Inainte, mai 1970 (Anul 27, nr. 7825-7849)
1970-05-26 / nr. 7844
• 26 — V — 197Ö NEOBOSIȚI, CU ELAN ȘI DEVOTAMENT PATRIOTIC. PE FRONTUL EFORTURILOR COMUNE PENTRU SPRIJINIREA JUDEȚELOR CALAMITATE La Fabrica de confecții Craiova kbitori prelungite cu o oră Pentru a contribui în diminuarea pagubelor provocate de furia apelor deslănțuite, colectivul Fabricii de confecții Craiova s-a angajat — printr-o telegramă „ adresată Comitetului Central al Partidului Comunist Român — să realizeze peste plan o producție globală și marfă de 5 milioane lei, față de 4,1 miloane cât era angajamentul luat la începutul anului. In același timp, muncitorii, inginerii și tehnicienii fabricii au hotărît să cedeze în fiecare lună, pînă la sfîrșitul anului, cîte o zi din salariu, sumă ce se ridică la un milion lei, să ofere din economiile realizate în materii prime și materiale, pentru familiile sinistrate, 200 paltoane pentru fete, 275 costume pentru bărbați și copii, 550 rochii și capoate pentru femei și fete, 50 cămăși bărbătești etc. Pentru diminuarea pagubelor pricinuite de inundații economiei naționale colectivul de muncă a hotărît să prelungească schimburile cu o oră. Realizările înregistrate în ultimele zile dovedesc cu prisosință că muncitorii Fabricii de confecții craiovene își respectă cuvîntul dat. De la începutul anului și pînă în prezent, s-a realizat peste plan, la producția globală, 898 000 lei, iar la producția marfă vîndută și încasată — 9 233 000 lei ; la prețul de cost s-au realizat economii suplimentare de 1 481 000 lei, iar beneficiile peste plan se ridică la 2980 000 lei. Valoarea mărfurilor livrate peste plan la export se cifrează la 819 000 lei. Am vizitat ieri secțiile fabricii. Peste tot se lucrează din plin. La secția a doua paltoane am stat de vorbă cu muncitoarea Floarea Ionescu, care își depășește cu regularitate planul de producție. „Am trei copii între 11 și 17 ani. Toți sînt la școală. Gospodăria și grija lor îmi cer mult timp. Cu toate astea, am primit cu toată dragostea propunerea să lucrăm cîte 9 ore și, dacă va fi cazul, chiar și mai multe, numai să vindecăm rănile mari provocate de catastrofa ce s-a abătut peste satele și orașele patriei noastre". Anton Leoveanu, ajutor de maistru la secția doua, ne-a spus : „De cînd am văzut prin ce greutăți trece o mare parte din populația țării nu-mi vine să mai stau acasă. Vin la lucruru cu o oră înainte ci cu vreo două-trei. Cînd sunt în tura de dimineață, pînă ce vin muncitorii, pregătesc locurile de muncă, asigur materia primă și materialele astfel ca să se poată folosi din plin cele nouă ore. Așa s-a reușit ca zilnic, pe fiecare schimb, cei 60 de muncitori din brigada condusă de mine să dea peste plan cîte 100 perechi pantaloni". Muncitorii din secția a doua au confecționat în plus, în cele 22 de zile cîte au trecut din luna mai, 1200 paltoane și perechi pantaloni. Ca centrele de ajutorare a sinistraților din Craiova s-a primit ieri de la Fabrica de confecții un prim lot de 100 costume pentru bărbați și copii și 50 rochițe pentru fetițe, a căror valoare trece de 53 000 lei. în zilele următoare, vor fi expediate și alte loturi de confecții pînă la îndeplinirea angajamentului luat. Așa înțeleg muncitorii de la Fabrica de confecții din Craiova să contribuie la vindecarea rănilor provocate de stihiile naturii deslănțuite. N. VILCEANU SE ADUCE DA CUNOȘTINȚA CETĂȚENILOR CA DA TOATE OFICIILE P.T.T. DIN CUPRINSUL JUDEȚULUI DOLJ SE PRIMESC DEPUNERI PENTRU AJUTORAREA SINISTRAȚILOR IN CONT C.E.C. NR. 2000. IN DOCADITAȚIDE IN CARE NU EXISTĂ UNITĂȚI P.T.T. DEPUNERIDE SE POT FACE PRIN FACTORII RURADE. ÎNAINTE Același răspuns inimos . Pentru a veni în ajutorul cooperativelor agricole de producție greu încercate din cauza inundațiilor, țăranii cooperatori din județul Dolj au hotărît să-și dubleze eforturile, producînd în răsadnițele cooperativelor agricole peste 10 000 000 fire de răsaduri. Din rărirea culturilor de tomate, semănate direct în cîmp, au fost obținute pînă acum aproape un milion de fire de tomate care au și fost repliate în răsadnițe reci. Cu sprijinul specialiștilor de la Direcția agricolă județeană, consiliile de conducere din cooperativele agricole cu profil legumicol au identificat noi terenuri cu sursă sigură de apă pentru a fi plantate cu legume în cultură dublă în suprafață de 5000 de hectare. Suprafața plantată cu legume în acest sistem va fi amplasată în primul rînd în terenurile din sistemele de irigații cum sunt, de pildă, Calafat — Băilești, Ciuperceni — Calafat și Gîngiova — Măceșu de Sus — Gighera. Culturile de varză de toamnă, ardei lung, castraveci ori cornișor, fasole și mazăre păstăi, roșii de toamnă și gogonele ce vor fi cultivate în acest sistem vor asigura un spor de peste 25 000 tone legume. Pentru a veni în sprijinul celor peste care s-au abătut inundațiile, membrii cooperativei agricole din Goicea Mare, întruniți în adunare generală, au hotărît ca din partea unității să contribuie cu 12 000 kg grîu, 4000 ouă, 25 mieluțe și să confecționeze în mod gratuit în atelierele C.A.P. 30 scăunele pentru grădinițele de copii. Membrii cooperatori au contribuit din veniturile proprii cu 4000 kg porumb, 2500 ouă și alte produse ce vor fi trimise familiilor sinistrate.n cele 14 centre de ajutorare a sinistraților organizate în comuna Ostroveni s-au colectat, pînă in prezent, 221 de obiecte. Cei care au oferit modestul lor dar au cumpărat aceste obiecte din magazinul sătesc. Primul mare colet cuprinde treninguri de copii între vîrstele 7—12 ani și 12—15 ani, cămăși pentru copii și adolescenți, teniși, uniforme pentru fete, flanele de lînă și fibre sintetice, ciorapi._____________________________ Noi centre pentru primirea obiectelor destinate sinistraților Incepînd de ieri, datorită afluenței de donatori pentru sinistrați, în municipiul Craiova s-au mai deschis încă patru centre, după cum urmează : CENTRUL NR. 10 , Calea Dunării nr. 25, la Depozitul S.R.V.A., telefon 31275. CENTRUL NR. 11: Str. Brestii nr. 101, la I.G.O.i telefonul 12016. CENTRUL NR. 12 : Str. Unirii nr. 9, la Casa de cultură a municipiului, telefon : 13557. CENTRUL NR. 13 : Str. Bucovăț nr. 93 CENTRUL NR. 4 . S-a mutat din Calea Severinului nr. 128 tot în Calea Severinului, complexul comercial nr. 2 (în localul Agenției Doto-pronosport, telefon : 13799). ★ Cuorurile colectate la centrele de ajutorare a sinistraților, ce funcționează în orașele și comunele județului, se predau la centrul județean din Calea Severinului nr. 7. (în localul I.C.F.D.). Centrele sunt deschise zilnic între orele 7—22. Gestul solidarității umane (Urmare din pag. 1) de obiecte — încălțăminte îmbrăcăminte — au fost încărșirate în patru autocamioane cu destinația spre Satu Mare, purtînd inscripții încurajatoare. Citez una : „Cetățeni din Satu Mare, doljenii sínt alături de voi !“. L-am întrebat pe Florea Popescu, conducător auto, care, alături de Ion Vlăduțu, Dumitru Mănescu, Ilie Bocai, asigură transportul ajutoarelor : „Cînd veți ajunge la Satu Mare ?“. „Poate diseară, poate la noapte. Sunt multe caravane care străbat, în aceste zile, drumurile țării. Ajutoarele trebuie să ajungă repede". Adunarea urează drum bun caravanei. Drum buni, pe calea încrederii și solidarității omenești, a fraternizării, care, în aceste zile de grea încercare, apare mai puternică, mai cimentată, dobîndind dimensiunile unui act patriotic de amploare. ...Caravana a plecat, poate astăzi s-a și întors și o alta va pleca din nou. Milioane de oameni, la sute de kilometri depărtare, participă la o dramatică cursă a recuperării bunurilor materiale și a reînnoirii vieții — pentru un moment oprită. In cealaltă parte a țării, alte milioane de oameni săvîrșesc în fiecare oră, în fiecare zi, gesturi spontane de solidaritate frățească. Intre aceste două zone, în aceste zile, caravanele ajutorului frățesc. Drum bun ! P.S. Cineva mi-a înmînat, în orele plumburii ale recentei duminici, o copie după un bilețel, găsit printre haine ! „Mănunesc Popescu Diana, din clasa a II-a și stau pe strada România Muncitoare nr. 40 Craiova. Ofer din toată inima aceste obiecte unei fetițe de aceeași vîrstă cu mine și o rog să nu-și piardă curajul, deoarece împreună cu părinții va trece această grea încercare. Dacă mai are nevoie de ceva să-mi scrie și eu, cu dragă inimă, îi voi trimite, sau, dacă dorește, să vină să locuiască cu mine și părinții mei pînă ce vor fi înlăturate multe din relele făcute de apă. Vom învăța împreună și nu va duce lipsă de nimic". Orice comentariu ni se pare inutil. 15« *11 ie ai Inițiative patriotice cu puternice ecouri . La o recentă Consiliului municipal plenară a pentru munca în rîndul elevilor, mai mulți uteciști au avansat o prețioasă inițiativă : fiecare elev să execute, pe timpul vacanței de vară, un număr de cel puțin 5 norme convenționale la cooperativa agricolă de producție din satul natal, contravaloarea acestei munci harnice urmind să fie depusă in „Contul omeniei". Propunerea aceasta a fost primită cu deosebită satisfacție si aprobată in unanimitate, reprezentanții tuturor organizațiilor U. T. C. din școlile municipiului angajîndu-se să-i dea curs. Comitetul județean U.T.C. îndeamnă toate organizațiile U.T.C. din școli să studieze cu atenție această inițiativă și, în cazul în care ea se va bucura de aderența entuziastă a tinerilor elevi, s-o extindă, creînd astfel posibilitatea unei noi afirmări a puterii de mobilizare și de acțiune a tinerilor din județul nostru. In afară de cele 25.000 kg cereale, 7000 litri lapte, 60 ovine, 25 purcei, 50 găini, 5500 ouă, care constituie contribuția cooperativei agricole de producție din Calopăr, membrii cooperatori sprijină populația din sinistrate cu contribuții zonele personale, între care și 9 300 kg grîu și porumb. Deosebit de importantă este și hotărîrea unor țărani cooperatori deceda cîte o normă convențioanală sau mai multe pentru fondul de ajutor. Brigadierul Gheorghe Mechi, Ion Dumitru, Constantin Șerban, Alexandru Popa și alții au cedat fiecare cîte 15—20 norme convenționale. Tovarășul Dumitru Oprița, secretarul comitetului comunal de partid, ne-a anunțat o altă valoroasă inițiativă: consiliul de conducere al cooperativei și comitetul comunal U.T.C., cu sprijinul celorlalte organizații de masă și obștești afiliate la consiliul comunal al F.U.S., au hotărît să confecționeze 30000 cărămizi, prin muncă voluntară și prin valorificarea unor resurse locale. Cărămizile ce vor fi produse vor fi expediate pentru refacerea unor construcții civile din zonele supuse inundațiilor. Vestea despre această hotărîre a calopărenilor s-a răspîndit și în alte comune care au posibilități asemănătoare și tradiție în confecționarea cărămizilor, astfel că noi și noi localități aderă la această prețioasă idee. I la ea I 3 Imagini din zilele marii încercări Deși au mai scăzut în ultimul timp, apele nu se retrag. Multe localități sunt încă inundate. Printre ele, și Aiudul ► Secvență din marea bătălie pentru salvarea Aradului. Aflați in primele rânduri ale dramaticei încleștări, ostașii Înalță digul de apărare, Strada Podeni, Tg. Mureș. Pe aici a trecut furia oarbă a apelor, T (Urmare din pag. I) de bază, îndeosebi la Uzina mecanică de material rulant (84 la sută), Combinatul chimic (79 la sută), Fabrica „Independența“ (88 la sută). Da Uzina „7 Noiembrie", unitate care își desfășoară activitatea în trei sectoare de bază și două secții auxiliare, dispersarea unităților de producție face să fie menținut un indice scăzut de utilizare a mașinilor. In legătură cu preocupările care există aici pentru ameliorarea acestei situații, ne-am adresat ing. Ion Stănculete, în dubla sa calitate de șef al serviciului producție și secretar al comitetului de partid pe uzină ! „Subiectul acesta — timpul mașinilor — de esențială importanță pentru eficacitatea producției unei întreprinderi comportă, evident, o abordare complexă. Noi am organizat o dezbatere utilă pe această idee chiar în cadrul comitetului de partid. In preocupările actuale avem în vedere, între altele, acoperirea necesarului de meseriași, perfecționarea pregătirii lor profesionale, în vederea exploatării optime a mașinilor din sectoare și secții. De un real sprijin ne va fi în acest sens și apropiatul debut, în luna iunie, a unei noi promoții de strungari pregătiți profesională a uzinei, în școala Pentru unele meserii, unde avem lipsă mare de oameni, pentru frezori, de pildă, noi am trecut la specializarea unor meseriași existenți — lăcătuși și chiar strungari, în vederea execuției lucrărilor de serie mare. Concomitent, urmează să înființăm două noi clase de frezori. O soluție bună am găsit și pentru utilajele uzate, înființînd un atelier școală în cadrul sectorului de prelucrări mecanice, în care valorificăm circa 20 de strunguri, cu program în două schimburi, In acest mod elevii învață mai bine și totodată se lucrează efectiv la niște utilaje a căror prezență în fine nu ar da cele mai bune rezultate". ... Ca Uzina „Electroputere”, unitate cu un fond impresionant de mașini prelucrătoare în dotare, constatăm încă o utilizare necorespunzătoare a utilajelor și instalațiilor. Din evidențele curente ținute la grupul de uzine rezultă că în trimestrul I din 1970 indicele de folosire a utilajelor a fost de 63,1 la sută din fondul de timp disponibil — în secțiie de bază , de 55 la sută la sculărie și 48 la sută la mecanicul-șef. O comparație cu situația existentă în anul trecut nu poate" decit să dea de gîndit ". indicii înregistrați în aceste prime luni din 1970 nu reflectă nicidecum o tendință de ameliorare a situației consemnate la sfîrșitul anului 1969... Deolaltă cu semnalarea factorilor negativi îndeobște cunoscuți, trebuie să arătăm că aici au fost identificate o serie de utilaje inactive, a căror menținere încarcă prețul de cost al producției : un ferăstrău cu bandă, cinci mașini de izolat bobine, o mașină de tăiat tablă, două mașini de șlefuit — toate din import și inactive de cîțiva ani, imobilizînd circa 500 000 lei. Ca fabrica de transformatoare continuă să fie menținută o instalație de vopsire montată încă din 1966. De fapt, instalația, cu o valoare de 2 340 000 lei, nu a funcționat niciodată, dar pentru ea se plătesc anual 166 000 lei amortismente ce grevează prețul de cost. Este adevărat că măsurile adoptate acum pentru îmbunătățirea indicelui de folosire a mașinilor — așa cum ne-au fost prezentate la conducerea grupului de uzine — par să ofere garanții de viitor. Astfel, la dotarea noilor spații productive ce vor fi date în exploatare în acest an, pe baza planului de investiții, se vor folosi 25 mașini din cele care în prezent nu sunt încărcate la capacitate. Alte 21 mașini-unelte disponibile urmează a fi redistribuite. Este notoriu faptul că, prin măsurile propuse pe linia încărcării corespunzătoare a utilajelor, indicele de folosire a acestora va spori în 1970 cu 13,4 la sută față de 1969 (în condițiile în care sarcinile de producție cresc numai cu 12,3 la sută). Consiliul de administrație al grupului de uzine va trebui să urmărească însă îndeaproape realizarea complexului de măsuri prevăzute și să clarifice de asemenea, situația utilajelor montate și nerecepționate încă din 1968, pentru care se plătesc cote de amortisment fără a fi inventariate. Un mijloc prețios de influențare a indicelui de utilizare a mașinilor-unelte — din păcate foarte puțin uzitat — este activitatea de inovații și cea de organizare științifică a producției. In numeroase întreprinderi craiovene întrebarea noastră legată de acest aspect a întîmpinat replici neconcludente sau pur și simplu a pus în încurcătură factorii vizați. Se face încă prea puțin în unități pentru antrenarea potențialului creativ existent la găsirea celor mai bune soluții de valorificare a zestrei mașinilor. Degat de aceasta ni se pare interesantă opinia ing. Stănculețe de a se trece, în cadrul compartimentelor de organizare științifică a producției, de la stadiul „contemplativ" la fructificarea, concretizarea acestor studii. „La noi — ne spune ing. Dumitru Dincă, șeful serviciului organizarea producției normative din cadrul Grupului de uzine pentru aparataj și mașini electrice, — lucrul cel mai important care s-a făcut pe această linie este analiza și găsirea de soluții pentru reducerea importului, prin trecerea unor serii de lucrări pe utilaje neîncărcate. Dar ceea ce nu se reușește încă este corelarea încărcării cu condițiile utilizării — și aici va trebui să acționăm cu maximum de discernămînt“... Cit de importantă este studierea atentă, din unghiul de vedere economic cel mai analitic, a valorificării utilajelor ne-o arată și tendința manifestată de unele secții și chiar întreprinderi care, din dorința de a se utila optim, supralicitează, încărcîndu-și zestrea peste necesitățile reale. Așa, de pildă, într-o vreme, cei de la fabrica de transformatoare susțineau că nu au capacitate la mașinile de tăiat tole pentru a deservi și fabrica de mașini rotative. Aceasta, la rîndul ei, se vedea în situația de a nu-și putea îndeplini sarcinile de plan. Studiul întreprins în cadrul organizării superioare a producției a dovedit, totuși, că se pot debita role pentru ambele fabrici, la aceeași sursă. Ceea ce se și face în prezent... Tot prin experimentări, întreprinse în același cadru, a fost spulberată „prejudecata" colectivelor de muncă ale unor secții că anumite utilaje specifice n-ar putea fi utilizate decît subincărcate... In același mod s-a trecut și la deservirea a două sau mai multe mașini de către un singur om.Cazul unor prese, strunguri speciale de la fabrica de aparataj, al mașinilor de danturat și de honuit, al strungurilor automate tip „Gildemeister“ etc). Inrîurirea fertilă a unor astfel de acțiuni asupra productivității muncii nu mai trebuie, credem, demonstrată. Paralel cu temperarea tendințelor de utilare exagerată, peste necesitățile reale — tendință, de altfel, controlată în chip fericit de către însuși planul de producție al fiecărei unități — va trebui sporită răspunderea comitetelor de direcție și a consiliilor de administrație în sensul valorificării cu operativitate a noilor utilaje. Nu puține sînt cazurile cînd, datorită unor neglijențe de ordin organizatoric, a nepriceperii sau lipsei de prevedere în corelarea punerii in funcțiune a unor mașini și utilaje cu condițiile aprovizionării, ale fluxului productiv — se înregistrează pierderi insemnate. Să amintim, de pildă, că la Fabrica de zahăr și ulei — Podari datorită aprovizionării neritmice cu sticle s-a lucrat în salturi sau cu program prelungit pentru recuperarea rămînerilor în urmă și, tot aici, fabrica plătește cam de multișor amortizări pentru Instalația de zahăr cubic adusă din import, cu valută prețioasă, și care nu funcționează. Ca urmare, nu se realizează producția, planificată deja, la acest nou și solicitat sortiment. Un efort organizatoric mai la obiect, în sensul mai bunei valorificări a zestrei mașinilor, s-ar impune și la Combinatul chimic. Este ușor de remarcat, pentru oricine va analiza cu un minim de rigoare economică situația de aici, că o centralizare a nucleelor de mașini-unelte — prea dispersate acum — și încărcarea cu trei schimburi a utilajelor ar conduce, cu certitudine, la creșterea indicelui de folosire a mașinilor-unelte. De un bun efect ar putea fi aici — și nu numai aici — extinderea cooperării cu unități din alte sectoare și în acest sens centralele industriale, ministerele ar putea interveni cu un sprijin salutar. Evident, o bună bază analitică o poate oferi și observarea principalelor grupe de mașiniunelte la care indicele de utilizare a fondului de timp planificat a fost scăzut (avem în vedere aici datele centralizate la capătul primului trimestru al anului 1970) : mașini de găurit — 70 la sută (la U.M.M.R.) , mașini de găurit — 55 la sută și mașini de frezat universale — 85 la sută (la Combinatul chimic — Craiova) mașini de filat — 84 la sută și mașini de țesut fire tip bumbac — 84 la sută (la fabrica „Independența") etc. Cauzele cele mai frecvente — comenzi insuficiente, absentâri de la lucru, opriri tehnologice și pentru întreținere. Dincolo de aspectul obiectiv al unor situații, nu putem, totuși, să nu remarcăm volumul mare de întreruperi cauzate de reparații accidentale, lipsă de energie electrică și de materiale, lipsa forței de muncă — împrejurări ce vizează, în ultimă instanță, carențele organizatorice din unele unități. Așa, de pildă, la „Electroputere“, strungurile paralele și strungurile înregistrează 3491 și, revolver respectiv, 7748 ore reparații accidentale , mașinile de frezat universale — 3147 ore etc. Cu aceleași grupe de utilaje se mai pierd, concomitent, 1633 ore din lipsă de energie electrică și de materiale și alte aproape 800 ore din lipsa forței de muncă. Da Uzina „7 Noiembrie“ semnalăm pe parcursul a trei luni un număr de 4347 oremașini, iar la Combinatul chimic 5 269 ore întreruperi la strunguri paralele din lipsă de forță de muncă. La fabrica „Independența“, pentru lipsă de energie electrică și de materiale, s-au pierdut 3020 ore la mașinile de filat și, tot aici, gradul avansat de uzură al unor mașini de filat, conjugat cu calitatea slabă a reparațiilor, cu condițiile exploatării și întreținerii utilajelor, generează un volum foarte mare de reparații accidentale — 53 342 ore la mașinile de filat și țesut... Subliniem, în fine, efectul negativ direct pe care utilizarea necorespunzătoare a zestrei mașinilor îl are asupra Îndeplinirii planului de producție, limitîndu-ne la o singură unitate, dintre cele care au făcut obiectul investigației noastre , la întreprinderea de prefabricate din beton Craiova, în ziua de 30 aprilie, funcționarea defectuoasă a stațiilor de betoane a periclitat producția de panouri mari pentru locuințe. Alături, la linia de tuburi din beton precomprimat, funcționa defectuos mașina de tăiat capete g la tuburi, iar la linia de fîșii cu g goluri — bunkerul mobil pentru transportat beton. Urmarea este concludentă ! toate cele trei capacități amintite nu-și realizează sarcinile. Procentajele g înregistrate ne scutesc de alte g comentarii la panouri mari g pentru locuințe — 47,4 a sută g din planul revenit decadei a III-a a lunii (cu o restanță de peste 300 mc produse) și 90,7 la g sută realizate față de planul g cumulat de la începutul anului 16,7 la sută realizări, în decada a III-a, la tuburi din ■ beton armat precomprimat, (cu ■ o restanță de 2,5 km tuburi cu ■ diametrul de 600 mm) și 86,1 la ■ sută din sarcina cumulată de plan ț 80,2 la sută din preve ■derile decadei (cu o restanță ■ de 320 mc produse) și 99,6 la ■ sută față de planul cumulat — ■ la fîșii cu goluri... " Carențele existente nu au ■ puține dintre întreprinderile noastre, ca și experiența pozi ■tivă, deopotrivă, impun adoptarea de măsuri eficiente pentru creșterea gradului de utilizare a fondului de timp disponibil al mașinilor-unelte. O cale sigură va fi, fără îndoială, sporirea producției, îndeosebi , la produsele solicitate la export sau deficitare pe economie. Pe 1i de altă parte, experiența organizatorică a conducerilor și “ colectivelor de unități se va putea afirma și in direcția reducerii parcului de mașini-unelte, asigurindu-se o încărcare mai bună a mașinilor și utilajelor 2 reținute. Realitatea existentă 2 pe teren, în unități, ne obligă, totodată, să reamintim importanța realizării unei evidente corecte privind folosirea mașinilor și utilajelor în secții, g care să reflecte operativ și real g gradul de utilizare a tehnice a întreprinderilor. zestrei ■ B WW WWSi W WWfWSfl W W W WbW/UVWrfW WWWUVW^WUV W W WVWtfWWWfti W W wwwwwwwu wwwwwwwwwwwwt TIMPUL MAȘINILOR WWWWWftWMMWWW^WWVWWWWVW9WWWWWWVWWWA