Inainte, mai 1970 (Anul 27, nr. 7825-7849)

1970-05-23 / nr. 7842

SÎMBATA 23 MAI 1970 AVUT XXVI Nr. 7842­4­ PAGINI 30 BANI ORGAN AL COMITETULUI JUDE CU GÂNDUL ȘI CU FAPTA ALĂTURI DE CEI LOVIȚI DE STIHIILE NATURII ■­­ 2 500 000 lei — contribuție din partea constructorilor de mașini și a­­■­parataj electrotehnic ■ Un spor de producție, peste angajamentul inițial, de 6 400 000 lei ■ Sprijinul cooperativelor agricole și al cooperatorilor din Dolj la înalți­­­­mea marelui gest frățesc 1 ■ Alte și alte exemple de nețărmurit spirit patriotic Cu fiecare zi, cu fiecare ceas în care se conturează mai m­ult dimensiunile reale ale calami­tăților, fără precedent în isto­ria patriei noastre, provocate de forțele oarbe ale naturii dez­lănțuite, locuitorii județului Dolj, lucrători în industrie sau agricultură, în instituții ori pensionari, tineri și vîrstnici, își arată, prin cele mai diverse forme, solidaritatea lor depli­nă, spiritul de înaltă responsa­bilitate civică, față de confra­ții ce au suferit și suferă de a pe urma acestei catastrofe care cuprins o însemnată parte din teritoriul și populația Ro­mâniei socialiste. Pe locurile de producție se intensifică necon­tenit eforturile. In majoritatea unităților economice, oamenii au hotărît să lucreze dumini­ca, iar schimburile din zilele săptămînii să fie prelungite cu 1—2 ore. La centrele de colec­tare a obiectelor cu care popu­lația dorește să vină în spri­jinul persoanelor sinistrate, cen­tre constituite de către orga­nele Frontului Unității Socia­liste, precum și la ghișetele C.E.C. se prezintă sute și mii de oameni. Cu toții, prin ac­țiunile adoptate, doresc să con­tribuie la redresarea materială și morală a celor care în a­­ceste momente trec prin grele încercări. Q 20 mai, orele 15,30. In amfiteatrul unuia dintre pavi­lioanele UZINEI „ELECTRO­­P­UTERE” au venit memorii co­mitetului de partid, consiliului de administrație, comitetului sin­dicatului și comitetului U.T.C., numeroși muncitori fruntași în producție. Inginerul Nicolae Pădureanu, locțiitorul secreta­rului comitetului de partid, prezintă unele măsuri elabora­te pe baza analizei posibilități­lor de care dispune Grupul de uzine pentru mașini și apara­­taj electrotehnic și a consultării unui mare număr de salariați din întreprindere, în vederea sprijinirii zonelor afectate de calamități. Se hotărăște : „Colectivul Grupului de uzine va dona lunar, pînă la sfîrșitul anului, contravaloarea salariu­lui pe o zi, ceea ce va echivala cu circa 2 500 000 lei. Pentru a contribui la lichidarea pagube­lor pe economie, muncitorii, in­ginerii și tehnicienii de aici își suplimentează angajamentul a­­nual cu 6 400 000 lei la produc­ția marfă, reprezentînd valoa­rea unei locomotive Diesel-elec­­trice, a 30 000 kW motoare elec­trice și 60 000 kVA transforma­toare de forță. Se vor realiza, prin muncă patriotică și din e­­conomii de materiale, diferite produse electrotehnice în va­loare de 1 300 000 lei, iar prin tilajele pe care le are în dotare, asimilarea în întreprindere a uzina poate să transfere un nu­­m­ar semifabricate aferente a­­măr de 20 mașini-unelte de paratajului electric, se va re- prelucrare a metalelor spre a duce importul de materiale cu 250 000 lei valută-VEST. Din­u­ (Continuare în pag. a II-a) Mesajul primarului municipiului Nanterre Pe adresa tovarășului Ion Zăvăleanu, prim-secretar al Co­mitetului municipal Craiova al P.C.R., președintele consiliului popular municipal, a sosit următoarea telegramă expediată de Raymond Barbet, primarul municipiului Nanterre : ,,Munici­palitatea și comitetul de înfrățire din Nanterre exprimă cele mai calde sentimente de simpatie și solidaritate populației și localităților căzute victimă inundațiilor din România*. CALDE SENTIMENTE DE SOLIDARITATE La conducerea combinatului chimic din Craiova a fost adus un vibrant mesaj din partea specialiștilor firmei belgiene Sybetra care participă la con­strucția platformei noi. „Profund impresionați de evenimentele actuale care încearcă in mod dureros populația României — se arată în scrisoarea semnată de inginerul prezident Roger Delvaux—Sybetra și personalul său din Craiova doresc să co­laboreze la asistența materială acordată zonelor sinistrate. In acest scop, vă punem la dispo­ziție suma de 5000 lei, pe care vă rugăm s-o transmiteți orga­nelor de colectare. Suntem­ gata oricînd să oferim întreg ajuto­rul nostru in toate direcțiile în care ne veți solicita, pentru re­medierea unor pagube produse de inundații". Talismane ale vieții pentru cei greu încercați Aflînd din presă și din re­portajele televiziunii despre nu­mărul mare al răniților în urma avalanșelor de ape în neoprire, ajustorul Ion Georgescu de la secția de sculărie a Uzinei E­­lectroputere, s-a prezentat la conducerea Serviciului Medical Sanitar și s-a oferit să antre­neze cu­ mai mulți tovarăși de muncă în acțiunea pentru do­nare de singe. La îndemnul său au răspuns pînă în prezent: maistrul prin­cipal Petre Dobrinoiu, rectifi­catorul Gh. Marinescu, ajusto­rul Gheorghe Căciularu, Gheor­­ghe Zidaru și... alți 130 de muncitori și tehnicieni ai uzi­nei. Această acțiune înduioșă­tor de omenească va angaja un număr tot mai mare de dona­tori și va da, astfel, numeroși­lor sinistrați, talismanul vieții oferit cu generozitate de acești frați minunați. Cînd încredințăm tiparului a­­ceste rînduri, aflăm că elevii Școlii de șoferi profesioniști di­n Craiova au procedat în același mod lăudabil, donînd singe pen­tru populația sinistrată. Un emoționant „pelerinaj al omeniei" cartierul Brazda lui Novac la centrul nr. 9 de ajutorare a sinistraților din Ofrandă de talent și omenie ! La redacție am primit o scrisoare sem­nată de trei artiști plastici craioveni — G. Stoica, Mihail Mavrig și Ioachim Tubacaev. Intre altele, am citit : „In dramaticele îm­prejurări actuale pe care țara noastră le traversează cu autoritate și demnitate, re­­liefînd în cel mai înalt grad spiritul socia­list de unitate și umanitate care animă în­treaga putere de rezistență, creație și progres a poporului nostru, este o datorie de conștiință pentru cei ce iubim și culti­văm arta de a ne aduce contribuția mate­rială la efortul general de refacere a zone­lor sinistrate. Pentru aceasta, am hotărît să organizăm o expoziție colectivă cu vînzare, urmînd ca sumele ce vor rezulta să le oferim în între­gime fondului național de ajutorare a sinis­traților“. Cei trei talentați artiști au pregătit deja o valoroasă expoziție al cărei vernisaj va avea loc mîine, duminică 24 mai a.c. în sala Centru­lui de istorie, filologie și etnografie al Aca­demiei R.S. România. vmmtGi HinjciPu..?. I­C­­­A­I­O­V­A Proletar] din toate țările, uniti­vâ 1 nainte­­ AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Aceeași vibrație de inimi tinere Cadrele didactice și elevii de la școala generală nr. 12 din Craiova au luat impor­tante hotărîri în folosul acțiunii unanime de ajutorare a elevilor din zonele sinistrate. Directorul școlii, profesorul Hariton Staicu­­lescu, a răspuns solicitării noastre, dindu-ne prețioase amănunte în acest sens : ,,E­levii noștri s-au angajat, toți ca unul, să păstreze cu sfințenie localul în care în­vață și să participe cu muncă voluntară la realizarea unor lucrări curente de pregătire, astfel că economiile realizate de la fondul de reparații să fie repartizate zonelor cala­mitate pentru refacerea școlilor distruse. Ei vor trimite pentru o clasă a uneia dintre școlile din zonele greu încercate de inun­dații toate rechizitele, manualele și uni­formele școlare pentru copiii sinistrați, vor invita elevii unei clase să-și petreacă vacanța la noi, vor participa la acțiuni de muncă patriotică, propunîndu-și să obțină, drept contravaloare, cel puțin 10.000 lei — fond pe care-l vor depune la „contul ome­niei". Tovarășul­­ Nicolae Ceaușescu , în zone sinistrate si 9 amenințate de inun­dații din județele Brăila și Galați In cursul zilei de vineri, 22 mai a.o., tovarășul Nicolae Ceaușescu, însoțit de tovarășii Emil Bodnaraș, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Florian Dănălache, Dumitru Popescu, a făcut o vizită operativă de lucru în județele Brăila și Ga­lați, în care în aceste zile au loc mari acțiuni de prevenire și combatere a inundațiilor. Nu a trecut decit o săptămînă de la primele vești despre inun­dațiile abătute asupra unor a­­șezări omenești — sate și orașe — asupra unor cîmpii din Tran­silvania și iată că, din nou, continuu, forțele oarbe ale na­turii se abat asupra altor și altor zone geografice, afectind sate, ogoare mănoase și între­prinderi din partea de răsărit a țării. In vreme ce în localită­țile greu lovite de furia revăr­sărilor Satu Mare, Tg. Mureș, Dej, Alba Iulia, Mediaș, Si­ghișoara și multe altele — oa­menii muncii, răspunzînd c­u un înalt simț patriotic chemării partidului, vibrantului apel al Biroului Executiv al Consiliu­lui Național al Frontului Uni­tății Socialiste, depun acum e­­forturi uriașe pentru lichidarea efectelor catastrofei, pentru rea­ducerea vieții, a activității eco­nomice și sociale pe făgașul normal, alte localități și întin­se suprafețe agricole sunt lo­vite de calamitate sau se află un mare pericol de a fi supuse inundațiilor. Pe tot parcursul drumului străbătut cu elicopterul în ju­dețele Ilfov, Ialomița, Brăila, Galați, privirea distinge largi suprafețe cultivate, acoperite— continuu sau intermitent — de ape. Chiar și acolo unde nu s-au revărsat rîuri sau pîraie, apa provenită din marile ploi din ultimele zile băltește pe ogoare, în grădini, în sate. După patru­zeci de minute de zbor, la ori­zont se văd coșurile fumegînde­ ale Combinatului de celuloză și hîrtie — Chișcani, fabricile și întreprinderile din zona indus­trială a Brăilei aflate în plină activitate. Aparatul de zbor se îndreaptă spre Dunăre. De la numai 100 m altitudine, fluviul apare în toa­tă imensitatea sa, se văd apele umflate, pline de mii, lingînd cheiul portului Brăila. Elicop­terul se îndreaptă spre est, de-a lungul brațului Mărini pînă în apropierea orașului cu același nume din județul Tulcea. Peste tot, apele învolburate ale Du­nării s-au întins în lunci din care nu se mai văd decit co­roanele arborilor și case inva­date sau înconjurate pînă la prispă de ape. Și totuși, in acest imens teritoriu lichid, în mijlocul acestei mări miloasei, există o uriașă oază de verdea­ță, netulburată . Insula Mare a Brăilei. Situată intre brațul Vîlciu și albia Dunării Vechi, această insulă a apărut pe hartă în 1964. Cunoscută sub numele ge­neric de Balta Brăilei, fosta împărăție a apelor, cu funduri de bălți, stufărișuri și păduri de sălcii, a devenit în ultimii ani, datorită unor mari efor­turi materiale ale statului nos­tru, o cîmpie fertilă. O supra­față de peste 72 000 hectare a fost pusă la adăpostul unor di­guri cu o lungime de 156 km. Lungimea canalelor principale, secundare și terțiare, săpate cu ajutorul mijloacelor moderne, totalizează 1 400 km. In insulă au fost create sisteme mari de desecare a băl­­­ților, cu 13 stații de pompare. In urma desecărilor, a defri­șării stufărișurilor de pe 22 395 hectare și sălciilor de pe 17 500 hectare, suprafața ara­bilă a ajuns la 56 000 hectare, începînd din 1965, pe pămîntu­­­rile smulse apelor s-au înfiin­țat 40 de ferme agricole, care, anul trecut, de pe 37 000 hec­tare au obținut in medie 5144 kg porumb la hectar. Numai cantitatea de boabe livrată pes­­­te plan în 1969 însumează 48 236 tone. Totodată, pe te­ritoriul insulei au fost create ferme de animale cu o capa­citate de zeci de mii de capete. Creatorii și beneficiarii aces­tor pămînturi noi se află, de mai multe săptămîni, încleștați într-o aprigă bătălie cu furia apelor. Ei au ieșit învingători în momentele culminației­ undei de viitură din aprilie,­­ iar a­­cum continuă cu tenacitate să apere acest valoros patrimoniu agricol al țării. ...Este ora 14. Elicopterul o­­ficial aterizează în insulă, marginea satului Salcia. Tova­ra­rășul Nicolae Ceaușescu și cei­lalți conducători de partid și de stat sînt întîmpinați aici de tovarășii Mihai Gere și Ion Stănescu, de Mihai Nicolae, prim-secretar al Comitetului județean­­ Brăila al P.C.R., și de Ioan Teșu, adjunct al mi­nistrului agriculturii și silvi­culturii. In fața unei hărți a insulei, tovarășul Nicolae Ceaușescu este informat d­e a­­mănunțime despre starea digu­lui care apără incinta. Pînă la această oră, acest zid întărit cu pămînt și fascine a rezis­tat și rezistă în­ fața viiturilor. O porțiune de 1100 m, unde a­­pele au ajuns la 50—60 cm de coronamentul digului, este pri­mejduită în aceste momente. O altă zonă, în lungime de 11000 m, unde viitura se ridi­că la 60—70 cm de cota digului, este, de asemenea, în pericol. In aceste locuri se concentrează acum toate energiile existente în insulă. 3 800 de localnici, a­­jutați de 1300 de ostași, de mașini, bacuri și utilaje grele, 60 000 de saci de pămînt, fascine și alte materiale de construc­ție — imense forțe umane materiale sînt aruncate în bă­și­tăria cu apele. Printr-o contradicție de care numai natura este în culturile de porumb de stare, pe 35 000 hectare și de floarea­­soarelui, pe 6 008 hectare, sînt mai frumoase în acest an ca oricînd. Hotărîți să apere cu dîrzenie această mare avuție, locuitorii insulei nu precupețesc nici un efort, muncind zi și noapte, pentru ridicarea și consolidarea digurilor aflate in pericol. Totuși, pentru orice eventualitate, pentru a elimina orice risc, peste 30 000 de ani­male au fost evacuate. Este pregătită în amănunțime și e­­vacuarea populației, în caz de nevoie. Din nou la bordul unui elicopter ușor de recunoaște­re... Tovarășul Nicolae Ceaușescu urmărește atent lu­crările ce se desfășoară în zona de amonte a incintei, între Sal­cia și Mărașu, pe porțiunile de dig unde apele fluviului revin tot mai amenințătoare, atin­­gînd o cotă cu aproape 5 me­tri mai înaltă decit nivelul me­diu. Conducătorul partidului și statului nostru recomandă să se ia cele mai energice măsuri, să se folosească toate forțele, să se facă tot ce e omenește posibil pentru ca apele să nu treacă, pentru a fi salvate a­­ceste pămînturi care valorează enorm pentru economia națio­nală. Nu se mai urmează cursul sinuos al Dunării Vechi, ci se taie în diagonală drum pe direcția Brăila. Este un specta­col pe cît de contradictoriu, pe atît de fascinant. Această imen­să întindere netedă ca în pal­mă, fostă pînă acum cîțiva ani „Balta", împărăție a apelor și sălciilor plîngătoare, astăzi Insula Mare a Brăilei, este o oază de liniște în care culturile se dezvoltă normal și oamenii muncesc la cîmp cu calm și liniște de parcă petecul acesta de pămînt s-ar afla nu încon­jurat de apele viforoase și mur­dare ale fluviului, ci la depăr­tări de zeci și zeci de kilo­metri. De la altitudinea joasă la care se zboară, ochiul deose­(Continuare în pag. a III-a) La Grupul de uzine pentru aparataj și mașini electrice Craiova Sesiune de comunicări tehnico-științifice Ieri au început la Uzina „Electroputere“ Craiova lucră­rile sesiunii de comunicări teh­­nico-științifice, sesiune la care și-au dat întrlnire specialiști din întreaga țară, — Combina­tul siderurgic Galați, Institutul de cercetări electromagnetice București, Institutul­ de cerce­tări și proiectări energetice București, întreprinderea indus­trială „Electrotehnica“ Bucu­rești, Centrala siderurgică Re­șița, Universitatea Craiova etc. A participat, de asemenea, tov. Dumitru Bordea, membru al biroului Comitetului jude­țean Dolj al P. C . R., președintele Consiliului ju­dețean Dolj al U. G. S. R. Cu­vîntul inaugural al sesiunii a fost rostit de către ing. N. Niță, director în Grupul de uzine pentru aparataj și mașini elec­trice Craiova. Intr-o convorbire pe care un colaborator al nostru a avut-o cu tov. ing. Dumitru Crrstea, director adjunct științific, aces­ta a precizat că prima zi din programul sesiunii a fost con­sacrată expunerilor inginerilor Gheorghe Tom­a, Iancu Cojo­­caru, Cornel Nicolaescu, Con­stantin Troschin și Costin Ră­dulescu, care au realizat, îm­preună cu grupuri mari de spe­cialiști, contribuții valoroase în domeniul construcției de trans­formatoare în fabrica cu pro­fil și laboratoarele de cerceta­re ale Uzinei „Electroputere" Craiova. Pe marginea expune­rilor bogat ilustrate au avut loc discuții și propuneri. Participanții la sesiunea de comunicări tehnico-științifice din cadrul Uzinei „Electropu­tere“ Craiova au vizitat apoi diverse laboratoare și comparti­mente de producție, luând cu­noștință în mod concret despre succesele obținute în asimila­rea tensiunii de 400 kV, con­strucțiile speciale de transforma­toare de distribuție, transforma­toare cu două și trei înfășu­rări etc. Lucrările sesiunii de comuni­­cări științifice continuă și în cursul zilei de azi. Realizarea și depășirea planului în horticultura—cheia bunei aprovizionări Cultura legumelor are o pon­dere însemnată în economia ju­dețului și constituie, în același timp, o sursă principală de ve­nituri pentru cooperativele a­­gricole de producție. Condițiile naturale favorabile existente, dezvoltarea industriei de con­serve, precum și a comerțului cu legume, au impus, de la un an la altul, sporirea producției de legume, atît prin extinderea suprafețelor cit și prin crește­rea producțiilor medii pe uni­tatea de suprafață. Ca urmare, în acest an, în județul Dolj se cultivă cu legume o suprafață de 17 988 ha, din care numai cultura în ogor propriu ocupă 13 498 ha. De remarcat este fap­tul că membrii cooperatori au început să valorifice mai bine posibilitățile ce le oferă lotu­rile în folosință personală, cul­­ tiiuiiviiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii­ tivind și ei legume pe suprafe­țe apreciabile. Folosindu-se me­todele noi de cultură, toate po­­sibiltățile ce le oferă sistemele de irigații și sursele naturale de apă, lucrătorii din întreprin­derile agricole de stat și ță­ranii cooperatori practică cu bune rezultate succesiunea cul­turilor, obținînd astfel două și chiar trei recolte pe an de pe alte 4500 de hectare. Față de sarcinile sporite ce revin horticulturii județului și­ în mod special legumiculturii, sarcini concretizate într-o pro­ducție totală evaluată la 188 852 tone diverse legume — a fost ne­cesar să se treacă la moderni­zarea proceselor de producție. Astfel, încă din toamna anului trecut, la indicațiile biroului Comitetului județean de partid, s-a avut în vedere ca, o dată cu întocmirea planurilor de producție pe anul în curs, să se treacă la o mai pronunțată con­centrare a producției de legu­me. In acest scop s-a impus, în primul rînd, profilarea ș­i deta­șarea netă a unor unități agri­cole profilate pe cultura legu­melor în care să se asigure va­lorificarea cu maximum de e­­ficiență economică a bazei ma­teriale și a tradiției. Apare, ast­fel, o grupă de cooperative a­­gricole (54 la număr), în care cultura legumelor ocupă 8­980 ha, din care 6031 ha în ogor propriu, cu o suprafață culti­vată în medie de 170 ha de fiecare unitate. Măsurile stabilite de biroul Comitetului județean de partid cu privire la dezvoltarea pro­ducției de tomate timpurii în salarii au fost mult îmbrățișate de către membrii cooperatori. Cu sprijinul permanent al Co­mitetului județean de partid, s-a desfășurat, începînd din (Continuare în pag. a Ing. CONSTANTIN GLAVAN directorul Direcției agricole județene Pe ogoarele cooperativei din Melinești, intr-una din zilele de masivă mobilizare la în­treținerea lucrărilor _ ________

Next