Inainte, mai 1970 (Anul 27, nr. 7825-7849)

1970-05-26 / nr. 7844

MÄRTI 26 MAI 1970 ANUL XXVI NR. 7844­4 PAGINI 30 BANI Cu același itinerar, spre zonele sinistrate între întreprin­derile care sînt chemate în mod special să ajute zonele calamitate ale țării, se nu­mără și între­prinderea d­e transporturi auto Craiova. Patriotis­mul și solidarita­tea umană­ se ma­nifestă cu vigoare în rîndul miilor de șoferi, meca­nici auto, electri­cieni, ingineri, teh­nicieni, funcționari, din fiecare autoba­ză. După cum ne-a informat tov. ing. Barbu Proto­­popescu, directorul întreprinderii, în­tregul colectiv a hotărît să doneze populației sinis­trate salariul pe o zi-muncă din fie­care lună pînă la finele anului — ceea ce va însem­na 2.582.000 lei. în același timp, mobilizau­­ganizațiile de or­de partid, sindicat și U.T.C. din fiecare autobază, salariații întreprinderii des­fășoară activitate­a intensă pentru îndeplinirea exem­plară a sarcinilor de plan, îmbună­tățirea coeficientu­lui de utilizare a parcului, reduce­rea timpului de imobilizare a au­tovehiculelor. In ședințele fulger organizate în ca­drul grupelor sin­dicale, conducă­torii auto s-au angajat să lucreze, peste program în zilele de sărbă­tori, să fie pre­zenți acolo unde li se solicită aju­torul. Și angaja­mentul devine faptă. Spre zonele calamitate, au fost dirijate 229 auto­vehicule care transportă ciment de la fabrica de materiale de con­strucții din Tg. Jiu la Mediaș și Sibiu ; un număr de opt autocamioane s-au încărcat cu moto­­pompe pentru Me­diaș și­ Alba Iulia, iar un număr de trei autocamioane transportă de la Craiova pîine la Deva. Alte autocamioane două au ajuns la Satu Mare încărcate cu ma­șini și aparataje electrice, iar un autocamion a transportat butelii de aragaz, la Ti­mișoara. Acțiunea de a­­jutorare cu mijloa­ce de transport a zonelor continuă, sinistrate Astfel, s-a pus la dispozi­ția unei între­prinderi de con­strucții din Tr. Severin un auto­buz pentru trans­portarea zorilor la munci­plaj, unde se reface li­nia de cale ferată, iar alte 20 mașini transportă mate­rialul lemnos din păduri la rampele de cale ferată de acolo sînt în­și cărcate în vagoane cu destinația spre zonele supuse a­­variilor. Oamenii de la volan se a­­lătură și ei, cu trup și suflet, la efortul general al întregii țări, pentru ca viața e­­conomică și so­cială să reintre cît­­ mai repede pe fă­gașul ei normal. A. POPESCU 1 • Proletar] din toate țările. uniti*v0 t numte ORGAN AL COMITETULUI­­ MN­OFTEAN DOLJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN mmm NEOBOSIȚI, CU ELAN +1 DEVOTAMENT PATRIOTIC, PE FRONTUL EFORTURILOR COMUNE PENTRU SPRIJINIREA JUDEȚELOR CALAMITATE Gestul solidarității umane Ceea ce numai legendele po­vesteau, fantastic și incredibil, vedem în aceste zile pe ecranele televizoarelor. Ochii refuză să privească, mintea refuză să creadă. Și totuși, acestea sunt faptele­­ tragice, dar foarte a­­devărate. Ziarele anunță pier­deri zguduitoare, ecranele trans­mit imagini diluviene. Peste grădini și flori, case și ogoare roditoare plutește astăzi o apă imensă, cenușie și bezmetică. Un fatal dezechilibru al naturii ne-a pus in fața unei situații unice, neconsemnată, încă, în istoria poporului nostru. Roa­de ale muncii de-a lungul cîtorva decenii au fost măturate și mis­tuite de ofensiva catastrofală a apelor. Dar, mai mult și mai pregnant ca oricind, hotărîrea oamenilor este fermă , momentana înfrîn­­gere va fi convertită, printr-un suprem efort de dîrzenie și so­lidaritate umană, în biruință­­ în tot mai multe puncte sinis­trate viața începe să pulseze l­a bine îndurerați, oamenii reîn­cep activitatea cu conștiința ce­lui care știe că are de parcurs un­­ drum dificil, dar convins că operația trebuie abord­ată cu toată energia și curajul. Dru­murile țării au, în aceste zile, în sens unic : spre zonele cala­mitate. Ca pe niște imense ve­ne ale speranței și solidarității pulsează, neîncetat, ajutorul țării, exprimat în bani, îmbră­căminte, alimente, materiale de construcții etc. Gestul ajutoru­lui capătă, în aceste împreju­rări dramatice, dimensiuni pro­fund omenești, dar absolut fi­rești. ...Din Craiova a plecat, dumi­nică, prima caravană, dintr-o serie mai mare, cu ajutoare pentru sinistrați. La orele 7, pe un timp de toamnă biciuitoare, câteva sute de oameni veniseră, dintr-o simpatie spontană, să asiste la startul ajutorului. Pe treptele Comitetului județean de partid se aflau tovarășii: Mihai Burd­eșin, secretar al Co­mitetului județean de partid, Ion Zăvăleanu, prim-secretar al Comitetului municipal P.C.R., Mircea Popa, vicepreședinte al Consiliului județean popular, ac­tiviști de partid, și de stat, membri ai biroului executiv al Consiliului județean al Frontului Unității Socialiste. In scurte cu­vinte, tov. Mircea Popa a vorbit despre semnificația acestui aju­tor, primul dintr-o serie care va urma în scurt timp. Aproape 15000 ROMULUS DIACONESCU (Continuare în paga a IlI-a) Suma înregistrată, în municipiul Craiova, la contul 2000 îă la 25 mai, orele 14.00, este de 207.416 lei, în foto , un aspect de la un ghișeu special CEC din­aiova. curier cotidian Un produs mult căutat la export Constructorii de mașini și unelte agricole „7 Noiembrie“ Craiova au realizat pînă în prezent circa 14.400 bucăți mașini de împrăștiat îngrășă­minte livrînd la export peste 400 asemenea pro­duse. Interesul crescînd pentru acest valoros produs este determinat de faptul că „M.I.C.-1“ asigură o uniformitate de împrăștiere a îngră­șămintelor minerale pe o lățim­­e de lucru de pînă la 17 metri — performanță unică la aseme­­nea mașini. • înființarea întreprinderii econo­mice județene a cooperației­ de consum Pentru îmbunătățirea formei organizatorice a unităților aparținînd cooperației de consum,­ in județul nostru a luat ființă o nouă întreprindere economică. Aceasta s-a făcut prin fuzionarea întreprinderii comerciale c­o­o­p­e­ra­t­i­s­t­e (ICOMCOOP) cu întreprinderea pentru achi­ziționarea și valorificarea produselor agricole (IVACOOP), sectorul de prestări servicii și pro­ducție din cadrul U.J.C.C. și atelierul de între­ținere și reparație a utilajelor și mijloacelor­ de transport aparținînd cooperației de consum. Noii întreprinderi îi revin sarcini complexe pri­vind aprovizionarea populației din județ (cu ex­­cepția celei din municipiul Craiova) cu mărfuri alimentare și nealimentare, deservirea cetățeni­lor prin unitățile prestatoare de servicii, achi­ziționarea de la membrii cooperatori a surp­usu­­lui de produse agricole, precum și dezvoltarea și organizarea bazei tehnico-materiale a coope­rativelor de consum din județ. Schimb de experiență al mecanicilor șe fi organizată inițial la Fabrica de lapte a Com­binatului industriei alimentare Dolj, analiza activității lucrătorilor din serviciul mecanic șef, cu tema : „întreținere preventivă și reparații“, a căpătat caracter de schimb de experiență și a fost preluat la nivelul Cabinetului județean Dolj, pentru organizarea științifică a producției și a muncii. Participanții la acest schimb de experiență au dezbătut cu viu interes o seamă de probleme importante care angajează Întreținerea preven­tivă și repararea instalațiilor de producție. S-au făcut, de asemenea, propuneri valoroase pri­vind eficiența unor asemenea schimburi de experiență tematice. fJ WJWWVJVJWMWJJ W WWJWWJWJWJVJJ.WJJ­MVJWJWJM WWW* AWAWAP. „Vom transforma munca noastră în luptă plină de abnegație și devotament“ Pe adresa Comitetului județean de partid a sosit ieri o telegramă expediată de colectivul întreprinderii de construcții pentru irigații prin cooperare Dăbuleni — Ocolna. Exprimîndu-și solidaritatea cu populația din județele care trec prin greaua încercare a inundațiilor, sa­lariații acestei întreprinderi anunță hotărîrea lor de a declara, pe timp nelimitat, starea ex­cepțională de activitate și trecerea la programul de lucru de „zi lumină“, pentru diminuarea e­­fectelor negative provocate de inundații și preîntîmpinarea unor eventuale primejdii care ar amenința și județul nostru. In încheierea telegramei se scrie : „Vă asi­gurăm că ne vom alinia cu întreg sentimentul patriotic eforturilor întregului popor și vom transforma munca noastră în luptă plină de ab­negație și devotament“. Din partea Comandamentului Județean de apărare împotriva inundațiilor Ploile abundente căzute în ultimele zile, precum și crește­rea debitelor pe rîurile din cu­prinsul județului au determinat ridicarea nivelului apelor Dună­rii, atingîndu-se cote ce depă­șesc pe cele de inundații vii zonele: Cetate, Calafat, Rast, Bistreț, Bechet și Dăbuleni. In zonele Zănoaga, Celaru, Amărăștii de Jos, Mirșani și Daneți a crescut nivelul pînzei freatice de apă cu circa 2—2,5 m, ceea ce a determinat ca pe zone interdune din aceste loca­lități să apară suprafețe de te­renuri și case inundate. Ca urmare a nivelurilor cres­cute pe Dunăre, au apărut in­filtrații în zonele îndiguite, ceea ce face ca suprafețe însemnate să fie ocupate de ape sau să aibă exces de umiditate, impie­­dicîndu-se astfel cultivarea nor­mală a terenurilor. Pe întreg cu­prinsul județului sunt afectate circa 4500 ha teren agricol. Față de situația creată, Co­mandamentul județean, prin comandamentele comunale și cu sprijinul unităților de speciali­tate, a luat măsuri pentru conso­lidarea lucrărilor de apărare din zonele îndiguite. Au fost trans­portate importante cantități de pămînt în vederea supraînălțării și consolidării digurilor, au fost fasonate fascine pentru conso­lidarea malurilor, s-au folosit peste 20 000 de saci pentru consolidarea și înălțarea por­țiunilor amenințate. S-a orga­nizat o permanentă acțiune de control și supraveghere a în­tregii zone îndiguite, ceea ca va permite să se semnaleze toate punctele slabe și să se ia măsuri operative de interven­ție. Pentru următoarele zile, se anunță o creștere importantă a nivelului apelor, ca urmare a aportului mare de debit pe bazinul superior al Dunării. In vederea înlăturării nea­junsurilor ce ar putea fi crea­te de această creștere, Coman­damentul județean face urmă­toarele recomandări : și — Comandamentele comunale conducerile unităților de stat și cooperatiste vor avea în atenție permanentă evacua­rea din zonele îndiguite a ani­malelor sau a altor bunuri a­­flate în aceste teritorii, atunci cînd situația va impune acest lucru. Zonele îndiguite vor fi ținute intr-o continuă acționîndu-se prin supraveghere, consolidări și supraînălțări, imediat ce ele prezintă vreun pericol. Aceste acțiuni vor fi întreprinse cu cetățenii din localitățile afe­rente zonei apărate, sub con­ducerea tehnică a unităților de îmbunătățiri funciare.­­ In vederea Îndeplinirii a­­cestor măsuri, comandamentele comunale vor acționa opera­tiv, informind Comandamentul județean de apărare de toate situațiile create ca urmare a creșterii nivelului de ape. Duminică, salariații din 18 în­treprinderi ale județului Dolj au lucrat ca în oricare altă zi.­­Pretutindeni s-a muncit cu bărbăție, punîndu-se semnături durabile, era acoperire în mun­că, în contul solidarității cu cei peste care au năvălit năpraznic stihiile naturii. Uzina „Electroputere". Munci­torii celor 12 secții ale marii uzine craiovene au considerat ziua de odihnă o zi obișnuită de muncă. Bilanțul muncii lor echivalează cu o producție glo­bală de peste 2.000.000 lei. . întreprinderea de prefabrica­te din beton. In schimbul de duminică s-au realizat 159 mp fîșii cu goluri, 27 mc diverse prefabricate, 14 mcc stîlpi pentru linii electrice aeriene, 97 mc be­ton celular autoclavizat, 77 me­tri liniari tuburi premo. Mais­trul Virgil Tudorache, secretarul comitetului de partid pe între­prindere, ne-a informat că în ultimele zile producția medie de betoane intrate în produc­ție a fost de 400 mc față de 300 mc cit se realiza inainte. Combinatul chimic Craiova. Spre Combinatul chimic Tîrnă­­veni s-au expediat duminică 30 de electromotoare repuse în stare de funcțiune la atelierele me­­canic și electric ale combina­tului. Bilanțul activității de dumi­nică a salariaților din 18 uni­tăți craiovene consemnează o producție globală de 10.098.000 lei, pe care muncitorii, ingine­rii și tehnicienii Doljului le-au înscris din toată inima în con­tul solidarității, în contul refa­cerilor pierderilor pricinuite de stihiile naturii. In „contul solidarității“ TIMPUL MAȘINILOR Documentele Congresului al X-lea al partidului nostru si­tuează în mod firesc pe primul plan problemele de ordin cali­tativ ale activității economice, de care depinde fructificarea maximă a muncii sociale. Intre multiplele probleme a căror rezolvare determină ridicarea eficienței activității economice, se impune cu pregnanță folo­sirea judicioasă, cu randament superior, a capacităților de producție, valorificarea temei­nică a potențialului pe care-l reprezintă zestrea mașinilor și agregatelor în industrie, îndeo­sebi în întreprinderile construc­toare de mașini care dețin pon­derea principală în producția noastră industrială. Analiza a­­cestei prime perioade trecute din anul 1970 evidențiază că în unitățile industriei republicane și locale din județ mașinile-u­­nelte din secțiile de bază și au­xiliare înregistrează un indice de utilizare a fondului de timp planificat de 89 la sută, în timp ce indicele de folosire a fon­dului de timp nominal dis­ponibil a fost de 65 la sută. Printre cauzele care determină această stare de fapt nesatisfă­cătoare se numără coeficientul de schimburi încă redus, exis­tența unor locuri înguste, vo­lumul exagerat de întreruperi neprogramate, pricinuite în mare măsură de slaba calitate a lucrărilor de reparații și între­ținere a mașinilor. La aceste neajunsuri se adaugă și apro­vizionarea defectuoasă cu mate­rii prime și­ materiale. In multe întreprinderi mașinile și utila­jele sunt folosite cu randamente inferioare parametrilor lor. Nu se acționează întotdeauna cu eficiența necesară pentru va­lorificarea­­ optimă a acestor mijloace bunătățirea muncă, pentru îm­folosirii timpului de lucru, pentru ridicarea­­ ca­lificării profesionale a munci­torilor. Indicii scăzuți de fo­losire a fondului de timp plani­ficat sau nominal disponibil al mașinilor sunt influențați de numărul de loc neglijabil de pre întreruperi planificate din secțiile de bază, care au însu­mat pînă acum 783 mii d­e­­mașini (în medie circa 148,8 ore pe fiecare mașină-unealtă, ceea ce echivalează cu 9 zile a două schimburi d­e mașini nefolosite) și 14 000 în secțiile auxilia­re. In secțiile de bază, cele mai multe ore întreruperi neplanificate par să fie genera­te de lipsa forței de muncă (22,5 la sută) și Întreruperile accidentale (11,4 la sută). Un sondaj sumar î n prin­cipalele unități industriale cra­iovene ne relevă un indice scăzut de utilizare a fondului de timp planificat în secțiile ADRIAN FULGA (continuare în pag. a III-a) Cum este pus în valoare ? Ce indică gradul actual de utilizare a ma­­șinilor-unelte în unitățile industriale cra­iovene și îndeosebi în întreprinderile constructoare de mașini? In lupta dîrză, eroică cu apele dezlănțuite ale Dunării \ Oamenii sunt optimiști,­­ I­I­V­A| ■ VA ■ hotarisi sa învingă !­ De cum au aflat că un­da ce se propagă pe Du­năre și-a făcut de vine­rea trecută prezența pe teritoriul țării noastre, toți lucrătorii de la sistemele Bechet și Rast, zeci și sute de oameni, adunîndu-și parcă forțe noi. Invingind oboseala, greutățile pro­vocate de ploile din ulti­ma vreme, au pornit de-a lungul digului ce se în­tinde pe aproape 50 km. In același timp, de la O.F.F.G.A.I.F. Do aj primit și se trimit s­au noi ajutoare. Ieri au pornit către cele două sisteme 10 specialiști, precum și o parte din cei 25 000 de saci cu care urmează a se con­solida și supraînălța digul în zonele periclitate. Pe șeful sistemului de la Be­chet, inginerul Tom­a Na­nu l-am găsit în drum, pe Dunăre, transportînd împreună cu comandantul de șalupă, Gigi Văcăruș și șeful mecanic Cornea, baloturi de Vasile saci și alte materiale către punctele de lucru. Un scurt popas în comparti­mentul 1, la cantonul a­­gentului hidro, Badea O­­prișan. Se lucra de zor la consolidarea digului. Am întîlnit multe din cu­noștințele cu care ne mai văzusem cu citeva zile în urmă. Gheorghe Cristea, Florea Negrilă, Ion S. Ghiță, Marin Răzbici, Ma­rin Tufiș, Vergilă Pîrvu și mulți alții încărcau saci cu pămînt și îi transpor­tau pe dig, așezau fasci­nele și le fixau îa locu­rile unde valurile mușcă din pămînt Inginerul Na­nu Toma ne informează că în ultimele 24 de ore au participat la lucru zeci de oameni de la coopera­tiva agricolă din Călărași, precum și de la alte uni­tăți. A fost astfel posibil ca digul să fie consoli­dat între km 7 și 9 din compartimentul 2, precum și la porțiunea dintre km 4,5 și 4,7 unde­ apă­ruseră cinci grifoane. Sîmbătă, circa 25 de au­­tobascule au transportat pe dig citeva sute de me­tri cubi de pămînt A­­cum, peste tot, digul re­zistă. Și bineînțeles, mă­surile nu se vor opri aci. Astăzi, în zilele ce ur­mează, alte zeci și zeci de autobasculante vor transporta pe dig sute de metri cubi de pămînt. — Am auzit că apele Dunării vor crește, nu glumă! — spunea can­tonierul Ion Birțoiu. Ele se înfurie dar nici noi nu ne dăm bătuți. In lupta cu stihiile naturii vom învinge ! Digul va rezista, chiar dacă viitu­ra va ajunge la aproape un metru față de actua­lul nivel. Același optimism l-am întîlnit și în incinta îndi­­guită Ghidici-Rast-Bistreț. Inginerul Nicolae Stoian, șeful sistemului, Vasile Obadă,, tehnician, agen­ții hidro Nicolae Ciuru, Mircea Tuță, Gheorghe Barcan, Vasile Busuioc n-au odihnă nici ziua nici noaptea. Permanent se află pe dig. Ieri, împreu­nă cu Alexandru Păsări­că, Petre Tuță, Bibă de la Rast, Florea ,Stan Scarlat, Marin Toma de la Negoi și cu mulți alți membri cooperatori, ter­minaseră de consolidat porțiunile de la kilome­trul 7 la 7,800, de la ki­lometrul 0 la 0,490, de la kilometrul 13,5 la km 14,5, și în alte locuri. Am aflat că aproape 400 de cooperatori din Ghidici, Rast, Catane, Bistreț, Du­năreni, Gighera, Mărești de Jos au răspuns ca u­­nul atunci cînd a fost nevoie de ajutorul lor. Optimismul oamenilor merge pînă la a se trans­forma în certitudine că apele Dunării, oricît vor veni de mari, nu vor izbuti să depășească di­gul, în spatele culturile se întind căruța pe multe mii de hectare care promit rod bogat. A. FRIGIDIU WWV’.'rtVW/AWAV//AT.V.VAAV/A.WiVAV/AVi,AWAWii

Next