Inainte, mai 1970 (Anul 27, nr. 7825-7849)

1970-05-30 / nr. 7848

Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU (Urmare din pag­­i­­nitate nu s-a manifestat însă niciodată cu atîta tărie — aș putea spune — ca în aceste zile grele. Aceasta este o dovadă a nivelului înalt de conștiin­ță a națiunii noastre socialis­te, a hotărîrii întregului po­por ca, strîns unit in jurul partidului, să facă totul pen­tru a învinge orice greutăți, pentru a asigura edificarea în ritm tot mai intens a socialis­mului, victoria comunismului în România. (Aplauze puter­nice, urale, se scandează: „Ceaușescu — P.C.R­. !“). Avem convingerea că, dato­rită măsurilor luate, angaja­mentelor asumate de clasa muncitoare, de țărănime, de intelectualitate, de bărbați, fe­mei, tineri și vîrstnici de a asi­gura prin muncă intensă o producție sporită, recuperarea pierderilor din unitățile­­ care au avut de suferit de pe urma inundațiilor, sarcinile de plan pe acest an vor fi în întregime realizate în industrie ; avem, de asemenea, perspectiva ca prin muncă intensă și în agri­cultură, cu toate greutățile pro­vocate de calamitățile natura­le, să obținem o recoltă bună. Sîntem încredințați că lucrăto­rii din agricultură, cooperato­rii, inginerii, vor face totul pentru a recupera pagubele și a asigura o bună recoltă in a­­cest an. (Aplauze puternice, orale , se scandează 1 ,,Ceaușes­cu — P.C.R. !“■). Am vizitat în județul dum­neavoastră două întreprinderi industriale, precum și o între­prindere agricolă de stat și o cooperativă agricolă. Am con­statat că și în acest județ — ca de altfel în întreaga țară — oamenii muncii desfășoară o activitate însuflețită, plină de elan, pentru a-și îndeplini o­­bligațiile, pentru a contribui la învingerea greutăților pro­vocate de calamități. De ase­menea, am constatat cu bucu­rie că lucrătorii din agricultu­ră,­­cooperatorii au obținut re­zultate bune, că, în general, pe cîmpiile Bărăganului, recolta se prezintă bine. Avem convin­gerea că oamenii muncii din județul Ialomița — muncitori, țărani și intelectuali — își vor aduce din plin contribuția la realizarea planului pe acest an, la învingerea greutăților, și — în acest fel — la asigurarea mersului înainte al patriei noastre socialiste. (Aplauze pu­ternice, urale). Doresc să adre­sez felicitări tuturor muncito­rilor din județul Ialomița, ță­ranilor cooperatori, lucrători­lor din agricultură, inteletetua­­lilor, și să le urez noi succese în activitatea lor. (Aplauze pu­ternice, urale). Firește, tovarăși, în aceste săptămîni ne-am concentrat mult atenția și eforturile pen­tru învingerea greutăților pro­vocate de calamitățile natura­le. Dar, totodată, ne-am preo­cupat și ne preocupăm ca a­­ceste greutăți, aceste calami­tăți, să nu influențeze activita­tea din celelalte părți ale țării. Dimpotrivă, căutăm să organi­zăm în așa fel munca în­cît, în ansamblu, să asigurăm desfă­șurarea in condiții cit mai bu­ne a activității economice și sociale. Facem acest lucru convinși că succesele pe care le obținem în construirea socialismului, în ridicarea bunăstării po­porului nostru, reprezintă o contribuție con­cretă la dezvol­tarea și întărirea sistemului mondial socialist, la creșterea influenței socialismului în în­treaga lume. (Aplauze puter­nice, prelungite). Preocupîndu-ne în mod sus­ținut de dezvoltarea construc­ției socialiste în patria noastră, noi am considerat și conside­răm, totodată, necesar să ne aducem contribuția activă la dezvoltarea colaborării cu ță­rile socialiste, cu partidele co­muniste și muncitorești, cu mișcarea antiimperialistă. Du­pă cum cunoașteți, chiar în a­­ceastă perioadă am avut în București multe întilniri cu șefi de state, cu reprezentanți ai altor țări, cu conducători și delegați ai altor partide și miș­cări de eliberare națională ; am mers, de asemenea, la Moscova, con­siderind că nu putem neglija problemele in­ternaționale chiar in­­ condiții­le greutăților pricinuite de inundații. Dimpotrivă, tocmai datorită faptului că există o asemenea situație, trebuie să dezvoltăm o activitate inter­națională mai intensă, con­vinși că solidaritatea și uni­tatea tuturor popoarelor, a tu­turor forțelor progresiste con­stituie o garanție a mersului înainte, a asigurării păcii. (A­­plauze puternice, prelungite). Noi nu am uitat nici în aces­te zile că în diferite părți ale globului pămîntesc continuă războiul, că este necesar să ac­ționăm, să facem totul pentru a se pune capăt politicii de do­minație și dictat, colonialismu­lui, pentru a impune în viața internațională relații de cola­borare și înțelegere, principii­le deplinei egalități în drep­turi, ale respectării indepen­denței și suveranității naționa­le, dreptul fiecărui popor de a-și hotărî soarta așa cum o dorește. Sîntem convinși că a­­ceste principii vor triumfa. (A­­plauze puternice). Îmbinînd preocupările na­ționale cu cele internaționale, partidul și poporul nostru își îndeplinesc astfel atît obliga­țiile față de ele înșile, cit și față de mișcarea comunistă și muncitorească internațională, de cauza socialismului, a păcii și progresului în lume. In felul acesta între interesele demonstrăm că naționale și solidaritatea internațională* există o strînsă unitate, că nu-i mai îmbinînd în mod armo­nios preocuparea față de pro­blemele naționale — asiguri­n­d creșterea bunăstării și dezvol­tarea socialismului în propria țară — cu solidaritatea inter­națională, noi ne facem dato­ria de detașament al mișcării­ comuniste, al forțelor păcii din întreaga lume. (Aplauze pu­ternice). Doresc să aduc, și cu acest prilej, mulțumiri tuturor sta­­telor care, în aceste zile, și-au exprimat simpatia față de po­porul nostru, au oferit sub di­ferite forme, ajutor , doresc să mulțumesc, de asemenea, tuturor organizațiilor inter­naționale care ne-au dat spri­jinul lor, cetățenilor din dife­rite țări ale lumii care au tri­mis ajutoare pentru sinistrații din România. In toate acestea noi vedem o manifestare a sim­patiei și stimei de care se bu­cură poporul nostru în rindul celorlalte popoare ale lumii, pentru politica sa de prietenie și colaborare cu toate națiu­nile, pentru politica sa de pace. (Aplauze puternice, urale exprimînd mulțumirile noas­tre tuturor celor care ne-au ajutat și ne ajută îi asigurăm de simpatia și solidaritatea­ noastră. Poporul român este și va fi întotdeauna pentru o prietenie și pace cu toate po­poarele lumii. (Aplauze pu­ternice), în încheiere, vă urez încă o dată, dumneavoastră, locui­torilor orașului Slobozia — lo­calitate care începe să devină o frumoasă capitală de județ — tuturor locuitorilor județu­lui Ialomița, noi succese în muncă! Vă doresc multă să­nătate și fericire!­­Aplauze puternice prelungite , orale , se scandează îndelung „Ceaușescu — P.C.R. !". Luînd cuvîntul în încheie­rea adunării populare, primul secretar al Comitetului jude­țean de partid arată că oame­nii muncii de pe aceste melea­guri, în frunte cu comuniștii, nu vor precupeți nici un efort pentru îndeplinirea in mod exemplar a angajamentelor luate în producție de toate co­lectivele din industria și agri­cultura Ialomiței, pentru ca și acest județ să-și aducă o con­tribuție substanțială la recu­perarea pagubelor provocate de calamitățile recente din țara noastră, la realizarea in­tegrală a planului pe 1970. Mitingul ia sfârșit într-o atmosferă de puternic entu­ziasm. Vizita tovarășului Nicolae Ceaușescu, a celorlalți condu­cători de partid și de stat în județul Ialomița, asemenea ce­lorlalte întilniri din aceste zile de pe cuprinsul patriei, a­ prilejuit o nouă și vibrantă manifestare a unității de mo­nolit a națiunii noastre socia­liste în jurul partidului co­munist, al Comitetului său Central, a demonstrat plenar forța orînduirii noastre socia­liste. Din munca și roadele ei, din abnegația celor care pun sta­vilă apelor, a celor care pe ogoare și în uzine se strădu­iesc, zi și noapte, să dea țării valorile materiale de care ea are atîta nevoie din angaja­mentele reînnoite ale acestor zile desprindem hotărîrea de neclintit a tuturor fiilor acestui pămînt de a munci în așa fel incit și ultimul an al cincina­lului să fie încheiat cu succes. Este încă o dovadă a spiritu­lui de responsabilitate, a înal­tului patriotism al constructo­rilor României Socialiste. (Agerpres) Angajează de urgență .­­ * » toi» . Relații­ suplimentate la : “ .• .­­*­­ . •. r • m IN A TNTB „Cadran universitar“ nr. 5-6 Noua ediție a „Cadranului uni­versitar“ ne oferă o plăcută sur­priză prin ținuta grafică inedită, aerisită, mai apropiată de ceea ce numim, curent, prezență re­vuistică tinzînd totodată spre o evidentă cristalizare a rubrici­lor și problematicii supusă abor­dării. Este sesizabilă intenția re­dactorilor studenți de a dezvolta subiecte actuale, pe un ton ana­litic și adeseori profund, din cele mai variate domenii ale vieții. Revista debutează printr-un edi­torial „Responsabilitate“ semnat de Iov. I. Cetățeanu, secretar al Comitetului județean Dolj al P.C.R., în care sînt relevate cî­­teva din coordonatele procesului instructiv-educativ. In continuare două interesante interviuri cu prof. dr. doc. Mircea Oprean, rectorul Universității, și prof. dr. doc. Al. Piru, decanul Facultății de filologie. O amplă anchetă „Ce se ascunde în spatele absen­țelor“ se anunța extrem de in­teresantă prin tema enunțată, dar ni se pare doar parțial rea­lizată pentru că reportajul se rezumă doar la inventarierea teoretică, e drept, amplă, a u­­nor cauze și avansarea unor sfaturi moralizatoare, fiind evi­tate discuțiile cu subiecții vizați (nu apare, de fapt, nici un nume !). Instructive și de un bun nivel publicistic sunt următoare­le pagini în care semnalăm un eseu despre „Tendințe contempo­rane în lingvistică“ (de Ton To­ma), cronica literară și o încer­care de studiu critic „Ipostaze ar­gheziene (Nică Janet). Mai re­marcăm, de asemenea, o pagină dedicată fenomenelor științifice actuale, precum și una afectată artei studențești (plastică și tea­tru) Ultima pagină cuprinde un articol despre „Universitatea craioveană pe plan internațional (V.Gr. Chelaru) și altul despre Paris („Cetatea cărții“ — de Ion Schintee). In general, nivelul publicistic se află într-o evidentă maturi­zare tinzînd spre o exprimare îngrijită, clară , și totuși, apar multe neglijențe, deși într-un expozeu de motive „Intenții, po­sibilități, realizări“ revista e­­nunță ferm că „Intențiile nobile nu scuză expresiile stîngace“. Subliniem, totodată, un anume spirit polemic, pozitiv în intenții, revendicat de redactorii revistei. Nu ne supără, însă, atît „amabi­litățile“ formulate la adresa ru­bricii din ziarul nostru, cu­ tonul voit matur, de nuanță moraliza­toare care străbate printre rîn­­duri. „Dialogul“ se transformă de fapt într-o punere la punct foarte sentențioasă și didacticistă a unor studenți, colegi care au semnat la rubrica noastră niște opinii mai mult decit inofensive. Or, în acest caz, polemica se transformă într-o empirică dă­dăceală. De fapt, spiritul corosiv animă și referirile la alte reviste studențești care ni se pare că au un plus de experiență manifes­tat, cel puțin, printr-o apariție mai frecventă. Totul culminează cu „atît „Amfiteatru“ cît și „Viața studențească“ reprezintă exemple de ceea ce înseamnă o revistă“ ca și cum, în alți ter­meni și respectînd proporțiile, cineva ar repeta, după ce istoria literară a consacrat demult, „a­­veți încredere în Balzac Dostoievski, exemple de proza­și tori“. Cam atît. R. I). ■ [UNK] [UNK] n B B B B a JUDEȚUL DOLJ ANGAJAT PLENAR IN MARELE EFORT AL ȚĂRII DE REFACERE ECONOMICĂ ȘI DE AJUTORARE A ZONELOR SINISTRATE Tineretul—o pre­zență activă In sprijinirea loca­lităților calamitate (Urmare din pag .) In sprijinul elevilor au venit și studenții craioveni. De ase­menea, organizațiile U.T.C. de la Centrala electrică de ter­­moficare Craiova participă în mod voluntar la repararea uti­lajelor, instalațiilor și amena­jarea frontului de lucru pentru confecționarea cărămizilor. La această inițiativă au răspuns, cu mult entuziasm, și tinerii de la Uzina „7 Noiembrie“, U.R.A. și I.S.C.M. în cadrul plenarei Consiliului municipal pentru munca patrio­tică s-a hotărît ca toți elevii municipiului Craiova,­ care-și petrec vacanța de vară în me­diul rural, să efectueze cel pu­țin 5 norme convenționale în cadrul cooperativelor agricole de producție respective, iar valoa­rea lor bănească să fie donată pentru sinistrați. O altă serie de 460 elevi, de la licee și școli profesionale, va ajuta la con­strucția complexelor de porcine de la Gîngiova, Cerăt, Magla­­vit, Galicea Mare, valoarea bă­nească a muncii lor fiind folo­sită în aceleași scopuri. Absolvenții liceelor teoretice și de specialitate d­in munici­piul Craiova, într-o emoționan­tă solidaritate cu colegii lor din zonele greu lovite de furia ape­lor, au hotărît să le ofere în dar uniformele școlare. Tot pen­tru aceștia, elevii școlii profe­sionale „7 Noiembrie“ confec­ționează, din resurse proprii, 21 de bănci școlare. Asemenea inițiative nu sunt singulare. Prin centrul de co­lectare special amenajat pentru tineret, la sediul Comitetului municipal U.T.C. s-au depus peste 11 mii articole de îmbră­căminte și aproximativ 12 mii rechizite școlare. Demnă de su­bliniat ni se pare hotărîrea or­ganizațiilor U.T.C. de la fa­brica de confecții și Indepen­dența, care vor confecționa, în colaborare, peste 200 costuma­șe de copii. Pentru elevii din zonele sinistrate, tinerii de la întreprinderea poligrafică con­fecționează 3000 caiete. Ințe­­legînd efortul deosebit care se depune în zonele sinistrate pen­tru repunerea rapidă în­ func­țiune a întreprinderilor industri­ale, pentru normalizarea activi­tății zilnice, tineretul s-a con­stituit în brigăzi complexe, ca­re sunt gata în orice moment să participe efectiv la efortul uriaș de recuperare și recon­strucție. Pentru a ajuta localitățile si­nistrate cu asistență medicală calificată, organizația U.T.C. de la Grupul școlar sanitar a hotărît să constituie echipe sa­nitare, care sunt gata să lucre­ze în zonele lovite de furia a­­pelor. Conștienți că ajutorarea populației sinistrate constituie un act patriotic de o incontes­tabilă însemnătate, membrii or­ganizației municipale U.T.C. Craiova sunt hotărîți ca și pe viitor să se alăture eforturilor întregului popor pentru reface­rea rapidă, normalizarea vieții sociale și economice a zonelor grav lovite de inundații. n li DöoööAÖGftV1»fWOOQOööl memento TEATRU Teatrul Național, orele 19,30 GILCEAVA ZEILOR. Sala Filarmonicii de stat Oltenia, orele 19,30, ARII ȘI CORURI DIN OPERETE. Dirijor: AL. RADU. Soliști: ILEANA PETRESCU, so­prană , SMARANDA ALBANE­­ZU, soprană Și GH. STOICHIȚES­­CU. bas. hOMwTTI „Patria“ (telefon 13850), filmul: OPERAȚIUNEA LEONTINE, orele II ; 15 , 14 ; 19 ț 21. La grădină, orele 20. „Central“ (telefon 14029), fil­mul : CU MINE­NI, MADAM, orele 11 ; 15 , 17 : 19 ; 21. La gră­dină, orele 20. „30 Decembrie" (telefon 31080), filmul : IUBITA LUI GRAMM­IA, orele 15,30 ; 18,00 ; 20,30. La gră­dină, orele 20. „23 August“ (telefon 14448), fil­mul : O FATA FERICITA, orele 10,45 ; 14,30 ; 16,30 ; 18,30 ; 20,30. La grădină, orele 20. „Tineretului" (telefon 12223), filmul : LA NORD PRIN NORD­­VEST, orele 10 . 16—20 In conti­nuare. „8 Mai" (telefon 14285), fil­mul : STELELE DIN EGER, orele 10 . 16—20 In continuare. * „Arta“ — Calafat, filmul : MAI PERICULOASE DECIT BĂR­BAȚII „30 Decembrie“ — Băilești, fil­mul : PROFESIONIȘTII „8 Mai“ — Fl­iași, filmul : CĂLDURA „Victoria" — Segarcea, filmul: WINNETOU ÎN VALEA MORȚII universitatea populara Sala Universității populare, orele 18, expunerea . TINERI COMPO­ZITORI ROMÂNI PE MERIDIA­NELE GLOBULUI. Prezintă prof. DAN IONESCU. m M . Expoziția comemorativă „ION ȚUCULESCU“ deschisă In sălile Muzeului de artă. ră Expoziția de pictură și sculptu­GEORGE STOICA, MIHAI MAVRIG ȘI IOACHIM TUBA­­CAEV, deschisă în sala Centrului de istorie, filologie și etnografie al Academiei R.S.R. Expoziția de pictură STAN SE­­GARCEANU deschisă în sala Casei județene a creației populare din Calea Unirii nr. 89. Expoziția de pictură și grafică­­ NICOLAE PREDESCU deschisă in sala Galeriilor de artă din Bulevardul 23 August SIMBATA 30 MAI 17.00 Deschiderea emisiunii. Mi­­croavanpremiera. 17.05 Buletin de știri. 17.10 Emisiune în limba ger­mană. 18.05 Bună seara, fete 1 Bună seara, băieți ! 19.15 Anunțuri — publicitate. 19.20 1001 de seri . Foarfecă și băiețelul. 19.30 Tele­jurnalul de seară. 20.00 Tele-enci­­clopedia. 21.00 Reportaj TV. 21.20 Film serial : „ROCAMBOLE" (IV). 22.00 Tele-cine-recital nr. 4. 23.00 Of. inimioară­­... 23.25 Telejurnalul de noapte. Sport. 23.45 închiderea emisiunii. CRAIOVA SIMBATA 30 MAI 17,00 Radiojurnal, buletin meteo, rutier. 17,10 Vitrina melodiilor de muzică ușoară. 17,30 Album sonor. Oamenii minelor. Copilărie. Mo­ment muzical. Mică publicitate satirică. 17,50 Atlas folcloric. Rap­sozi din zona Dunării. 18,20—19,00 Pentru fiecare melodia preferată și „Curier săptămînal“. LOTO Rezultatul tragerii din 29 mai Extragerea I : 85, 26, 53, 68, 41, 55, 83, 39, 30 ; fond de premii : 445 937 lei. Extragerea a II-a : 59, 3, 9, 43­5, 28, 25 ; fond de premii : 408 470 lei. mura ÎNTREPRINDEREA INSTALAȚII BUCUREȘTI ȘANTIERUL 7 CRAIOVA. Angajează urgent INSTALATORI ELECTRICIENI PENTRU SECTORUL TR. SEVERIN Doritorii se vor adresa la sediul sectorului din Tr. Severin, str. Cra­iovei (lingă C.I.L.), telefon 2684 sau la sediul șantierului din Ișalnița (în incinta Combinatului chimic Craio­va), telefon 12371 și 14531, întreprinderea de montaje bucurești . Solidari cu locuitorii județelor sinistrate In aceste zile de grea în­cercare pentru poporul nostru, oamenii județului Dolj, indi­ferent de vîrstă și preocupări profesionale, alături de întrea­ga țară, își aduc aportul ma­terial și moral la înlăturarea efectelor imediate provocate de apele dezlănțuite în județele sinistrate. Lor li se alătură cu gîndul și cu fapta petroliștii Schelei de extracție Craiova, care încă din primele zile ale acestei perioade grele și-au ma­nifestat solidaritatea cu locui­torii loviți de calamitate. Ast­fel, cu aproape o săptămină în urmă, spre zonele sinistrate au plecat medici și cadre sanitare medii, cu medicamente necesa­re acordării ajutorului medi­cal sinistraților. în același timp, în sectoarele întreprinderii au luat ființă centre de colectare a echipamentului vestimentar. Din numărul mare de petroliști care și-au înscris pînă în pre­zent numele pe lista donatori­lor, reținem pe Nicolae Geor­gia, Smaranda Stanciu, Maria Trăncău, Hie Dincă și Natalia Gavrilaș, care s-au oferit prin­tre primii de a veni în ajutorul sinistraților, în adunările spon­tane care au avut loc in secții­­­­le întreprinderii, toți salariații,­­ în semn de solidaritate cu cei loviți de calamitate, au consim­țit să doneze acestora valoa­rea unei zile muncă în fiecare lună pînă la sfîrșitul anului. Echivalentul bănesc al acestor zile, pe total întreprindere, se ridică la finele anului la aproa­pe 250 000 lei. In această perioadă, în toate secțiile Schelei de extracție Craiova se depun eforturi deo­sebite pentru depășirea sarcini­lor de plan: în ședința comite­tului de direcție, ținută zilele acestea la sediul întreprinderii, s-a hotărît suplimentarea anga­jamentelor anuale, a unor in­dicatori de plan și în mod spe­cial a angajamentului la produc­ția de țiței. « D­­tră XT (DAOTdWTT »»..A*.«. Stația de îmbuteliere, Pl­aiul Vulcănești. Se pregătește transportul unui nou lot de butelii de aragaz destinate zonelor sini­strate. Foto : Ștefan Ionescu La redacție sosesc zilnic nu­meroase scrisori, care exprimă dragostea și sprijinul locuito­rilor județului nostru pentru cei din regiunile lovite de i­­nundații. Prin ele ni se aduce la cunoștință contribuția adu­să de cetățeni la contul 2­000, ca și donarea de obiec­te și alimente destinate celor sinistrați. In numele comite­tului de părinți de la Liceul economic din Craiova, tovară­șul Dumitru Ciobanu, preșe­dintele comitetului, ne scrie: „Comitetul de părinți de la Liceul economic solidarizin­­du-se cu cei în suferință a hotărît să depună, din fondul disponibil al comitetului, suma de 2 000 lei în „contul ome­niei". Vrem astfel să ne ex­primăm dragostea față de frații noștri în suferință și să contribuim cu puterile noastre la alinarea lor“. Aurelia Prunescu ne scrie despre acțiunea comisiilor de femei din cartierul nr. 2 al Craiovei, care au depus în contul 2­000 suma de 500 lei: „Suma noastră nu este mare, dar ea, alături de a miilor de cetățeni, va contribui la refa­cerea pierderilor suferite de pe urma calamităților“. O altă scrisoare ne anunță că in aceste zile de grea în­cercare, cadrele didactice de la căminul-școală nr. 8 din Craiova și cei 260 de elevi sunt alături de colegii lor din județele sinistrate. Elevii școlii, împreună cu cadrele di­dactice au confecționat 100 rochițe din materiale noi, au colectat diferite articole de îmbrăcăminte, iar in contul 2­0­00 au înscris, suma de 560 lei. De asemenea, conducerea școlii, împreună cu organiza­ția de pionieri au hotărît să doneze 80 de manuale pentru elevii sinistrați. Văduva Maria I. Drănicea­­nu din comuna Podari ne-a scris că a donat pentru cei a­­flați în suferință o fustă și un pulovăr, două cămăși cu­sute cu amici, trei băsmăluțe, ciorapi, batiste. „Toate aceste lucruri — ne scrie cititoarea noastră — le-am însoțit de un gînd bun de sănătate pentru cel care le va purta“. EL. ȚUICU Scrisori către redacție întreprinderea de rețele electrice Craiova aduce la cunoștința populației din zonele amenințate de inundații că în momentul în care comandamentele locale anunță că inundațiile pătrund în a­cea zonă, trebuie să procedeze imediat la întreruperea instalațiilor electrice interioare prin scoaterea siguranțelor fuzibile de la ta­bloul de siguranță, pentru a se evita accidentele mortale prin electrocutare. Sub nici un motiv nu se vor atinge și­ nu se vor a­­propia de firele electrice căzute la pămînt, anunțîndu-se personalul I.R.E. Nu se vor repune în funcțiune instalațiile electrice din construcțiile în care a pătruns apa, pînă nu se veri­fică de către personalul I.R.E. w wwww^^^^wwwwvwwwwvwvwwwww întreprinderea prefabricate beton Craiova Calea Severinului nr. 170 deține în stoc și livrează pe bază de comandă fermă următoarele: — unele tuburi premo (garnituri) 0 600 - 600 buc. , 0 800 - 590 ,, — 0 1000 ■= 3600 buc. — șnur keder din cauciuc — 820 kg­ — furtun keder „ „ — 680 „ — tampoane cauciuc rotunde ■» 30 buc. — sită metal de 12X12 — 25 mp. — șorturi pînză albă — 80 buc. — mănuși duble doc — 224 per. — lampieri sudor (ghetre) — 100 per. — palmare piele — 1000 per. — mănuși cazangerie «■ 600 per. — șorturi doc pieptar — 100 buc. — mănuși sudor — 300 per. — galoși electroizolanți — 30 per. — ochelari strungar “ îoo per. — pantaloni vătuiți — 100 per. — carbură de sili­ciu neagră ■» 2000 kg. — cozi lopată — 700 buc. — silicat de sodiu lichid ■» 5000 kg. — chit mastit — 300 kg. — bidinele zugrav — 100 buc. — pensule late și rotunde — 400 buc. — piese de schimb pentru­­ SR 113, SR 116, SR 101 și trac­tor U 650. Relații suplimentare se pot obține zilnic la telefon 13164—13165 Intre erele T—15. 30 _ V — 1970 [Pe aici [monstrul B[alb nu va ]trece! (Urmare din pag. 1) Pe toată porțiunea digului, în­­cepînd de la Ostroveni și pînă la Dăbuleni, se lucrează intens. Au venit în sprijin și lucrătorii sistemului de irigații prin coo­perare Sadova-Bechet-Corabia, care au împins pe dig utilaje de mare capacitate — autoexcava­­toare, heinecuri, buldozere, au­­togredere. Cu aceste utilaje se asigură supraînălțarea rapidă a digului în cel de-al doilea com­partiment Bechet-Dăbuleni, un­de sunt începute deja lucrările de construcție a canalului ma­gistral de irigații și a stațiilor de pompare de mare capacitate. In mijlocul celor care luptă pînă la epuizare spre a stăvili trecerea monstrului alb peste coronamentul digului, am obser­vat adesea prezența activă la punctele cheie de lucru a tova­rășului Ion Cetățeanu, secretar al Comitetului județean de par­tid, și a tovarășilor Petre Gigea, prim-vicepreședinte, și Gabriel Ciupagea, vicepreședinte, ai Con­siliului popular județean, a in­structorilor Comitetului județean de partid, a secretarilor comi­tetelor comunale de partid din Dăbuleni, Bechet și Ostroveni. Uniți în muncă și dîrzenie, oamenii de pe malul Dunării, a­­vîndu-i în frunte pe comuniști, se opun cu energie apelor. Ei scriu prin faptele lor de eroism, filele unei mari epopei, al cărei final nu va fi altul decît cel ex­primat în cuvintele „Pe monstrul alb nu va trese­i­ ^aici

Next