Inainte, mai 1970 (Anul 27, nr. 7825-7849)

1970-05-28 / nr. 7846

jr > |NJP1 Proletari r­ în toate țările. unrfj*vâ! ORGAN AL COMITETULUI JUDE ■VAWWW.WWVWAW.WAf.'.ViJ'.VW.W.SVAW.WWWAWAWA'i WAWA1 EMOȚIONANTE ACȚIUNI DE SOUDARI- riTT~ III ill IT li Hill IIIIIIIIIMilll I1 il1 li IIIIW1 ' IBII II HTTiBlillllW Hlfl—HI—■! | ill Il■l■^l^lll|I TIlii Mllllll ■lllll ■■■ TATE, ÎNALTE DOVEZI DE CONȘTIINȚĂ | 11 ’ ~H. i illlMiHMIII hil ilWilllM­­ II III ill­ I CIVICĂ $1 PATRIOTICĂ chemare și un legămînt: mai multe materiale de construcție pen­tru nevoile județelor calamitate! Pe adresa tov. ing. Constantin Băbălău, prim-seccretar al Comitetului județean de partid Dolj, președintele Consi­liului popular județean, a sosit următoarea telegramă : „Comitetul de partid, conducerea administrativă și co­mitetul sindicatului de la întreprinderea I.I.S. „1 Septem­brie“ Satu Mare, vă mulțumesc în numele celor 2554 de sa­lariați pentru devotamentul și solidaritatea de care ați dat dovadă trimițînd celor 600 de sinistrați importante canti­tăți de îmbrăcăminte și încălțăminte. Vă rugăm a transmi­te populației județului Dolj cele mai calde mulțumiri pen­tru acest ajutor important. Ne aflăm în fața unui munte de probleme, dar sprijinul primit ne dă siguranța că vom iz­buti. Unitatea întregului popor ne dă forța de care avem nevoie pentru înlăturarea ur­melor dezastrului. R. RAȚIU secretarul comitetului de partid ORENDI HUGO președintele comitetului sindicatului” Refacerea marelui număr de locuințe, obiective economice și social-culturale, căi de comu­nicații etc., distruse de puhoiul năvalnic al apelor care s-au a­­bătut asupra pămîntului stră­moșesc, necesită la ora actuală și in viitor mari cantități de cărămidă, dar și alte produse de zidărie, problemă care so­licită și contribuția substanția­lă a industriei locale. Ințelegînd pe deplin această cerință strin­gentă, muncitorii, inginerii și tehnicienii din toate sectoarele de producție ale I.I.L. materia­lele de construcții și produse chimice Craiova, in frunte cu comuniștii, își intensifică efor­turile­ pen­tru identificarea și valorificarea unor noi resurse interne care să conducă la spo­rirea și diversificarea produc­ției materialelor de construcții. Precizez că în acest an ne-am angajat să dăm peste plan o producție marfă in valoare de 620 000 lei, să obținem un be­neficiu suplimentar de 110 000 lei, să sporim cu 200 000 lei li­vrările către fondul pieții etc. Pe baza valorificării unor­ importante resurse industriale, in perioada expirată de la În­ceputul anului am înregistrat un spor al producției marfă de 025 000 lei, livrările către fondul­­­ pieții crescînd cu 100 000­­ lei față de plan. Totodată, am vîndut beneficiarilor 530 000 bu­­s­căți cărămizi în echivalență­­ normală. Prin cooperare cu alte­­ unități economice, (uzinele „E­­­­lectroputere“ și „7 Noiembrie“­­ Craiova) am realizat produse­­ din mase plastice, repere din cauciuc și bobine de reactanță d­­­in cadrul magazinului „Expozi­ție cu vînzare“, al industriei lo­cale, am prezentat o gamă de alte sortimente care urmează să intre in producția de serie. ION BALOIU directorul întreprinderii de industrie locală pentru materiale de construcții și produse chimice Craiova (Continuare în pag. a 11-a) După oboseala unui drum de mai bine de 1500 de kilometri, însoțitorii primului eșalon care a dus la Satu Mare darul oamenilor Doljului, au coborît din cele cinci mașini parcă înviorați, bucurîn­­du-se deplin pentru misiunea e­­xemplar îndeplinită. — Personal, nu pot decis să laud dăruirea cu care conducătorii au­to ai eșalonului nostru au în­fruntat greul unui drum presă­rat cu multe primejdii, cu situ­ații neprevăzute, cu întîmplări de neuitat... Tovarășul Vasile Vlăduț, acti­vist obștesc al Comitetului jude­țean de partid, deapănă crîmpeie de povestire emoționantă. Aflăm că, pe tot parcursul drumului, s-a mers în viteză­­ chiar dacă une­ori autocamioanele au înotat în valuri care ajungeau la carose­rie. Au înaintat greu prin ropo­tul ploilor în neoprire, pe poduri șubrede, pe drumuri grav stri­cate. — ...Dar am ajuns într-un timp record, astfel că tovarășii din Satu Mare au fost pur și simplu surprinși de performanța noastră. Ne sînt arătate fotografii care dovedesc aspra încleștare a oa­menilor cu natura. Multe imagini arată sute de oameni salutînd i­­nimoasa și neînfricata caravană. — Peste tot, oamenii salutau gestul fratern al oamenilor Dol­jului. De altfel, la Satu Mare ni s-a făcut o adevărată primire tri­umfală. Primul secretar al comi- AL. FIRESCU (Continuare in pag. a II-a) „Am fost acolo, la locul luptei“ XVAVAV.WV.W.'.V.V.VAVW.'AW.V.V.VAVAV.VWW.VÎ.W.­/.V^.VV 'AVaV.W.VAV.V.Vi.V.'AVA’.V.V.V.VA'AV^.W.W.V.W­.W.V.V ■ . v:, .0 :­­:.­ ■ mmmm -X-ÎN Craiova. Peisaj edilitar ‘70 Foto : Gh. Florian I AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN um 28 MAI 1970 ANUL. XXVI 1 He, 7846­4 PAGINI 30 BANI Din toată inima Centrele de ajutorare a sinistra­­­­ților s-au dovedit a fi puține pen­­­­tru cei dornici să-și aducă contri­­­­buția la alinarea suferințelor celor atît de greu încercați de furia apelor. S-au mai deschis încă patru centre și se pare că va fi nevoie de mai multe. Se stă la rând, dar lumea așteaptă. Mii de «“ oameni vin să-și aducă ofranda. Costume, cămăși, pardesie, rochii, bluze, costumașe, perne, farfurii, tacîmuri, ghiozdane... Lucruri di­verse de care este atîta nevoie într-o gospodărie la început de drum. La centrul municipal din strada România Muncitoare se aduc coletele de la cele 13 centre din Craiova. Găsești aici cele mai diferite lucruri. Multe sunt nel­­nouțe, altele aproape noi, spălate și călcate proaspăt. Aici se pre­gătesc eșaloanele ce pleacă spre Satu Mare. De mai bine de o săp­­tămînă zeci de femei lucrează la sortarea și ambalarea obiectelor. „Multe lucruri poartă in buzu­nare scrisori de îmbărbătare a­­dresate celor năpăstuiți“ — ne spune tovarășa Lenuța Zamfir, președinta Comitetului municipal al femeilor. Ne permitem să ci­tăm cîteva : „îmbrac­a cu plă­cere și nu te descuraja ! — Gelu“; „Pentru tine, coleg drag, care te afli acum în clipe grele. Toți copiii din țară sîntem alături de voi — Liviu Burnaz, clasa a IV-a A“ ; „Ție, care vei primi modestul meu dar, fți urez să fii tare, căci eu și toți copiii țării sîntem alături de voi“ — urmea­ză numele și adresa cu rugă­mintea să scrie de ce mai are ne­voie și să devină prieteni, să-și facă vizite. La centrul județean, alte zeci de femei inimoase lucrează la sortat și ambalat. Am întîlnit aici pe Alexandrina Badea, pe Penelope Bonzi, Maria Ada­­mescu și multe altele. Sînt lu­cruri multe, la care femeile din Sadova, Teasc, Intorsura, au lu­crat zile întregi. Sinistrații din Satu Mare vor purta cămăși de­­ noapte oltenești cusute cu migală­ii în nopți de veghe de țărăncile cooperatoare ale Sadovei și In­­torsurii, vor cunoaște macaturile țesute la război de cele din Mo­­țăței sau Giubega și o dată cu acestea, dragostea care ne leagă pe toți locuitorii acestei țâri. Din Braloștița, un om care a vrut să rămînă anonim, a donat un pat cu salteaua, pernele și lenjeria necesară . Dorina Barbu din co­muna Teasc, care iubește așa de mult copiii, a cumpărat patru garnituri pentru noi-născuți pe p r care le-a însoțit de jucării. !­ La centrele de colectare — așa cum se vede și din clișeul alătu­rat — munca continuă fără odihnă. Femeile recepționează, sortează, ambalează, expediază. Este con­tribuția oferită din toată inima la alinarea marilor suferințe pri­cinuite semenilor noștri de natura dezlănțuită. EL. ȚUICU Vizita tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU în județele Botoșani, Suceava, Neamț și Bacău Miercuri, dis-de-dimineață, în Iași mai stăruia încă at­mosfera sărbătorească în care capitala Moldovei îl întîmpi­­nase în ajun pe conducătorul partidului și statului nostru, tovarășul Nicolae Ceaușescu. De-a lungul bulevardului, mulțimea, care marți dupa-a­­miază în întreprinderile vizi­tate, în piața Palatului vibra­se la unison aclamînd pentru partid, pentru politica sa mar­­xist-leninistă, se pregătește a­­cum să-i conducă la plecare pe oaspeții dragi. In persoa­na tovarășului Nicolae Ceaușescu, cei ce muncesc a­­duc un vibrant omagiu de dragoste și atașament forței conducătoare din patria noas­tră, nucleului de lumină și e­­nergie care condensează în el voința hotărîtă a națiunii de a înainta spre viitorul luminos, stegarului încercat al poporu­lui, Partidul Comunist Român. Tovarășul Nicolae Ceaușes­cu, împreună cu tovarășii E­­mil Bodnaraș, Virgil Trofin, Emil Drăgănescu, Dumitru Po­­pescu, Vasile Patilineț salută mulțimea care ovaționează. Comandantul gărzii de onoare prezintă raportul: Răsună a­­cordurile solemne ale Imnului de Stat. După ce se înclină în fața tricolorului, președintele Consiliului de Stat, coman­dantul suprem al forțelor noastre armate, tovarășul Nicolae Ceaușescu, trece în revistă garda de onoare for­mată din militari, membri ai gărzilor patriotice și ai deta­șamentelor de pregătire a ti­neretului pentru apărarea pa­triei. Adresîndu-se celor de față, tovarășul Nicolae Ceaușescu aduce mulțumiri pentru manifestarea călduroa­să făcută pentru <­a­ partidului, pentru partid, și urează cetățenilor municipiu­lui și județului Iași noi succe­se în activitatea lor. Elicopterul trece peste dea­lurile domoale și cîmpiile­ țării de Sus, ale Moldovei care în această însorită dimineață de mai depun mărturie pentru hărnicia locuitorilor de pe a­­ceste meleaguri. BOTOȘANI. La sosire, oaspeții sunt întâmpinați de to­varășul Gheorghe Ghinea, prim-secretar al Comitetului județean de partid, de alți re­prezentanți ai organelor loca­le de partid și de stat. Intr-o mașină deschisă, secretarul general al partidului străbate orașul pe străzile căruia, cu mic, cu mare, aproape întrea­ga populație a orașului a ieșit să-l întîmpine. Conducătorii de partid și de stat vizitează Fabrica de con­fecții din oraș. Oaspeții apreciază pozitiv calitatea produselor fabricii și felicită colectivul de muncă pentru succesele dobîndite. Inginerul Ioan Floareș, di­rectorul general al Combina­tului textil, îi informează pe conducătorii de partid și de stat că muncitorii Fabricii de confecții au hotărît să supli­menteze angajamentul anual cu 1,5 milioane lei, astfel nn­cit pînă la sfîrșitul anului să dea peste plan o producție de 3,5 milioane lei. La locul de decolare a eli­copterului, înainte de plecare, adresîndu-se celor prezenți, se­cretarul general al partidului le-a transmis un călduros sa­lut din partea Comitetului Central al partidului, a Con­siliului de Stat și a guvernu­lui Republicii Socialiste Ro­­mânia. In scurta vizită pe care am făcut-o — a spus tovară­șul Nicolae Ceaușescu — am văzut una din întreprinderile orașului. In cincinalul urmă­tor se vor mai construi multe alte întreprinderi industriale, ceea ce va duce la dezvoltarea vieții economice și sociale, la ridicarea nivelului de viață al locuitorilor județului, îmi ex­prim convingerea că toți co­muniștii, toți oamenii muncii vor depune eforturi sporite pentru a realiza planul pe a­­cest an, că vor face totul pen­tru a înfăptui sarcinile ce le revin din programul elaborat de Congresul al X-lea al parti­dului nostru. Vă doresc noi succese, multă sănătate, viață fericită tuturor“. Cuvintele tovarășului Nicolae Ceaușescu sunt primite cu puternice ovații, cu urale. Se scandează „P.C.R. — Ceaușescu“. Vizita în județul Botoșani continuă. Elicopterul aterizea­ză pe o pajiște de lângă comu­na Bucecea. Sute de țărani cooperatori, intelectualitatea comunei, bucuroși de oaspeți, îi înconjoară cu dragoste pe conducătorii de partid și de stat, îi aclamă îndelung. Președintele cooperativei, Gheorghe Alexa, îi conduce pe oaspeți într-unul din sectoa­rele de bază, cel zootehnic. Discutând cu factorii res­ponsabili ai comunei, secre­tarul general al partidului le atrage atenția că terenul co­munei nu este judicios gos­podărit, noile construcții o­­cupînd suprafețe mult , mai mari decit ar fi fost necesar și recomandă Consiliului să dezbată cu răspundere aceas­tă problemă de mare impor­tanță știut fiind că pămîntul este avuția întregului popor. înainte de a se despărți de locuitorii comunei Bucecea, se­cretarul general al partidului le-a spuss: „Am vizitat ferma zooteh­nică a cooperativei dumnea­voastră. Am luat cunoștință de rezultatele bune, satisfăcătoare pe care­­ le-ați obținut. Sper — de altfel și președintele coope­rativei și șeful fermei au spus acest lucru — că producțiile viitoare vor fi mai mari. Două mii de litri de lapte, cu­ pre­vedeți, e bine ; dar trei mii e și mai bine. Cînd veți obține atît, vor crește și mai mult veniturile dumneavoastră. Vă felicit pentru rezultatele obținute în creșterea producți­ei, a averii obștești, a bună­stării. Vă doresc ca în acest an, ca și în anii viitori, să obțineți rezultate și mai bune în dezvoltare, în înflorirea coo­perativei dumneavoastră. Vă doresc multă sănătate și mul­tă fericire“ (Aplauze puterni­ce, orale , se scandează „Ceaușescu — P.C.R.”). ...SUCEAVA. Străvechea ce­tate de scaun a Moldovei îl primește astăzi pe secretarul general al partidului înfăți­­șîndu-se privirilor ca un oraș modern, puternic, crescut fal­nic pe temelia puternică a in­dustrializării socialiste. La sosire, oaspeții sunt sa­lutați de Emil Bobu, prim-se­cretar al Comitetului județean de partid. In tribune, mii și mii de oameni, aclamă în­delung, scandează numele se­cretarului general al partidu­lui. Cu zîmbete și flori, buco­vinenii spun un emoționant bun venit iubitului conducă­tor al poporului român. Ca și la locul aterizării elicopte­rului, și în oraș primirea poar­tă pecetea dragostei și atașa­mentului față de partid, a în­crederii depline în politica sa internă și externă. Se vizitează Fabrica de tri­cotaje „Zimbrul“ — unitate modernă, înzestrată cu utilaje de înaltă tehnicitate. In ultimele zile, răspunzînd chemării de a ne înzeci efor­turile pentru a depăși greu­tățile pricinuite economiei na­ționale de calamități, munci­torii de aici au hotărît să lu­creze cu o capacitate zilnică de 38 000 de bucăți în loc de 24 000. Secretarul general al parti­dului, trecînd prin secțiile de bază ale Fabricii de piese de schimb, ia cunoștință de pro­cesul de producție și recoman­dă să se urmărească în mod constant, cu și mai mare aten­ție decit pînă acum, reduce­rea consumului de metal, mai judicioasă folosire a ma­o­șinilor. Totodată, arată tova­rășul Ceaușescu, în întreprin­dere există condiții și forțe care fac posibilă extinderea producției de piese de schimb și în alte sectoare ale econo­miei decit industria materia­lelor de construcții. Tovarășul Nicolae Ceaușescu ia cunoștință cu satisfacție de faptul că inimosul colectiv de aici, reanalizîndu-și angaja­mentele inițiale, înțelege să-și aducă o contribuție sporită la diminuarea pierderilor prici­nuite de inundații, economiei noastre, realizînd la­­ producția globală și marfă 4,5 milioane față de 2 milioane angajamen­tul inițial. Se face apoi un scurt popas la noua și frumoasa casă de cultură din centrul orașului. La plecare, în aplauzele en­tuziaste ale miilor de cetățeni prezenți, tovarășul Nicolae Ceaușescu a spus : „In cursul călătoriei pe ca­re am făcut-o în aceste două zile în județele Moldovei, am vizitat și două dintre între­prinderile orașului dumnea­voastră. Ele ne-au lăsat o im­presie plăcută. Am constatat că în aceste unități se desfă­șoară o activitate rodnică, in­tensă. De la ultima noastră vizită la Suceava, în orașul și jude­țul dumneavoastră s-au­ petre­cut multe transformări. în ce privește constru­cțiile, arhitec­ții au dovedit imaginație, au făcut lucruri durne. Orașul de­vine tot mai modern, mai fru­mos. Am văzut, de pildă, ca­sa de cultură. Ne-a făcut o im­presie bună. Vă prez ca și activitatea ce se va desfășura în acest lăcaș să fie la înăl­țimea cerințelor populației. (Continuare in pag a Il­a) Ghindenii (sat ce aparține de comuna Malu Mare) are vechi tradiții în creșterea animale­lor. Și totuși bilanțul realiză­rilor este departe de a mul­țumi. E vorba, in primul rind, de producția realizată în anul trecut. Din planul de 1300 litri lapte pe cap de vacă furajată s-au obținut circa 900 litri, iar față de producția planificată pentru primul trimestru al a­­nului 1970 (140 hl), au fost rea­lizați, cu mare greutate, doar 40 hl. Faptul este cu atît mai grav, cu cit ne gîndim că pro­ducția de lapte planificată pe anul 1970 este de 900 litri pe cap de vacă furajată. Deci, mult mai mică față de cea din anul trecut.­­ Dacă întrebi care sînt moti­vele acestei situații, justificări­le încep să țîșnească precum lăcustele prin miriște. „Ani­malele au ieșit din iarnă slă­bite... Nu avem oameni price­puți care să lucreze în zooteh­nie. Din efectivul de 160 vaci de lapte, peste 40 consumă fără să producă nimic. Pășunea pe care o avem este necorespun­zătoare“. Și toate aceste rostite au seninătate justificări, tocmai de conducătorii și specialiștii cooperativei, care sunt retri­buiți să organizeze munca, să lupte pentru apărarea și întă­rirea avutului obștesc ! Coope­rativa din Ghindeni posedă 160 vaci, 240 oi, 71 boi de mun­că, 40 capete tineret la îngră­șat. De îngrijirea lor se ocupă 29 de oameni, din care foarte puțini cu dragoste de animale Ceilalți (ajutoarele) au fost in­vestiți cu această răspundere, dar fără nici un criteriu. De aceea, actele de indisciplină se țin lanț. Redăm doar un exem­plu: îngrijitoarea Stan Elena a lăsat baltă programul de grajd și a dispărut fără... urmă. Ur­mările sunt ușor de intuit : în ziua respectivă, vacile din lo­tul ei au fost mulse, cum s-a putut, de alți oameni. La fel au procedat și îngrijitorii Epure Petre, Vasilache Paraschiva, Dragomir Nastasia, Andrei Ma­rin, care lucrau prea puțin timp la grajd, lăsînd vacile ne­mulse. De altfel, cantitățile de lapte obținute diferă de la o zi la alta, din cauză că, uneori, îngrijitorii nu mulg complet vacile­­ sau nu le mulg de loc. Așa a procedat tînăra Tănase Gh. Maria care nu a muls nici un strop de lapte de la vacile pe care le avea in primire. Le „avea“, pentru că pină la urmă le-a... părăsit. Cum se explică aceste lacune, dacă nu tot prin neglijența consiliului de conducere, cit și a reprezentanților forurilor tu­telare ? Am stat de vor­bă cu fostul brigadier zootehnic, Stânei Ilie, acum ajutor al șefului de fer­mă, care a deținut o mulțime de funcții dar.......In momentul de față, deși s-a înființat fer­ma zootehnică — spunea el — la noi în zootehnie lucrează mulți oameni care nu se pri­cep la îngrijirea animalelor. Muncesc în „dorul lelii“ și nu­mai dacă îi supraveghezi. Cum îi scapi din ochi, cum fac lu­crurile pe dos. Dacă le spui ceva se supără și amenință cu plecarea. Așa că, deocamdată, MARIN ANCUȚESCU (Continuare în pag. a II-a) j.a C.fl.P. CHIPPENI ZOOTEHNIA —un sector frînart de vechi carențe ■/T % 7/ ^ <1­­ É. j­ungs ®? »U“ Iraiova — Partizan Tirana 0-1 (0-1) Craiovenii, ridiculizați 7 * pe propriul lor teren Aproximativ 20 000 de spectatori au părăsit ieri, dezamăgiți, tri­bunele stadionului „Central" nu atît pentru rezultatul nefavorabil înregistrat de studenți, cit pentru felul in care aceștia au fost ridiculizați de adversarii lor. De ce au pierdut craiovenii această partidă hotărîtoare pentru evoluția lor pe mai departe în Cupa Balcanică ? Singurul răspuns ce­­ se poate da este următorul : pentru că n-au fost o ECHIPĂ. Formulînd o astfel de... acuzație, putem aduce nenumărate argu­mente. Unul dintre acestea se referă la apăsătoarea stare de apatie din care echipa n-a putut ieși nici un moment. In tot timpul par­tidei, doar doi dintre jucători s-au impus : Oprea, care a salvat cel puțin două goluri gata făcute și Bitlan, cu toate că o repriză a fost chinuit pe alt post. In rest, echipa a semănat cu o formație vlăguită, de divizie inferioară, ai cărei jucători n-au reușit, de ce­le mai multe ori, nici măcar să paseze corect. Fotbaliștii craioveni ne-au surprins, de asemenea, prin lipsa de Intuire a jocului echipei adverse. Spunînd acest lucru ne referim la faptul că studenții au recurs, in repetate rînduri, la maniera de a juca pe sus, în ciuda faptului că adversarii lor s-au dovedit superiori în jocul de cap. Ei au greșit și pentru că n-au încercat să se demarce conti­nuu, pentru a evita întilnirile directe cu viguroșii lor adversari, care au aplicat un strict marcaj la om. In ceea ce privește pe oaspeți, ei au obținut o victorie pe deplin meritată și n-ar fi surprins pe nimeni dacă scorul ar fi fost mai mare. După părerea noastră, fotbaliștii craioveni au mult de învă­țat de la ei, mai ales în ceea ce privește dăruirea și pasiunea pe care le-au dovedit. Ei au datoria să ia exemplu de felul în care trebuie să se pregătească și să lupte o echipă căreia i se acordă credit să reprezinte țara într-o competiție internațională. Sub as­pect tactic, albanezii au impresionat prin elasticitatea de ansamblu, în sensul că, după situații în care se apărau cu 6—7 oameni, ie­șeau la atac cu 4—5 jucători. Singurul gol al partidei a fost înscris în min. 37 de către Ianku, la o greșeală a apărării noastre. Nejat Sener (Turcia) a arbitrat foarte bine. Craiovenii au folosit următoarea echipă : Oprea 8/8 — Niculescu 5/5, Deselnicu 6/6, Bitlan 7/8, Țană 4/4 (Mincă 5/5) — Strimbeanu 5/5, Ivan 5/5 — Martinovici 5/5, Niță 4/4, Bălan 5/5, (Neagu 5/4) Țarălungă 5/5. (Prima notă e acordată de antrenorul șt. Coidum.). C. POIANA

Next