Inainte, mai 1970 (Anul 27, nr. 7825-7849)

1970-05-26 / nr. 7844

• 26 — V — 197Ö NEOBOSIȚI, CU ELAN ȘI DEVOTAMENT PATRIOTIC. PE FRONTUL EFORTURILOR COMUNE PENTRU SPRIJINIREA JUDEȚELOR CALAMITATE La Fabrica de confecții Craiova kbitori prelungite cu o oră Pentru a contribui în dimi­nuarea pagubelor provocate de furia apelor deslănțuite, colec­tivul Fabricii de confecții Cra­iova s-a angajat — printr-o te­legramă „ adresată Comitetului Central al Partidului Comunist Român — să realizeze peste plan o producție globală și marfă de 5 milioane lei, față de 4,1 miloane cât era angaja­mentul luat la începutul anului. In același timp, muncitorii, in­ginerii și tehnicienii fabricii au hotărît să cedeze în fiecare lună, pînă la sfîrșitul anului, cîte o zi din salariu, sumă ce se ridică la un milion lei, să ofere din economiile realizate în materii prime și materiale, pentru fa­miliile sinistrate, 200 paltoane pentru fete, 275 costume pentru bărbați și copii, 550 rochii și capoate pentru femei și fete, 50 cămăși bărbătești etc. Pentru diminuarea pagubelor pricinuite de inundații economiei naționale colectivul de muncă a hotărît să prelungească schimburile cu o oră. Realizările înregistrate în ultimele zile dovedesc cu priso­sință că muncitorii Fabricii de confecții craiovene își respectă cuvîntul dat. De la începutul anului și pînă în prezent, s-a realizat peste plan, la producția globală, 898 000 lei, iar la pro­ducția marfă vîndută și încasată — 9 233 000 lei ; la prețul de cost s-au realizat economii suplimen­tare de 1 481 000 lei, iar benefi­ciile peste plan se ridică la 2980 000 lei. Valoarea mărfurilor livrate peste plan la export se ci­frează la 819 000 lei. Am vizitat ieri secțiile fabri­cii. Peste tot se lucrează din plin. La secția a doua paltoane am stat de vorbă cu muncitoa­rea Floarea Ionescu, care își depășește cu regularitate planul de producție. „Am trei copii între 11 și 17 ani. Toți sînt la școală. Gospodăria și grija lor îmi cer mult timp. Cu toate astea, am primit cu toată dra­gostea propunerea să lucrăm cîte 9 ore și, dacă va fi cazul, chiar și mai multe, numai să vindecăm rănile mari provocate de catastrofa ce s-a abătut pes­te satele și orașele patriei noas­tre". Anton Leoveanu, ajutor de maistru la secția doua, ne-a spus : „De cînd am văzut prin ce greutăți trece o mare parte din populația țării nu-mi vine să mai stau acasă. Vin la lucru­ru cu o oră înainte ci cu vreo două-trei. Cînd sunt în tura de dimineață, pînă ce vin munci­torii, pregătesc locurile de mun­că, asigur materia primă și ma­terialele astfel ca să se poată folosi din plin cele nouă ore. Așa s-a reușit ca zilnic, pe fie­care schimb, cei 60 de munci­tori din brigada condusă de mine să dea peste plan cîte 100 perechi pantaloni". Muncitorii din secția a doua au confecționat în plus, în cele 22 de zile cîte au trecut din luna mai, 1200 paltoane și pe­rechi pantaloni. Ca centrele de ajutorare a sinistraților din Craiova s-a primit ieri de la Fabrica de confecții un prim lot de 100 cos­tume pentru bărbați și copii și 50 rochițe pentru fetițe, a căror valoare trece de 53 000 lei. în zilele următoare, vor fi expe­diate și alte loturi de confecții pînă la îndeplinirea angaja­mentului luat. Așa înțeleg mun­citorii de la Fabrica de confecții din Craiova să contribuie la vindecarea rănilor provocate de stihiile naturii deslănțuite. N. VILCEANU SE ADUCE DA CUNOȘ­TINȚA CETĂȚENILOR CA DA TOATE OFICIILE P.T.T. DIN CUPRINSUL JU­­DEȚULUI DOLJ SE PRI­MESC DEPUNERI PENTRU AJUTORAREA SINISTRA­­ȚILOR IN CONT C.E.C. NR. 2000. IN DOCADITAȚIDE IN CARE NU EXISTĂ UNI­TĂȚI P.T.T. DEPUNERIDE SE POT FACE PRIN FAC­TORII RURADE. ÎNAINTE Același răspuns inimos . Pentru a veni în ajutorul cooperativelor agricole de pro­ducție greu încercate din cauza inundațiilor, țăranii coopera­tori din județul Dolj au hotărît să-și dubleze eforturile, pro­­ducînd în răsadnițele cooperativelor agricole peste 10 000 000 fire de răsaduri. Din rărirea culturilor de tomate, semănate direct în cîmp, au fost obținute pînă acum aproape un milion de fire de tomate care au și fost repliate în răsadnițe reci. Cu sprijinul specialiștilor de la Direcția agricolă județeană, consiliile de conducere din cooperativele agricole cu profil le­gumicol au identificat noi terenuri cu sursă sigură de apă pentru a fi plantate cu legume în cultură dublă în suprafață de 5000 de hectare. Suprafața plantată cu legume în acest sistem va fi amplasată în primul rînd în terenurile din sistemele de irigații cum sunt, de pildă, Calafat — Băilești, Ciuperceni — Calafat și Gîngiova — Măceșu de Sus — Gighera. Culturile de varză de toamnă, ardei lung, castraveci ori cornișor, fasole și mazăre păstăi, roșii de toamnă și gogonele ce vor fi cultivate în acest sistem vor asigura un spor de peste 25 000 tone legume.­­ Pentru a veni în sprijinul celor peste care s-au abătut inundațiile, membrii cooperativei agricole din Goicea Mare, în­truniți în adunare generală, au hotărît ca din partea unității să contribuie cu 12 000 kg grîu, 4000 ouă, 25 mieluțe și să con­fecționeze în mod gratuit în atelierele C.A.P. 30 scăunele pen­tru grădinițele de copii. Membrii cooperatori au contribuit din veniturile proprii cu 4000 kg porumb, 2500 ouă și alte produse ce vor fi trimise familiilor sinistrate.­­­­n cele 14 centre de ajutorare a sinistraților organizate în comuna Ostroveni s-au colectat, pînă in prezent, 221 de o­­biecte. Cei care au oferit modestul lor dar au cumpărat aceste obiecte din magazinul sătesc. Primul mare colet cuprinde tre­ninguri de copii între vîrstele 7—12 ani și 12—15 ani, cămăși pentru copii și adolescenți, teniși, uniforme pentru fete, flanele de lînă și fibre sintetice, ciorapi._____________________________ Noi centre pentru primirea obiectelor destinate sinistraților Incepînd de ieri, datorită afluenței de donatori pentru sinistrați, în municipiul Craiova s-au mai deschis încă patru centre, după cum urmează : CENTRUL NR. 10 , Calea Dunării nr. 25, la Depozitul S.R.V.A., telefon 31275. CENTRUL NR. 11: Str. Brestii nr. 101, la I.G.O.i telefon­ul 12016. CENTRUL NR. 12 : Str. Unirii nr. 9, la Casa de cultură a municipiului, telefon : 13557. CENTRUL NR. 13 : Str. Bucovăț nr. 93 CENTRUL NR. 4 . S-a mutat din Calea Sever­inului nr. 128 tot în Calea Severinului, complexul comercial nr. 2 (în localul Agenției Doto-pronosport, telefon : 13799). ★ Cuorurile colectate la centrele de ajutorare a sinistraților, ce funcționează în orașele și comunele județului, se predau la centrul județean din Calea Severinului nr. 7. (în localul I.C.F.D.). Centrele sunt deschise zilnic între orele 7—22. Gestul solidarității umane (Urmare din pag. 1) de obiecte — încălțăminte îmbrăcăminte — au fost încăr­și­rate în patru autocamioane cu destinația spre Satu Mare, pur­­tînd inscripții încurajatoare. Ci­tez una : „Cetățeni din Satu Mare, doljenii sínt alături de voi !“. L-am întrebat pe Florea Popescu, conducător auto, care, alături de Ion Vlăduțu, Dumitru Mănescu, Ilie Bocai, asigură transportul ajutoarelor : „Cînd veți ajunge la Satu Mare ?“. „Poate diseară, poate la noapte. Sunt multe caravane care stră­bat, în aceste zile, drumurile țării. Ajutoarele trebuie să a­­jungă repede". Adunarea urează drum bun caravanei. Drum buni, pe calea încrederii și solidari­tății omenești, a fraternizării, care, în aceste zile de grea în­cercare, apare mai puternică, mai cimentată, dobîndind di­mensiunile unui act patriotic de amploare. ...Caravana a plecat, poate astăzi s-a și întors și o alta va pleca din nou. Milioane de oa­meni, la sute de kilometri de­părtare, participă la o dramatică cursă a recuperării bunurilor materiale și a reînnoirii vieții — pentru un moment oprită. In cealaltă parte a țării, alte mili­oane de oameni săvîrșesc în fiecare oră, în fiecare zi, gesturi spontane de solidaritate frățeas­că. Intre aceste două zone, în aceste zile, caravanele ajutoru­lui frățesc. Drum bun ! P.S. Cineva mi-a înmînat, în orele plumburii ale recentei du­minici, o copie după un bilețel, găsit printre haine ! „Mă­nu­­nesc Popescu Diana, din clasa a II-a și stau pe strada Româ­nia Muncitoare nr. 40 Craiova. Ofer din toată inima aceste obiecte unei fetițe de aceeași vîrstă cu mine și o rog să nu-și piardă curajul, deoarece împreună cu părinții va trece această grea încercare. Dacă mai are nevoie de ceva să-mi scrie și eu, cu dragă inimă, îi voi trimite, sau, dacă dorește, să vină să locuiască cu mine și pă­rinții mei pînă ce vor fi în­lăturate multe din relele făcute de apă. Vom învăța împreună și nu va duce lipsă de nimic". Orice comentariu ni se pare inutil. 15« *11 ie ai Inițiative patriotice cu puternice ecouri . La o recentă Consiliului municipal plenară a pentru munca în rîndul elevilor, mai mulți uteciști au avansat o prețioasă inițiativă : fiecare elev să execute, pe timpul va­canței de vară, un număr de cel puțin 5 norme convenționale la cooperativa agricolă de pro­ducție din satul natal, contra­valoarea acestei munci harnice urmind să fie depusă in „Con­tul omeniei". Propunerea aceasta a fost pri­mită cu deosebită satisfacție si aprobată in unanimitate, repre­zentanții tuturor organizații­lor U. T. C. din școlile municipiului angajîndu-se să-i dea curs. Comite­tul județean U.T.C. îndeamnă toate organizațiile U.T.C. din școli să studieze cu atenție a­­ceastă inițiativă și, în cazul în care ea se va bucura de ade­rența entuziastă a tinerilor elevi, s-o extindă, creînd astfel posibilitatea unei noi afirmări a puterii de mobilizare și de ac­țiune a tinerilor din județul nostru. I­­n afară de cele 25.000 kg cereale, 7000 litri lapte, 60 ovine, 25 purcei, 50 găini, 5500 ouă, care constituie contribuția cooperati­vei agricole de producție din Calopăr, membrii cooperatori sprijină populația din sinistrate cu contribuții zonele per­sonale, între care și 9 300 kg grîu și porumb. Deosebit de importantă este și hotărîrea unor țărani cooperatori de­ceda cîte o normă convențio­a­nală sau mai multe pentru fondul de ajutor. Brigadierul Gheorghe Mechi, Ion Dumi­tru, Constantin Șerban, Ale­xandru Popa și alții au cedat fiecare cîte 15—20 norme con­venționale. Tovarășul Dumitru Oprița, secretarul comitetului comunal de partid, ne-a anunțat o altă valoroasă inițiativă: consiliul de conducere al cooperativei și comitetul comunal U.T.C., cu sprijinul celorlalte organizații de masă și obștești afiliate la consiliul comunal al F.U.S., au hotărît să confecționeze 30000 cărămizi, prin muncă voluntară și prin valorificarea unor re­surse locale. Cărămizile ce vor fi produse vor fi expediate­ pentru refacerea unor construc­ții civile din zonele supuse inun­dațiilor. Vestea despre această hotărîre a calopărenilor s-a răspîndit și în alte comune care au posibili­tăți asemănătoare și tradiție în confecționarea cărămizilor, ast­fel că noi și noi localități aderă la această prețioasă idee. I la ea I 3 Imagini din zilele marii încercări Deși au mai scăzut în ulti­mul timp, ape­le nu se re­trag. Multe lo­calități sunt în­că inundate. Printre ele, și Aiudul ► Secvență din marea bătălie pentru salvarea Aradului. Aflați in primele rân­­duri ale drama­ticei încleștări, ostașii Înalță di­gul de apărare, Strada Po­­deni, Tg. Mu­­reș. Pe aici a trecut furia oarbă a apelor, T (Urmare din pag. I) de bază, îndeosebi la Uzina mecanică de material rulant (84 la sută), Combinatul chi­mic (79 la sută), Fabrica „In­dependența“ (88 la sută). Da Uzina „7 Noiembrie", unitate care își desfășoară activitatea în trei sectoare de bază și două secții auxiliare, dispersarea uni­tăților de producție face să fie menținut un indice scăzut de utilizare a mașinilor. In legă­tură cu preocupările care există aici pentru ameliorarea acestei situații, ne-am adresat ing. Ion Stănculete, în dubla sa ca­litate de șef al serviciului pro­ducție și secretar al comitetului de partid pe uzină ! „Subi­ectul acesta — timpul mașinilor — de esențială importanță pen­tru eficacitatea producției unei întreprinderi comportă, evident, o abordare complexă. Noi am organizat o dezbatere utilă pe această idee chiar în­­ cadrul comitetului de partid. In preo­cupările actuale avem în ve­dere, între altele, acoperirea necesarului de meseriași, per­fecționarea pregătirii lor pro­fesionale, în vederea exploată­rii optime a mașinilor din sec­toare și secții. De un real spri­jin ne va fi în acest sens și apropiatul debut, în luna iu­nie, a unei noi promoții de strungari pregătiți profesională a uzinei, în școala Pentru unele meserii, unde avem lipsă mare de oameni, pentru fre­zori, de pildă, noi am trecut la specializarea unor meseri­ași existenți — lăcătuși și chiar strungari, în vederea execu­ției lucrărilor de serie mare. Concomitent, urmează să înfiin­țăm două noi clase de frezori. O soluție bună am găsit și pen­tru utilajele uzate, înființînd un atelier școală în cadrul sec­torului de prelucrări mecanice, în care valorificăm circa 20 de strunguri, cu program în do­uă schimburi, In acest mod ele­vii învață mai bine și totoda­tă se lucrează efectiv la niște utilaje a căror prezență în fine nu ar da cele mai bune re­zultate". ... Ca Uzina „Electroputere”, unitate cu un fond impresio­nant de mașini prelucrătoare în dotare, constatăm încă o utilizare necorespunzătoare a utilajelor și instalațiilor. Din e­­vidențele curente ținute la gru­pul de uzine rezultă că în tri­mestrul I din 1970 indicele de folosire a utilajelor a fost de 63,1 la sută din fondul de timp disponibil — în secțiie de ba­ză , de 55 la sută la sculărie și 48 la sută la mecanicul-șef. O comparație cu situația existen­tă în anul trecut nu poate" decit să dea de gîndit ". indicii înregistrați în aceste prime luni din 1970 nu reflectă nicidecum o tendință de ameliorare a si­tuației consemnate la sfîrșitul anului 1969... Deolaltă cu sem­nalarea factorilor negativi în­deobște cunoscuți, trebuie să arătăm că aici au fost identifi­cate o serie de utilaje inactive, a căror menținere încarcă pre­țul de cost al producției : un ferăstrău cu bandă, cinci ma­șini de izolat bobine, o mașină de tăiat tablă, două mașini de șlefuit — toate din import și inactive de cîțiva ani, imobili­­zînd circa 500 000 lei. Ca fa­brica de transformatoare con­tinuă să fie menținută o insta­lație de vopsire montată încă din 1966. De fapt, instalația, cu o valoare de 2 340 000 lei, nu a funcționat niciodată, dar pen­tru ea se plătesc anual 166 000 lei amortismente ce gre­vează prețul de cost. Este ade­vărat că măsurile adoptate a­­cum pentru îmbunătățirea indi­celui de folosire a mașinilor — așa cum ne-au fost prezentate la conducerea grupului de uzi­ne — par să ofere garanții de viitor. Astfel, la dotarea noi­lor spații productive ce vor fi date în exploatare în acest an, pe baza planului de investiții, se vor folosi 25 mașini din ce­le care în prezent nu sunt în­cărcate la capacitate. Alte 21 mașini-unelte disponibile ur­mează a fi redistribuite. Este notoriu faptul că, prin măsuri­le propuse pe linia încărcării corespunzătoare a utilajelor, in­dicele de folosire a acestora va spori în 1970 cu 13,4 la sută față de 1969 (în condițiile în care sarcinile de producție cresc numai cu 12,3 la sută). Consiliul de administrație al grupului de uzine va trebui să urmărească însă îndeaproape realizarea complexului de mă­suri prevăzute și să clarifice de asemenea, situația utilajelor montate și nerecepționate încă din 1968, pentru care se plă­tesc cote de amortisment fără a fi inventariate. Un mijloc prețios de influ­ențare a indicelui de utilizare a mașinilor-unelte — din păca­te foarte puțin uzitat — este activitatea de inovații și cea de organizare științifică a pro­ducției. In numeroase întreprin­deri craiovene întrebarea noas­tră legată de acest aspect a în­­tîmpinat replici neconcludente sau pur și simplu a pus în încurcătură factorii vizați. Se face încă prea puțin în unități pentru antrenarea potențialului creativ existent la găsirea ce­lor mai bune soluții de valorifi­care a zestrei mașinilor. Degat de aceasta ni se pare intere­santă opinia ing. Stănculețe de a se trece, în cadrul compar­timentelor de organizare știin­țifică a producției, de la stadiul „contemplativ" la fructificarea, concretizarea acestor studii. „La noi — ne spune ing. Dumitru Dincă, șeful serviciu­lui organizarea producției­ nor­­mative din cadrul Grupului de uzine pentru aparataj și ma­șini electrice, — lucrul cel mai important care s-a făcut pe această linie este analiza și gă­sirea de soluții pentru redu­cerea importului, prin trecerea unor serii de lucrări pe utila­je neîncărcate. Dar ceea ce nu se reușește încă este corelarea încărcării cu condițiile utiliză­rii — și aici va trebui să ac­ționăm cu maximum de discer­­nămînt“... Cit de importantă este stu­dierea atentă, din unghiul de vedere economic cel mai ana­litic, a valorificării utilajelor ne-o arată și tendința mani­festată de unele secții și chiar întreprinderi care, din dorința de a se utila optim, suprali­citează, încărcîndu-și zestrea peste necesitățile reale. Așa, de pildă, într-o vreme, cei de la fabrica de transformatoare sus­țineau că nu au capacitate la mașinile de tăiat tole pentru a deservi și fabrica de ma­șini rotative. Aceasta, la rîn­­dul ei, se vedea în situația de a nu-și putea îndeplini sarci­nile de plan. Studiul întreprins în cadrul organizării superioa­re a producției a dovedit, to­tuși, că se pot debita role pen­tru ambele fabrici, la aceeași sursă. Ceea ce se și face în prezent... Tot prin experimen­tări, întreprinse în același ca­dru, a fost spulberată „preju­decata" colectivelor de muncă ale unor secții că anumite utilaje specifice n-ar putea fi utilizate decît subincărcate... In același mod s-a trecut și la de­servirea a două sau mai multe mașini de către un singur om.­­Cazul unor prese, strunguri speciale de la fabrica de apara­taj, al mașinilor de danturat și de honuit, al strungurilor auto­mate tip „Gildemeister“ etc). Inrîurirea fertilă a unor astfel de acțiuni asupra productivită­ții muncii nu mai trebuie, cre­dem, demonstrată. Paralel cu temperarea ten­dințelor de utilare exagerată, peste necesitățile reale — ten­dință, de altfel, controlată în chip fericit de către însuși pla­nul de producție al fiecărei uni­tăți — va trebui sporită răspun­derea comitetelor de direcție și a consiliilor de administrație în sensul valorificării cu operati­vitate a noilor utilaje. Nu pu­ține sînt cazurile cînd, datorită unor neglijențe de ordin orga­nizatoric, a nepriceperii sau lipsei de prevedere în corelarea punerii in funcțiune a unor mașini și utilaje cu condițiile aprovizionării, ale fluxului pro­ductiv — se înregistrează pier­deri insemnate. Să amintim, de pildă, că la Fabrica de zahăr și ulei — Podari datorită aprovi­zionării neritmice cu sticle s-a lucrat în salturi sau cu program prelungit pentru recuperarea rămînerilor în urmă și, tot aici, fabrica plătește cam de multi­șor amortizări pentru Instalația de zahăr cubic adusă din im­port, cu valută prețioasă, și ca­re nu funcționează. Ca urmare, nu se realizează producția, pla­nificată deja, la acest nou și solicitat sortiment. Un efort or­ganizatoric mai la obiect, în sensul mai bunei valorificări a zestrei mașinilor, s-ar impune și la Combinatul chimic. Este ușor de remarcat, pentru ori­cine va analiza cu un minim de rigoare economică situația de aici, că o centralizare a nu­cleelor de mașini-unelte — prea dispersate acum — și încărcarea cu trei schimburi a utilajelor ar conduce, cu certitudine, la creșterea indicelui de folosire a mașinilor-unelte. De un bun efect ar putea fi aici — și nu numai aici — extinderea coope­rării cu unități din alte sectoare și în acest sens centralele in­dustriale, ministerele ar putea interveni cu un sprijin salutar. Evident, o bună bază anali­tică o poate oferi și observarea principalelor grupe de mașini­­unelte la care indicele de uti­lizare a fondului de timp pla­nificat a fost scăzut (avem în vedere aici datele centralizate la capătul primului trimestru al anului 1970) : mașini de găurit — 70 la sută (la U.M.M.R.) , ma­­șini de găurit — 55 la sută și mașini de frezat universale — 85 la sută (la Combinatul chi­mic — Craiova)­­ mașini de filat — 84 la sută și mașini de țesut fire tip bumbac — 84 la sută (la fabrica „Independența") etc. Cauzele cele mai frecvente — comenzi insuficiente, absentâri de la lucru, opriri tehnologice și pentru întreținere. Dincolo de aspectul obiectiv al unor si­tuații, nu putem, totuși, să nu remarcăm volumul mare­ de în­treruperi cauzate de reparații accidentale, lipsă de energie e­­lectrică și de materiale, lipsa forței de muncă — împrejurări ce vizează, în ultimă instanță, carențele organizatorice din u­­nele unități. Așa, de pildă, la „Electroputere“, strungurile pa­ralele și strungurile înregistrează 3­491 și, revolver respec­tiv, 7­748 ore reparații acciden­tale , mașinile de frezat uni­versale — 3147 ore etc. Cu a­­celeași grupe de utilaje se mai pierd, concomitent, 1633 ore din lipsă de energie electrică și de materiale și alte aproape 800 ore din lipsa forței de mun­că. Da Uzina „7 Noiembrie“ semnalăm pe parcursul a trei luni un număr de 4­347 ore­­mașini, iar la Combinatul chi­mic 5 269 ore întreruperi la strunguri paralele din lipsă de forță de muncă. La fabrica „Independența“, pentru lipsă de energie electrică și de materiale, s-au pierdut 3020 ore la mași­nile de filat și, tot aici, gradul avansat de uzură al unor ma­șini de filat, conjugat cu calita­tea slabă a reparațiilor, cu con­dițiile exploatării și întreținerii utilajelor, generează un volum foarte mare de reparații ac­cidentale — 53 342 ore la ma­șinile de filat și țesut... Subliniem, în fine, efectul negativ direct pe care utiliza­rea necorespunzătoare a zes­trei mașinilor îl are asupra În­deplinirii planului de producție, limitîndu-ne la o singură uni­tate, dintre cele care au făcut obiectul investigației noastre , la întreprinderea de prefabri­cate din beton Craiova, în ziua de 30 aprilie, funcționarea de­fectuoasă a stațiilor de betoane­­ a periclitat producția de pano­­­­uri mari pentru locuințe. Ală­­­­turi, la linia de tuburi din be­­­­ton precomprimat, funcționa de­­­­fectuos mașina de tăiat capete g la tuburi, iar la linia de fîșii cu g goluri — bunkerul mobil pen­­­­tru transportat beton. Urmarea­­ este concludentă ! toate cele trei­­ capacități amintite nu-și reali­­­­zează sarcinile. Procentajele g înregistrate ne scutesc de alte g comentarii­­ la panouri mari g pentru locuințe — 47,4 a sută g din planul revenit decadei a­­ III-a a lunii (cu o restanță de­­ peste 300 mc produse) și 90,7 la g sută realizate față de planul g cumulat de la începutul anu­­­­lui­­ 16,7 la sută realizări, în­­ decada a III-a, la tuburi din ■ beton armat precomprimat, (cu ■ o restanță de 2,5 km tuburi cu ■ diametrul de 600 mm) și 86,1 la ■ sută din sarcina cumulată de­­ plan ț 80,2 la sută din preve­ ■­derile decadei (cu o restanță ■ de 320 mc produse) și 99,6 la ■ sută față de planul cumulat — ■ la fîșii cu goluri... " Carențele existente nu au ■ puține dintre întreprinderile­­ noastre, ca și experiența pozi­ ■­tivă, deopotrivă, impun adop­­­­tarea de măsuri eficiente pen­­­­tru creșterea gradului de utili­­­­zare a fondului de timp dispo­­­­nibil al mașinilor-unelte. O­­ cale sigură va fi, fără îndoială,­­ sporirea producției, îndeosebi , la produsele solicitate la export­­ sau deficitare pe economie. Pe 1i de altă parte, experiența or­­­­ganizatorică a conducerilor și “ colectivelor de unități se va pu­­­­tea afirma și in direcția redu­­­cerii parcului de mașini-unelte,­­ asigurindu-se o încărcare mai­­ bună a mașinilor și utilajelor 2 reținute. Realitatea existentă 2 pe teren, în unități, ne obligă,­­ totodată, să reamintim impor­­­­tanța realizării unei evidente­­ corecte privind folosirea mași­­­­nilor și utilajelor în secții, g care să reflecte operativ și real g gradul de utilizare a tehnice a întreprinderilor. zestrei ■ B WW WWSi W WWfWSfl­ W W W WbW/UVWrfW WWWUVW^WUV W W WVWtfWWWfti W W wwwwwwwu wwwwwwwwwwwwt TIMPUL MAȘINILOR WWWWWftWMMWWW^WWVWWWWVW9WWWWWWVWWWA

Next