Inainte, mai 1970 (Anul 27, nr. 7825-7849)
1970-05-23 / nr. 7842
SÎMBATA 23 MAI 1970 AVUT XXVI Nr. 78424 PAGINI 30 BANI ORGAN AL COMITETULUI JUDE CU GÂNDUL ȘI CU FAPTA ALĂTURI DE CEI LOVIȚI DE STIHIILE NATURII ■ 2 500 000 lei — contribuție din partea constructorilor de mașini și a■parataj electrotehnic ■ Un spor de producție, peste angajamentul inițial, de 6 400 000 lei ■ Sprijinul cooperativelor agricole și al cooperatorilor din Dolj la înalțimea marelui gest frățesc 1 ■ Alte și alte exemple de nețărmurit spirit patriotic Cu fiecare zi, cu fiecare ceas în care se conturează mai mult dimensiunile reale ale calamităților, fără precedent în istoria patriei noastre, provocate de forțele oarbe ale naturii dezlănțuite, locuitorii județului Dolj, lucrători în industrie sau agricultură, în instituții ori pensionari, tineri și vîrstnici, își arată, prin cele mai diverse forme, solidaritatea lor deplină, spiritul de înaltă responsabilitate civică, față de confrații ce au suferit și suferă de a pe urma acestei catastrofe care cuprins o însemnată parte din teritoriul și populația României socialiste. Pe locurile de producție se intensifică necontenit eforturile. In majoritatea unităților economice, oamenii au hotărît să lucreze duminica, iar schimburile din zilele săptămînii să fie prelungite cu 1—2 ore. La centrele de colectare a obiectelor cu care populația dorește să vină în sprijinul persoanelor sinistrate, centre constituite de către organele Frontului Unității Socialiste, precum și la ghișetele C.E.C. se prezintă sute și mii de oameni. Cu toții, prin acțiunile adoptate, doresc să contribuie la redresarea materială și morală a celor care în aceste momente trec prin grele încercări. Q 20 mai, orele 15,30. In amfiteatrul unuia dintre pavilioanele UZINEI „ELECTROPUTERE” au venit memorii comitetului de partid, consiliului de administrație, comitetului sindicatului și comitetului U.T.C., numeroși muncitori fruntași în producție. Inginerul Nicolae Pădureanu, locțiitorul secretarului comitetului de partid, prezintă unele măsuri elaborate pe baza analizei posibilităților de care dispune Grupul de uzine pentru mașini și aparataj electrotehnic și a consultării unui mare număr de salariați din întreprindere, în vederea sprijinirii zonelor afectate de calamități. Se hotărăște : „Colectivul Grupului de uzine va dona lunar, pînă la sfîrșitul anului, contravaloarea salariului pe o zi, ceea ce va echivala cu circa 2 500 000 lei. Pentru a contribui la lichidarea pagubelor pe economie, muncitorii, inginerii și tehnicienii de aici își suplimentează angajamentul anual cu 6 400 000 lei la producția marfă, reprezentînd valoarea unei locomotive Diesel-electrice, a 30 000 kW motoare electrice și 60 000 kVA transformatoare de forță. Se vor realiza, prin muncă patriotică și din economii de materiale, diferite produse electrotehnice în valoare de 1 300 000 lei, iar prin tilajele pe care le are în dotare, asimilarea în întreprindere a uzina poate să transfere un numar semifabricate aferente amăr de 20 mașini-unelte de paratajului electric, se va re- prelucrare a metalelor spre a duce importul de materiale cu 250 000 lei valută-VEST. Dinu (Continuare în pag. a II-a) Mesajul primarului municipiului Nanterre Pe adresa tovarășului Ion Zăvăleanu, prim-secretar al Comitetului municipal Craiova al P.C.R., președintele consiliului popular municipal, a sosit următoarea telegramă expediată de Raymond Barbet, primarul municipiului Nanterre : ,,Municipalitatea și comitetul de înfrățire din Nanterre exprimă cele mai calde sentimente de simpatie și solidaritate populației și localităților căzute victimă inundațiilor din România*. CALDE SENTIMENTE DE SOLIDARITATE La conducerea combinatului chimic din Craiova a fost adus un vibrant mesaj din partea specialiștilor firmei belgiene Sybetra care participă la construcția platformei noi. „Profund impresionați de evenimentele actuale care încearcă in mod dureros populația României — se arată în scrisoarea semnată de inginerul prezident Roger Delvaux—Sybetra și personalul său din Craiova doresc să colaboreze la asistența materială acordată zonelor sinistrate. In acest scop, vă punem la dispoziție suma de 5000 lei, pe care vă rugăm s-o transmiteți organelor de colectare. Suntem gata oricînd să oferim întreg ajutorul nostru in toate direcțiile în care ne veți solicita, pentru remedierea unor pagube produse de inundații". Talismane ale vieții pentru cei greu încercați Aflînd din presă și din reportajele televiziunii despre numărul mare al răniților în urma avalanșelor de ape în neoprire, ajustorul Ion Georgescu de la secția de sculărie a Uzinei Electroputere, s-a prezentat la conducerea Serviciului Medical Sanitar și s-a oferit să antreneze cu mai mulți tovarăși de muncă în acțiunea pentru donare de singe. La îndemnul său au răspuns pînă în prezent: maistrul principal Petre Dobrinoiu, rectificatorul Gh. Marinescu, ajustorul Gheorghe Căciularu, Gheorghe Zidaru și... alți 130 de muncitori și tehnicieni ai uzinei. Această acțiune înduioșător de omenească va angaja un număr tot mai mare de donatori și va da, astfel, numeroșilor sinistrați, talismanul vieții oferit cu generozitate de acești frați minunați. Cînd încredințăm tiparului aceste rînduri, aflăm că elevii Școlii de șoferi profesioniști din Craiova au procedat în același mod lăudabil, donînd singe pentru populația sinistrată. Un emoționant „pelerinaj al omeniei" cartierul Brazda lui Novac la centrul nr. 9 de ajutorare a sinistraților din Ofrandă de talent și omenie ! La redacție am primit o scrisoare semnată de trei artiști plastici craioveni — G. Stoica, Mihail Mavrig și Ioachim Tubacaev. Intre altele, am citit : „In dramaticele împrejurări actuale pe care țara noastră le traversează cu autoritate și demnitate, reliefînd în cel mai înalt grad spiritul socialist de unitate și umanitate care animă întreaga putere de rezistență, creație și progres a poporului nostru, este o datorie de conștiință pentru cei ce iubim și cultivăm arta de a ne aduce contribuția materială la efortul general de refacere a zonelor sinistrate. Pentru aceasta, am hotărît să organizăm o expoziție colectivă cu vînzare, urmînd ca sumele ce vor rezulta să le oferim în întregime fondului național de ajutorare a sinistraților“. Cei trei talentați artiști au pregătit deja o valoroasă expoziție al cărei vernisaj va avea loc mîine, duminică 24 mai a.c. în sala Centrului de istorie, filologie și etnografie al Academiei R.S. România. vmmtGi HinjciPu..?. ICAIOVA Proletar] din toate țările, unitivâ 1 nainte AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Aceeași vibrație de inimi tinere Cadrele didactice și elevii de la școala generală nr. 12 din Craiova au luat importante hotărîri în folosul acțiunii unanime de ajutorare a elevilor din zonele sinistrate. Directorul școlii, profesorul Hariton Staiculescu, a răspuns solicitării noastre, dindu-ne prețioase amănunte în acest sens : ,,Elevii noștri s-au angajat, toți ca unul, să păstreze cu sfințenie localul în care învață și să participe cu muncă voluntară la realizarea unor lucrări curente de pregătire, astfel că economiile realizate de la fondul de reparații să fie repartizate zonelor calamitate pentru refacerea școlilor distruse. Ei vor trimite pentru o clasă a uneia dintre școlile din zonele greu încercate de inundații toate rechizitele, manualele și uniformele școlare pentru copiii sinistrați, vor invita elevii unei clase să-și petreacă vacanța la noi, vor participa la acțiuni de muncă patriotică, propunîndu-și să obțină, drept contravaloare, cel puțin 10.000 lei — fond pe care-l vor depune la „contul omeniei". Tovarășul Nicolae Ceaușescu , în zone sinistrate si 9 amenințate de inundații din județele Brăila și Galați In cursul zilei de vineri, 22 mai a.o., tovarășul Nicolae Ceaușescu, însoțit de tovarășii Emil Bodnaraș, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Florian Dănălache, Dumitru Popescu, a făcut o vizită operativă de lucru în județele Brăila și Galați, în care în aceste zile au loc mari acțiuni de prevenire și combatere a inundațiilor. Nu a trecut decit o săptămînă de la primele vești despre inundațiile abătute asupra unor așezări omenești — sate și orașe — asupra unor cîmpii din Transilvania și iată că, din nou, continuu, forțele oarbe ale naturii se abat asupra altor și altor zone geografice, afectind sate, ogoare mănoase și întreprinderi din partea de răsărit a țării. In vreme ce în localitățile greu lovite de furia revărsărilor Satu Mare, Tg. Mureș, Dej, Alba Iulia, Mediaș, Sighișoara și multe altele — oamenii muncii, răspunzînd cu un înalt simț patriotic chemării partidului, vibrantului apel al Biroului Executiv al Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, depun acum eforturi uriașe pentru lichidarea efectelor catastrofei, pentru readucerea vieții, a activității economice și sociale pe făgașul normal, alte localități și întinse suprafețe agricole sunt lovite de calamitate sau se află un mare pericol de a fi supuse inundațiilor. Pe tot parcursul drumului străbătut cu elicopterul în județele Ilfov, Ialomița, Brăila, Galați, privirea distinge largi suprafețe cultivate, acoperite— continuu sau intermitent — de ape. Chiar și acolo unde nu s-au revărsat rîuri sau pîraie, apa provenită din marile ploi din ultimele zile băltește pe ogoare, în grădini, în sate. După patruzeci de minute de zbor, la orizont se văd coșurile fumegînde ale Combinatului de celuloză și hîrtie — Chișcani, fabricile și întreprinderile din zona industrială a Brăilei aflate în plină activitate. Aparatul de zbor se îndreaptă spre Dunăre. De la numai 100 m altitudine, fluviul apare în toată imensitatea sa, se văd apele umflate, pline de mii, lingînd cheiul portului Brăila. Elicopterul se îndreaptă spre est, de-a lungul brațului Mărini pînă în apropierea orașului cu același nume din județul Tulcea. Peste tot, apele învolburate ale Dunării s-au întins în lunci din care nu se mai văd decit coroanele arborilor și case invadate sau înconjurate pînă la prispă de ape. Și totuși, in acest imens teritoriu lichid, în mijlocul acestei mări miloasei, există o uriașă oază de verdeață, netulburată . Insula Mare a Brăilei. Situată intre brațul Vîlciu și albia Dunării Vechi, această insulă a apărut pe hartă în 1964. Cunoscută sub numele generic de Balta Brăilei, fosta împărăție a apelor, cu funduri de bălți, stufărișuri și păduri de sălcii, a devenit în ultimii ani, datorită unor mari eforturi materiale ale statului nostru, o cîmpie fertilă. O suprafață de peste 72 000 hectare a fost pusă la adăpostul unor diguri cu o lungime de 156 km. Lungimea canalelor principale, secundare și terțiare, săpate cu ajutorul mijloacelor moderne, totalizează 1 400 km. In insulă au fost create sisteme mari de desecare a bălților, cu 13 stații de pompare. In urma desecărilor, a defrișării stufărișurilor de pe 22 395 hectare și sălciilor de pe 17 500 hectare, suprafața arabilă a ajuns la 56 000 hectare, începînd din 1965, pe pămînturile smulse apelor s-au înființat 40 de ferme agricole, care, anul trecut, de pe 37 000 hectare au obținut in medie 5144 kg porumb la hectar. Numai cantitatea de boabe livrată peste plan în 1969 însumează 48 236 tone. Totodată, pe teritoriul insulei au fost create ferme de animale cu o capacitate de zeci de mii de capete. Creatorii și beneficiarii acestor pămînturi noi se află, de mai multe săptămîni, încleștați într-o aprigă bătălie cu furia apelor. Ei au ieșit învingători în momentele culminației undei de viitură din aprilie, iar acum continuă cu tenacitate să apere acest valoros patrimoniu agricol al țării. ...Este ora 14. Elicopterul oficial aterizează în insulă, marginea satului Salcia. Tovararășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat sînt întîmpinați aici de tovarășii Mihai Gere și Ion Stănescu, de Mihai Nicolae, prim-secretar al Comitetului județean Brăila al P.C.R., și de Ioan Teșu, adjunct al ministrului agriculturii și silviculturii. In fața unei hărți a insulei, tovarășul Nicolae Ceaușescu este informat de amănunțime despre starea digului care apără incinta. Pînă la această oră, acest zid întărit cu pămînt și fascine a rezistat și rezistă în fața viiturilor. O porțiune de 1100 m, unde apele au ajuns la 50—60 cm de coronamentul digului, este primejduită în aceste momente. O altă zonă, în lungime de 11000 m, unde viitura se ridică la 60—70 cm de cota digului, este, de asemenea, în pericol. In aceste locuri se concentrează acum toate energiile existente în insulă. 3 800 de localnici, ajutați de 1300 de ostași, de mașini, bacuri și utilaje grele, 60 000 de saci de pămînt, fascine și alte materiale de construcție — imense forțe umane materiale sînt aruncate în bășităria cu apele. Printr-o contradicție de care numai natura este în culturile de porumb de stare, pe 35 000 hectare și de floareasoarelui, pe 6 008 hectare, sînt mai frumoase în acest an ca oricînd. Hotărîți să apere cu dîrzenie această mare avuție, locuitorii insulei nu precupețesc nici un efort, muncind zi și noapte, pentru ridicarea și consolidarea digurilor aflate in pericol. Totuși, pentru orice eventualitate, pentru a elimina orice risc, peste 30 000 de animale au fost evacuate. Este pregătită în amănunțime și evacuarea populației, în caz de nevoie. Din nou la bordul unui elicopter ușor de recunoaștere... Tovarășul Nicolae Ceaușescu urmărește atent lucrările ce se desfășoară în zona de amonte a incintei, între Salcia și Mărașu, pe porțiunile de dig unde apele fluviului revin tot mai amenințătoare, atingînd o cotă cu aproape 5 metri mai înaltă decit nivelul mediu. Conducătorul partidului și statului nostru recomandă să se ia cele mai energice măsuri, să se folosească toate forțele, să se facă tot ce e omenește posibil pentru ca apele să nu treacă, pentru a fi salvate aceste pămînturi care valorează enorm pentru economia națională. Nu se mai urmează cursul sinuos al Dunării Vechi, ci se taie în diagonală drum pe direcția Brăila. Este un spectacol pe cît de contradictoriu, pe atît de fascinant. Această imensă întindere netedă ca în palmă, fostă pînă acum cîțiva ani „Balta", împărăție a apelor și sălciilor plîngătoare, astăzi Insula Mare a Brăilei, este o oază de liniște în care culturile se dezvoltă normal și oamenii muncesc la cîmp cu calm și liniște de parcă petecul acesta de pămînt s-ar afla nu înconjurat de apele viforoase și murdare ale fluviului, ci la depărtări de zeci și zeci de kilometri. De la altitudinea joasă la care se zboară, ochiul deose(Continuare în pag. a III-a) La Grupul de uzine pentru aparataj și mașini electrice Craiova Sesiune de comunicări tehnico-științifice Ieri au început la Uzina „Electroputere“ Craiova lucrările sesiunii de comunicări tehnico-științifice, sesiune la care și-au dat întrlnire specialiști din întreaga țară, — Combinatul siderurgic Galați, Institutul de cercetări electromagnetice București, Institutul de cercetări și proiectări energetice București, întreprinderea industrială „Electrotehnica“ București, Centrala siderurgică Reșița, Universitatea Craiova etc. A participat, de asemenea, tov. Dumitru Bordea, membru al biroului Comitetului județean Dolj al P. C . R., președintele Consiliului județean Dolj al U. G. S. R. Cuvîntul inaugural al sesiunii a fost rostit de către ing. N. Niță, director în Grupul de uzine pentru aparataj și mașini electrice Craiova. Intr-o convorbire pe care un colaborator al nostru a avut-o cu tov. ing. Dumitru Crrstea, director adjunct științific, acesta a precizat că prima zi din programul sesiunii a fost consacrată expunerilor inginerilor Gheorghe Toma, Iancu Cojocaru, Cornel Nicolaescu, Constantin Troschin și Costin Rădulescu, care au realizat, împreună cu grupuri mari de specialiști, contribuții valoroase în domeniul construcției de transformatoare în fabrica cu profil și laboratoarele de cercetare ale Uzinei „Electroputere" Craiova. Pe marginea expunerilor bogat ilustrate au avut loc discuții și propuneri. Participanții la sesiunea de comunicări tehnico-științifice din cadrul Uzinei „Electroputere“ Craiova au vizitat apoi diverse laboratoare și compartimente de producție, luând cunoștință în mod concret despre succesele obținute în asimilarea tensiunii de 400 kV, construcțiile speciale de transformatoare de distribuție, transformatoare cu două și trei înfășurări etc. Lucrările sesiunii de comunicări științifice continuă și în cursul zilei de azi. Realizarea și depășirea planului în horticultura—cheia bunei aprovizionări Cultura legumelor are o pondere însemnată în economia județului și constituie, în același timp, o sursă principală de venituri pentru cooperativele agricole de producție. Condițiile naturale favorabile existente, dezvoltarea industriei de conserve, precum și a comerțului cu legume, au impus, de la un an la altul, sporirea producției de legume, atît prin extinderea suprafețelor cit și prin creșterea producțiilor medii pe unitatea de suprafață. Ca urmare, în acest an, în județul Dolj se cultivă cu legume o suprafață de 17 988 ha, din care numai cultura în ogor propriu ocupă 13 498 ha. De remarcat este faptul că membrii cooperatori au început să valorifice mai bine posibilitățile ce le oferă loturile în folosință personală, cul tiiuiiviiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii tivind și ei legume pe suprafețe apreciabile. Folosindu-se metodele noi de cultură, toate posibiltățile ce le oferă sistemele de irigații și sursele naturale de apă, lucrătorii din întreprinderile agricole de stat și țăranii cooperatori practică cu bune rezultate succesiunea culturilor, obținînd astfel două și chiar trei recolte pe an de pe alte 4500 de hectare. Față de sarcinile sporite ce revin horticulturii județului și în mod special legumiculturii, sarcini concretizate într-o producție totală evaluată la 188 852 tone diverse legume — a fost necesar să se treacă la modernizarea proceselor de producție. Astfel, încă din toamna anului trecut, la indicațiile biroului Comitetului județean de partid, s-a avut în vedere ca, o dată cu întocmirea planurilor de producție pe anul în curs, să se treacă la o mai pronunțată concentrare a producției de legume. In acest scop s-a impus, în primul rînd, profilarea și detașarea netă a unor unități agricole profilate pe cultura legumelor în care să se asigure valorificarea cu maximum de eficiență economică a bazei materiale și a tradiției. Apare, astfel, o grupă de cooperative agricole (54 la număr), în care cultura legumelor ocupă 8980 ha, din care 6031 ha în ogor propriu, cu o suprafață cultivată în medie de 170 ha de fiecare unitate. Măsurile stabilite de biroul Comitetului județean de partid cu privire la dezvoltarea producției de tomate timpurii în salarii au fost mult îmbrățișate de către membrii cooperatori. Cu sprijinul permanent al Comitetului județean de partid, s-a desfășurat, începînd din (Continuare în pag. a Ing. CONSTANTIN GLAVAN directorul Direcției agricole județene Pe ogoarele cooperativei din Melinești, intr-una din zilele de masivă mobilizare la întreținerea lucrărilor _ ________