Inainte, mai 1970 (Anul 27, nr. 7825-7849)
1970-05-26 / nr. 7844
MÄRTI 26 MAI 1970 ANUL XXVI NR. 78444 PAGINI 30 BANI Cu același itinerar, spre zonele sinistrate între întreprinderile care sînt chemate în mod special să ajute zonele calamitate ale țării, se numără și întreprinderea de transporturi auto Craiova. Patriotismul și solidaritatea umană se manifestă cu vigoare în rîndul miilor de șoferi, mecanici auto, electricieni, ingineri, tehnicieni, funcționari, din fiecare autobază. După cum ne-a informat tov. ing. Barbu Protopopescu, directorul întreprinderii, întregul colectiv a hotărît să doneze populației sinistrate salariul pe o zi-muncă din fiecare lună pînă la finele anului — ceea ce va însemna 2.582.000 lei. în același timp, mobilizauganizațiile de orde partid, sindicat și U.T.C. din fiecare autobază, salariații întreprinderii desfășoară activitatea intensă pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan, îmbunătățirea coeficientului de utilizare a parcului, reducerea timpului de imobilizare a autovehiculelor. In ședințele fulger organizate în cadrul grupelor sindicale, conducătorii auto s-au angajat să lucreze, peste program în zilele de sărbători, să fie prezenți acolo unde li se solicită ajutorul. Și angajamentul devine faptă. Spre zonele calamitate, au fost dirijate 229 autovehicule care transportă ciment de la fabrica de materiale de construcții din Tg. Jiu la Mediaș și Sibiu ; un număr de opt autocamioane s-au încărcat cu motopompe pentru Mediaș și Alba Iulia, iar un număr de trei autocamioane transportă de la Craiova pîine la Deva. Alte autocamioane două au ajuns la Satu Mare încărcate cu mașini și aparataje electrice, iar un autocamion a transportat butelii de aragaz, la Timișoara. Acțiunea de ajutorare cu mijloace de transport a zonelor continuă, sinistrate Astfel, s-a pus la dispoziția unei întreprinderi de construcții din Tr. Severin un autobuz pentru transportarea zorilor la munciplaj, unde se reface linia de cale ferată, iar alte 20 mașini transportă materialul lemnos din păduri la rampele de cale ferată de acolo sînt înși cărcate în vagoane cu destinația spre zonele supuse avariilor. Oamenii de la volan se alătură și ei, cu trup și suflet, la efortul general al întregii țări, pentru ca viața economică și socială să reintre cît mai repede pe făgașul ei normal. A. POPESCU 1 • Proletar] din toate țările. uniti*v0 t numte ORGAN AL COMITETULUI MNOFTEAN DOLJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN mmm NEOBOSIȚI, CU ELAN +1 DEVOTAMENT PATRIOTIC, PE FRONTUL EFORTURILOR COMUNE PENTRU SPRIJINIREA JUDEȚELOR CALAMITATE Gestul solidarității umane Ceea ce numai legendele povesteau, fantastic și incredibil, vedem în aceste zile pe ecranele televizoarelor. Ochii refuză să privească, mintea refuză să creadă. Și totuși, acestea sunt faptele tragice, dar foarte adevărate. Ziarele anunță pierderi zguduitoare, ecranele transmit imagini diluviene. Peste grădini și flori, case și ogoare roditoare plutește astăzi o apă imensă, cenușie și bezmetică. Un fatal dezechilibru al naturii ne-a pus in fața unei situații unice, neconsemnată, încă, în istoria poporului nostru. Roade ale muncii de-a lungul cîtorva decenii au fost măturate și mistuite de ofensiva catastrofală a apelor. Dar, mai mult și mai pregnant ca oricind, hotărîrea oamenilor este fermă , momentana înfrîngere va fi convertită, printr-un suprem efort de dîrzenie și solidaritate umană, în biruință în tot mai multe puncte sinistrate viața începe să pulseze la bine îndurerați, oamenii reîncep activitatea cu conștiința celui care știe că are de parcurs un drum dificil, dar convins că operația trebuie abordată cu toată energia și curajul. Drumurile țării au, în aceste zile, în sens unic : spre zonele calamitate. Ca pe niște imense vene ale speranței și solidarității pulsează, neîncetat, ajutorul țării, exprimat în bani, îmbrăcăminte, alimente, materiale de construcții etc. Gestul ajutorului capătă, în aceste împrejurări dramatice, dimensiuni profund omenești, dar absolut firești. ...Din Craiova a plecat, duminică, prima caravană, dintr-o serie mai mare, cu ajutoare pentru sinistrați. La orele 7, pe un timp de toamnă biciuitoare, câteva sute de oameni veniseră, dintr-o simpatie spontană, să asiste la startul ajutorului. Pe treptele Comitetului județean de partid se aflau tovarășii: Mihai Burdeșin, secretar al Comitetului județean de partid, Ion Zăvăleanu, prim-secretar al Comitetului municipal P.C.R., Mircea Popa, vicepreședinte al Consiliului județean popular, activiști de partid, și de stat, membri ai biroului executiv al Consiliului județean al Frontului Unității Socialiste. In scurte cuvinte, tov. Mircea Popa a vorbit despre semnificația acestui ajutor, primul dintr-o serie care va urma în scurt timp. Aproape 15000 ROMULUS DIACONESCU (Continuare în paga a IlI-a) Suma înregistrată, în municipiul Craiova, la contul 2000 îă la 25 mai, orele 14.00, este de 207.416 lei, în foto , un aspect de la un ghișeu special CEC dinaiova. curier cotidian Un produs mult căutat la export Constructorii de mașini și unelte agricole „7 Noiembrie“ Craiova au realizat pînă în prezent circa 14.400 bucăți mașini de împrăștiat îngrășăminte livrînd la export peste 400 asemenea produse. Interesul crescînd pentru acest valoros produs este determinat de faptul că „M.I.C.-1“ asigură o uniformitate de împrăștiere a îngrășămintelor minerale pe o lățime de lucru de pînă la 17 metri — performanță unică la asemenea mașini. • înființarea întreprinderii economice județene a cooperației de consum Pentru îmbunătățirea formei organizatorice a unităților aparținînd cooperației de consum, in județul nostru a luat ființă o nouă întreprindere economică. Aceasta s-a făcut prin fuzionarea întreprinderii comerciale cooperatiste (ICOMCOOP) cu întreprinderea pentru achiziționarea și valorificarea produselor agricole (IVACOOP), sectorul de prestări servicii și producție din cadrul U.J.C.C. și atelierul de întreținere și reparație a utilajelor și mijloacelor de transport aparținînd cooperației de consum. Noii întreprinderi îi revin sarcini complexe privind aprovizionarea populației din județ (cu excepția celei din municipiul Craiova) cu mărfuri alimentare și nealimentare, deservirea cetățenilor prin unitățile prestatoare de servicii, achiziționarea de la membrii cooperatori a surpusului de produse agricole, precum și dezvoltarea și organizarea bazei tehnico-materiale a cooperativelor de consum din județ. Schimb de experiență al mecanicilor șe fi organizată inițial la Fabrica de lapte a Combinatului industriei alimentare Dolj, analiza activității lucrătorilor din serviciul mecanic șef, cu tema : „întreținere preventivă și reparații“, a căpătat caracter de schimb de experiență și a fost preluat la nivelul Cabinetului județean Dolj, pentru organizarea științifică a producției și a muncii. Participanții la acest schimb de experiență au dezbătut cu viu interes o seamă de probleme importante care angajează Întreținerea preventivă și repararea instalațiilor de producție. S-au făcut, de asemenea, propuneri valoroase privind eficiența unor asemenea schimburi de experiență tematice. fJ WJWWVJVJWMWJJ W WWJWWJWJWJVJJ.WJJMVJWJWJM WWW* AWAWAP. „Vom transforma munca noastră în luptă plină de abnegație și devotament“ Pe adresa Comitetului județean de partid a sosit ieri o telegramă expediată de colectivul întreprinderii de construcții pentru irigații prin cooperare Dăbuleni — Ocolna. Exprimîndu-și solidaritatea cu populația din județele care trec prin greaua încercare a inundațiilor, salariații acestei întreprinderi anunță hotărîrea lor de a declara, pe timp nelimitat, starea excepțională de activitate și trecerea la programul de lucru de „zi lumină“, pentru diminuarea efectelor negative provocate de inundații și preîntîmpinarea unor eventuale primejdii care ar amenința și județul nostru. In încheierea telegramei se scrie : „Vă asigurăm că ne vom alinia cu întreg sentimentul patriotic eforturilor întregului popor și vom transforma munca noastră în luptă plină de abnegație și devotament“. Din partea Comandamentului Județean de apărare împotriva inundațiilor Ploile abundente căzute în ultimele zile, precum și creșterea debitelor pe rîurile din cuprinsul județului au determinat ridicarea nivelului apelor Dunării, atingîndu-se cote ce depășesc pe cele de inundații vii zonele: Cetate, Calafat, Rast, Bistreț, Bechet și Dăbuleni. In zonele Zănoaga, Celaru, Amărăștii de Jos, Mirșani și Daneți a crescut nivelul pînzei freatice de apă cu circa 2—2,5 m, ceea ce a determinat ca pe zone interdune din aceste localități să apară suprafețe de terenuri și case inundate. Ca urmare a nivelurilor crescute pe Dunăre, au apărut infiltrații în zonele îndiguite, ceea ce face ca suprafețe însemnate să fie ocupate de ape sau să aibă exces de umiditate, impiedicîndu-se astfel cultivarea normală a terenurilor. Pe întreg cuprinsul județului sunt afectate circa 4500 ha teren agricol. Față de situația creată, Comandamentul județean, prin comandamentele comunale și cu sprijinul unităților de specialitate, a luat măsuri pentru consolidarea lucrărilor de apărare din zonele îndiguite. Au fost transportate importante cantități de pămînt în vederea supraînălțării și consolidării digurilor, au fost fasonate fascine pentru consolidarea malurilor, s-au folosit peste 20 000 de saci pentru consolidarea și înălțarea porțiunilor amenințate. S-a organizat o permanentă acțiune de control și supraveghere a întregii zone îndiguite, ceea ca va permite să se semnaleze toate punctele slabe și să se ia măsuri operative de intervenție. Pentru următoarele zile, se anunță o creștere importantă a nivelului apelor, ca urmare a aportului mare de debit pe bazinul superior al Dunării. In vederea înlăturării neajunsurilor ce ar putea fi create de această creștere, Comandamentul județean face următoarele recomandări : și — Comandamentele comunale conducerile unităților de stat și cooperatiste vor avea în atenție permanentă evacuarea din zonele îndiguite a animalelor sau a altor bunuri aflate în aceste teritorii, atunci cînd situația va impune acest lucru. Zonele îndiguite vor fi ținute intr-o continuă acționîndu-se prin supraveghere, consolidări și supraînălțări, imediat ce ele prezintă vreun pericol. Aceste acțiuni vor fi întreprinse cu cetățenii din localitățile aferente zonei apărate, sub conducerea tehnică a unităților de îmbunătățiri funciare. In vederea Îndeplinirii acestor măsuri, comandamentele comunale vor acționa operativ, informind Comandamentul județean de apărare de toate situațiile create ca urmare a creșterii nivelului de ape. Duminică, salariații din 18 întreprinderi ale județului Dolj au lucrat ca în oricare altă zi.Pretutindeni s-a muncit cu bărbăție, punîndu-se semnături durabile, era acoperire în muncă, în contul solidarității cu cei peste care au năvălit năpraznic stihiile naturii. Uzina „Electroputere". Muncitorii celor 12 secții ale marii uzine craiovene au considerat ziua de odihnă o zi obișnuită de muncă. Bilanțul muncii lor echivalează cu o producție globală de peste 2.000.000 lei. . întreprinderea de prefabricate din beton. In schimbul de duminică s-au realizat 159 mp fîșii cu goluri, 27 mc diverse prefabricate, 14 mcc stîlpi pentru linii electrice aeriene, 97 mc beton celular autoclavizat, 77 metri liniari tuburi premo. Maistrul Virgil Tudorache, secretarul comitetului de partid pe întreprindere, ne-a informat că în ultimele zile producția medie de betoane intrate în producție a fost de 400 mc față de 300 mc cit se realiza inainte. Combinatul chimic Craiova. Spre Combinatul chimic Tîrnăveni s-au expediat duminică 30 de electromotoare repuse în stare de funcțiune la atelierele mecanic și electric ale combinatului. Bilanțul activității de duminică a salariaților din 18 unități craiovene consemnează o producție globală de 10.098.000 lei, pe care muncitorii, inginerii și tehnicienii Doljului le-au înscris din toată inima în contul solidarității, în contul refacerilor pierderilor pricinuite de stihiile naturii. In „contul solidarității“ TIMPUL MAȘINILOR Documentele Congresului al X-lea al partidului nostru situează în mod firesc pe primul plan problemele de ordin calitativ ale activității economice, de care depinde fructificarea maximă a muncii sociale. Intre multiplele probleme a căror rezolvare determină ridicarea eficienței activității economice, se impune cu pregnanță folosirea judicioasă, cu randament superior, a capacităților de producție, valorificarea temeinică a potențialului pe care-l reprezintă zestrea mașinilor și agregatelor în industrie, îndeosebi în întreprinderile constructoare de mașini care dețin ponderea principală în producția noastră industrială. Analiza acestei prime perioade trecute din anul 1970 evidențiază că în unitățile industriei republicane și locale din județ mașinile-unelte din secțiile de bază și auxiliare înregistrează un indice de utilizare a fondului de timp planificat de 89 la sută, în timp ce indicele de folosire a fondului de timp nominal disponibil a fost de 65 la sută. Printre cauzele care determină această stare de fapt nesatisfăcătoare se numără coeficientul de schimburi încă redus, existența unor locuri înguste, volumul exagerat de întreruperi neprogramate, pricinuite în mare măsură de slaba calitate a lucrărilor de reparații și întreținere a mașinilor. La aceste neajunsuri se adaugă și aprovizionarea defectuoasă cu materii prime și materiale. In multe întreprinderi mașinile și utilajele sunt folosite cu randamente inferioare parametrilor lor. Nu se acționează întotdeauna cu eficiența necesară pentru valorificarea optimă a acestor mijloace bunătățirea muncă, pentru îmfolosirii timpului de lucru, pentru ridicarea calificării profesionale a muncitorilor. Indicii scăzuți de folosire a fondului de timp planificat sau nominal disponibil al mașinilor sunt influențați de numărul de loc neglijabil de pre întreruperi planificate din secțiile de bază, care au însumat pînă acum 783 mii demașini (în medie circa 148,8 ore pe fiecare mașină-unealtă, ceea ce echivalează cu 9 zile a două schimburi de mașini nefolosite) și 14 000 în secțiile auxiliare. In secțiile de bază, cele mai multe ore întreruperi neplanificate par să fie generate de lipsa forței de muncă (22,5 la sută) și Întreruperile accidentale (11,4 la sută). Un sondaj sumar î n principalele unități industriale craiovene ne relevă un indice scăzut de utilizare a fondului de timp planificat în secțiile ADRIAN FULGA (continuare în pag. a III-a) Cum este pus în valoare ? Ce indică gradul actual de utilizare a mașinilor-unelte în unitățile industriale craiovene și îndeosebi în întreprinderile constructoare de mașini? In lupta dîrză, eroică cu apele dezlănțuite ale Dunării \ Oamenii sunt optimiști, IIVA| ■ VA ■ hotarisi sa învingă ! De cum au aflat că unda ce se propagă pe Dunăre și-a făcut de vinerea trecută prezența pe teritoriul țării noastre, toți lucrătorii de la sistemele Bechet și Rast, zeci și sute de oameni, adunîndu-și parcă forțe noi. Invingind oboseala, greutățile provocate de ploile din ultima vreme, au pornit de-a lungul digului ce se întinde pe aproape 50 km. In același timp, de la O.F.F.G.A.I.F. Do aj primit și se trimit sau noi ajutoare. Ieri au pornit către cele două sisteme 10 specialiști, precum și o parte din cei 25 000 de saci cu care urmează a se consolida și supraînălța digul în zonele periclitate. Pe șeful sistemului de la Bechet, inginerul Toma Nanu l-am găsit în drum, pe Dunăre, transportînd împreună cu comandantul de șalupă, Gigi Văcăruș și șeful mecanic Cornea, baloturi de Vasile saci și alte materiale către punctele de lucru. Un scurt popas în compartimentul 1, la cantonul agentului hidro, Badea Oprișan. Se lucra de zor la consolidarea digului. Am întîlnit multe din cunoștințele cu care ne mai văzusem cu citeva zile în urmă. Gheorghe Cristea, Florea Negrilă, Ion S. Ghiță, Marin Răzbici, Marin Tufiș, Vergilă Pîrvu și mulți alții încărcau saci cu pămînt și îi transportau pe dig, așezau fascinele și le fixau îa locurile unde valurile mușcă din pămînt Inginerul Nanu Toma ne informează că în ultimele 24 de ore au participat la lucru zeci de oameni de la cooperativa agricolă din Călărași, precum și de la alte unități. A fost astfel posibil ca digul să fie consolidat între km 7 și 9 din compartimentul 2, precum și la porțiunea dintre km 4,5 și 4,7 unde apăruseră cinci grifoane. Sîmbătă, circa 25 de autobascule au transportat pe dig citeva sute de metri cubi de pămînt Acum, peste tot, digul rezistă. Și bineînțeles, măsurile nu se vor opri aci. Astăzi, în zilele ce urmează, alte zeci și zeci de autobasculante vor transporta pe dig sute de metri cubi de pămînt. — Am auzit că apele Dunării vor crește, nu glumă! — spunea cantonierul Ion Birțoiu. Ele se înfurie dar nici noi nu ne dăm bătuți. In lupta cu stihiile naturii vom învinge ! Digul va rezista, chiar dacă viitura va ajunge la aproape un metru față de actualul nivel. Același optimism l-am întîlnit și în incinta îndiguită Ghidici-Rast-Bistreț. Inginerul Nicolae Stoian, șeful sistemului, Vasile Obadă,, tehnician, agenții hidro Nicolae Ciuru, Mircea Tuță, Gheorghe Barcan, Vasile Busuioc n-au odihnă nici ziua nici noaptea. Permanent se află pe dig. Ieri, împreună cu Alexandru Păsărică, Petre Tuță, Bibă de la Rast, Florea ,Stan Scarlat, Marin Toma de la Negoi și cu mulți alți membri cooperatori, terminaseră de consolidat porțiunile de la kilometrul 7 la 7,800, de la kilometrul 0 la 0,490, de la kilometrul 13,5 la km 14,5, și în alte locuri. Am aflat că aproape 400 de cooperatori din Ghidici, Rast, Catane, Bistreț, Dunăreni, Gighera, Mărești de Jos au răspuns ca unul atunci cînd a fost nevoie de ajutorul lor. Optimismul oamenilor merge pînă la a se transforma în certitudine că apele Dunării, oricît vor veni de mari, nu vor izbuti să depășească digul, în spatele culturile se întind căruța pe multe mii de hectare care promit rod bogat. A. FRIGIDIU WWV’.'rtVW/AWAV//AT.V.VAAV/A.WiVAV/AVi,AWAWii