de za­hăr ocupă 200 ha repartizate în două mari tarlale, pe care anul trecut am cultivat grîu. Semănatul l-am făcut cu ma­șina S.U. 29 și l-am terminat în jurul datei de 1 aprilie. Ur­mărind zilnic stadiul de răsă­rire, brigadierii au observat că pe o parcelă au apărut dăună­torii și au luat imediat mă­suri de combatere. Tratamen­tul aplicat a fost, în primul rînd, preventiv, prăfuind tarla­lele de jur împrejur pe o lă­țime de cîțiva metri. Pe parce­la unde, totuși, dăunătorii au apărut s-au executat manual 2—3 prăfuu­ri cu insecticid. Pînă la 6 mai am terminat prima prașilă pe întreaga suprafață cultivată cu sfeclă de zahăr. In încheiere, relatați-ne despre inimoșii cooperatori care lucrează la sfecla de zahăr. — Membrii cooperativei noas­tre cunosc bine tehnica culti­vării sefeclei de zahăr și an de an își îmbogățesc cunoștințele cu metodele noi. întreaga su­prafață de sfeclă de zahăr este repartizată pe brigăzi și echi­pe, fiecare cunoscînd dinainte parcela pe care va lucra, ur­mărind cultura încă de la pre­gătirea terenului și însămînța­­re. De asemenea, fiecare cu­noaște complexul de măsuri ce trebuie aplicat și în ce perioa­dă, producția ce trebuie reali­zată. Anul acesta vom aplica pentru prima oară retribuția suplimentară la cultura sfeclei de zahăr. Aceasta se va acorda pe echipe și va fi egală cu 50 la sută din valoarea producției obținute peste plan. Brigăzile a V-a și IV-a, conduse de Ion Anghel și Constantin Nicolae, care anul trecut au obținut cele mai mari producții, au și acum culturile cele mai frumoase. Folosind experiența acumulată și aplicând cu strictețe între­gul complex de măsuri agro­tehnice suntem­ siguri că vom obține o producție medie de 30 000 kg sfeclă de zahăr la hectar, depășind prevederile cu cel puțin 4000 kg la ha. Interviu consemnat de ELENA ȚUICU

Next