Inainte, mai 1970 (Anul 27, nr. 7825-7849)
1970-05-28 / nr. 7846
jr > |NJP1 Proletari r în toate țările. unrfj*vâ! ORGAN AL COMITETULUI JUDE ■VAWWW.WWVWAW.WAf.'.ViJ'.VW.W.SVAW.WWWAWAWA'i WAWA1 EMOȚIONANTE ACȚIUNI DE SOUDARI- riTT~ III ill IT li Hill IIIIIIIIIMilll I1 il1 li IIIIW1 ' IBII II HTTiBlillllW Hlfl—HI—■! | ill Il■l■^l^lll|I TIlii Mllllll ■lllll ■■■ TATE, ÎNALTE DOVEZI DE CONȘTIINȚĂ | 11 ’ ~H. i illlMiHMIII hil ilWilllM II III ill I CIVICĂ $1 PATRIOTICĂ chemare și un legămînt: mai multe materiale de construcție pentru nevoile județelor calamitate! Pe adresa tov. ing. Constantin Băbălău, prim-seccretar al Comitetului județean de partid Dolj, președintele Consiliului popular județean, a sosit următoarea telegramă : „Comitetul de partid, conducerea administrativă și comitetul sindicatului de la întreprinderea I.I.S. „1 Septembrie“ Satu Mare, vă mulțumesc în numele celor 2554 de salariați pentru devotamentul și solidaritatea de care ați dat dovadă trimițînd celor 600 de sinistrați importante cantități de îmbrăcăminte și încălțăminte. Vă rugăm a transmite populației județului Dolj cele mai calde mulțumiri pentru acest ajutor important. Ne aflăm în fața unui munte de probleme, dar sprijinul primit ne dă siguranța că vom izbuti. Unitatea întregului popor ne dă forța de care avem nevoie pentru înlăturarea urmelor dezastrului. R. RAȚIU secretarul comitetului de partid ORENDI HUGO președintele comitetului sindicatului” Refacerea marelui număr de locuințe, obiective economice și social-culturale, căi de comunicații etc., distruse de puhoiul năvalnic al apelor care s-au abătut asupra pămîntului strămoșesc, necesită la ora actuală și in viitor mari cantități de cărămidă, dar și alte produse de zidărie, problemă care solicită și contribuția substanțială a industriei locale. Ințelegînd pe deplin această cerință stringentă, muncitorii, inginerii și tehnicienii din toate sectoarele de producție ale I.I.L. materialele de construcții și produse chimice Craiova, in frunte cu comuniștii, își intensifică eforturile pentru identificarea și valorificarea unor noi resurse interne care să conducă la sporirea și diversificarea producției materialelor de construcții. Precizez că în acest an ne-am angajat să dăm peste plan o producție marfă in valoare de 620 000 lei, să obținem un beneficiu suplimentar de 110 000 lei, să sporim cu 200 000 lei livrările către fondul pieții etc. Pe baza valorificării unor importante resurse industriale, in perioada expirată de la Începutul anului am înregistrat un spor al producției marfă de 025 000 lei, livrările către fondul pieții crescînd cu 100 000 lei față de plan. Totodată, am vîndut beneficiarilor 530 000 buscăți cărămizi în echivalență normală. Prin cooperare cu alte unități economice, (uzinele „Electroputere“ și „7 Noiembrie“ Craiova) am realizat produse din mase plastice, repere din cauciuc și bobine de reactanță din cadrul magazinului „Expoziție cu vînzare“, al industriei locale, am prezentat o gamă de alte sortimente care urmează să intre in producția de serie. ION BALOIU directorul întreprinderii de industrie locală pentru materiale de construcții și produse chimice Craiova (Continuare în pag. a 11-a) După oboseala unui drum de mai bine de 1500 de kilometri, însoțitorii primului eșalon care a dus la Satu Mare darul oamenilor Doljului, au coborît din cele cinci mașini parcă înviorați, bucurîndu-se deplin pentru misiunea exemplar îndeplinită. — Personal, nu pot decis să laud dăruirea cu care conducătorii auto ai eșalonului nostru au înfruntat greul unui drum presărat cu multe primejdii, cu situații neprevăzute, cu întîmplări de neuitat... Tovarășul Vasile Vlăduț, activist obștesc al Comitetului județean de partid, deapănă crîmpeie de povestire emoționantă. Aflăm că, pe tot parcursul drumului, s-a mers în viteză chiar dacă uneori autocamioanele au înotat în valuri care ajungeau la caroserie. Au înaintat greu prin ropotul ploilor în neoprire, pe poduri șubrede, pe drumuri grav stricate. — ...Dar am ajuns într-un timp record, astfel că tovarășii din Satu Mare au fost pur și simplu surprinși de performanța noastră. Ne sînt arătate fotografii care dovedesc aspra încleștare a oamenilor cu natura. Multe imagini arată sute de oameni salutînd inimoasa și neînfricata caravană. — Peste tot, oamenii salutau gestul fratern al oamenilor Doljului. De altfel, la Satu Mare ni s-a făcut o adevărată primire triumfală. Primul secretar al comi- AL. FIRESCU (Continuare in pag. a II-a) „Am fost acolo, la locul luptei“ XVAVAV.WV.W.'.V.V.VAVW.'AW.V.V.VAVAV.VWW.VÎ.W./.V^.VV 'AVaV.W.VAV.V.Vi.V.'AVA’.V.V.V.VA'AV^.W.W.V.W.W.V.V ■ . v:, .0 ::. ■ mmmm -X-ÎN Craiova. Peisaj edilitar ‘70 Foto : Gh. Florian I AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN um 28 MAI 1970 ANUL. XXVI 1 He, 78464 PAGINI 30 BANI Din toată inima Centrele de ajutorare a sinistraților s-au dovedit a fi puține pentru cei dornici să-și aducă contribuția la alinarea suferințelor celor atît de greu încercați de furia apelor. S-au mai deschis încă patru centre și se pare că va fi nevoie de mai multe. Se stă la rând, dar lumea așteaptă. Mii de «“ oameni vin să-și aducă ofranda. Costume, cămăși, pardesie, rochii, bluze, costumașe, perne, farfurii, tacîmuri, ghiozdane... Lucruri diverse de care este atîta nevoie într-o gospodărie la început de drum. La centrul municipal din strada România Muncitoare se aduc coletele de la cele 13 centre din Craiova. Găsești aici cele mai diferite lucruri. Multe sunt nelnouțe, altele aproape noi, spălate și călcate proaspăt. Aici se pregătesc eșaloanele ce pleacă spre Satu Mare. De mai bine de o săptămînă zeci de femei lucrează la sortarea și ambalarea obiectelor. „Multe lucruri poartă in buzunare scrisori de îmbărbătare adresate celor năpăstuiți“ — ne spune tovarășa Lenuța Zamfir, președinta Comitetului municipal al femeilor. Ne permitem să cităm cîteva : „îmbraca cu plăcere și nu te descuraja ! — Gelu“; „Pentru tine, coleg drag, care te afli acum în clipe grele. Toți copiii din țară sîntem alături de voi — Liviu Burnaz, clasa a IV-a A“ ; „Ție, care vei primi modestul meu dar, fți urez să fii tare, căci eu și toți copiii țării sîntem alături de voi“ — urmează numele și adresa cu rugămintea să scrie de ce mai are nevoie și să devină prieteni, să-și facă vizite. La centrul județean, alte zeci de femei inimoase lucrează la sortat și ambalat. Am întîlnit aici pe Alexandrina Badea, pe Penelope Bonzi, Maria Adamescu și multe altele. Sînt lucruri multe, la care femeile din Sadova, Teasc, Intorsura, au lucrat zile întregi. Sinistrații din Satu Mare vor purta cămăși de noapte oltenești cusute cu migalăii în nopți de veghe de țărăncile cooperatoare ale Sadovei și Intorsurii, vor cunoaște macaturile țesute la război de cele din Moțăței sau Giubega și o dată cu acestea, dragostea care ne leagă pe toți locuitorii acestei țâri. Din Braloștița, un om care a vrut să rămînă anonim, a donat un pat cu salteaua, pernele și lenjeria necesară . Dorina Barbu din comuna Teasc, care iubește așa de mult copiii, a cumpărat patru garnituri pentru noi-născuți pe p r care le-a însoțit de jucării. ! La centrele de colectare — așa cum se vede și din clișeul alăturat — munca continuă fără odihnă. Femeile recepționează, sortează, ambalează, expediază. Este contribuția oferită din toată inima la alinarea marilor suferințe pricinuite semenilor noștri de natura dezlănțuită. EL. ȚUICU Vizita tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU în județele Botoșani, Suceava, Neamț și Bacău Miercuri, dis-de-dimineață, în Iași mai stăruia încă atmosfera sărbătorească în care capitala Moldovei îl întîmpinase în ajun pe conducătorul partidului și statului nostru, tovarășul Nicolae Ceaușescu. De-a lungul bulevardului, mulțimea, care marți dupa-amiază în întreprinderile vizitate, în piața Palatului vibrase la unison aclamînd pentru partid, pentru politica sa marxist-leninistă, se pregătește acum să-i conducă la plecare pe oaspeții dragi. In persoana tovarășului Nicolae Ceaușescu, cei ce muncesc aduc un vibrant omagiu de dragoste și atașament forței conducătoare din patria noastră, nucleului de lumină și energie care condensează în el voința hotărîtă a națiunii de a înainta spre viitorul luminos, stegarului încercat al poporului, Partidul Comunist Român. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovarășii Emil Bodnaraș, Virgil Trofin, Emil Drăgănescu, Dumitru Popescu, Vasile Patilineț salută mulțimea care ovaționează. Comandantul gărzii de onoare prezintă raportul: Răsună acordurile solemne ale Imnului de Stat. După ce se înclină în fața tricolorului, președintele Consiliului de Stat, comandantul suprem al forțelor noastre armate, tovarășul Nicolae Ceaușescu, trece în revistă garda de onoare formată din militari, membri ai gărzilor patriotice și ai detașamentelor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei. Adresîndu-se celor de față, tovarășul Nicolae Ceaușescu aduce mulțumiri pentru manifestarea călduroasă făcută pentru <a partidului, pentru partid, și urează cetățenilor municipiului și județului Iași noi succese în activitatea lor. Elicopterul trece peste dealurile domoale și cîmpiile țării de Sus, ale Moldovei care în această însorită dimineață de mai depun mărturie pentru hărnicia locuitorilor de pe aceste meleaguri. BOTOȘANI. La sosire, oaspeții sunt întâmpinați de tovarășul Gheorghe Ghinea, prim-secretar al Comitetului județean de partid, de alți reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat. Intr-o mașină deschisă, secretarul general al partidului străbate orașul pe străzile căruia, cu mic, cu mare, aproape întreaga populație a orașului a ieșit să-l întîmpine. Conducătorii de partid și de stat vizitează Fabrica de confecții din oraș. Oaspeții apreciază pozitiv calitatea produselor fabricii și felicită colectivul de muncă pentru succesele dobîndite. Inginerul Ioan Floareș, directorul general al Combinatului textil, îi informează pe conducătorii de partid și de stat că muncitorii Fabricii de confecții au hotărît să suplimenteze angajamentul anual cu 1,5 milioane lei, astfel nncit pînă la sfîrșitul anului să dea peste plan o producție de 3,5 milioane lei. La locul de decolare a elicopterului, înainte de plecare, adresîndu-se celor prezenți, secretarul general al partidului le-a transmis un călduros salut din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat și a guvernului Republicii Socialiste România. In scurta vizită pe care am făcut-o — a spus tovarășul Nicolae Ceaușescu — am văzut una din întreprinderile orașului. In cincinalul următor se vor mai construi multe alte întreprinderi industriale, ceea ce va duce la dezvoltarea vieții economice și sociale, la ridicarea nivelului de viață al locuitorilor județului, îmi exprim convingerea că toți comuniștii, toți oamenii muncii vor depune eforturi sporite pentru a realiza planul pe acest an, că vor face totul pentru a înfăptui sarcinile ce le revin din programul elaborat de Congresul al X-lea al partidului nostru. Vă doresc noi succese, multă sănătate, viață fericită tuturor“. Cuvintele tovarășului Nicolae Ceaușescu sunt primite cu puternice ovații, cu urale. Se scandează „P.C.R. — Ceaușescu“. Vizita în județul Botoșani continuă. Elicopterul aterizează pe o pajiște de lângă comuna Bucecea. Sute de țărani cooperatori, intelectualitatea comunei, bucuroși de oaspeți, îi înconjoară cu dragoste pe conducătorii de partid și de stat, îi aclamă îndelung. Președintele cooperativei, Gheorghe Alexa, îi conduce pe oaspeți într-unul din sectoarele de bază, cel zootehnic. Discutând cu factorii responsabili ai comunei, secretarul general al partidului le atrage atenția că terenul comunei nu este judicios gospodărit, noile construcții ocupînd suprafețe mult , mai mari decit ar fi fost necesar și recomandă Consiliului să dezbată cu răspundere această problemă de mare importanță știut fiind că pămîntul este avuția întregului popor. înainte de a se despărți de locuitorii comunei Bucecea, secretarul general al partidului le-a spuss: „Am vizitat ferma zootehnică a cooperativei dumneavoastră. Am luat cunoștință de rezultatele bune, satisfăcătoare pe care le-ați obținut. Sper — de altfel și președintele cooperativei și șeful fermei au spus acest lucru — că producțiile viitoare vor fi mai mari. Două mii de litri de lapte, cu prevedeți, e bine ; dar trei mii e și mai bine. Cînd veți obține atît, vor crește și mai mult veniturile dumneavoastră. Vă felicit pentru rezultatele obținute în creșterea producției, a averii obștești, a bunăstării. Vă doresc ca în acest an, ca și în anii viitori, să obțineți rezultate și mai bune în dezvoltare, în înflorirea cooperativei dumneavoastră. Vă doresc multă sănătate și multă fericire“ (Aplauze puternice, orale , se scandează „Ceaușescu — P.C.R.”). ...SUCEAVA. Străvechea cetate de scaun a Moldovei îl primește astăzi pe secretarul general al partidului înfățișîndu-se privirilor ca un oraș modern, puternic, crescut falnic pe temelia puternică a industrializării socialiste. La sosire, oaspeții sunt salutați de Emil Bobu, prim-secretar al Comitetului județean de partid. In tribune, mii și mii de oameni, aclamă îndelung, scandează numele secretarului general al partidului. Cu zîmbete și flori, bucovinenii spun un emoționant bun venit iubitului conducător al poporului român. Ca și la locul aterizării elicopterului, și în oraș primirea poartă pecetea dragostei și atașamentului față de partid, a încrederii depline în politica sa internă și externă. Se vizitează Fabrica de tricotaje „Zimbrul“ — unitate modernă, înzestrată cu utilaje de înaltă tehnicitate. In ultimele zile, răspunzînd chemării de a ne înzeci eforturile pentru a depăși greutățile pricinuite economiei naționale de calamități, muncitorii de aici au hotărît să lucreze cu o capacitate zilnică de 38 000 de bucăți în loc de 24 000. Secretarul general al partidului, trecînd prin secțiile de bază ale Fabricii de piese de schimb, ia cunoștință de procesul de producție și recomandă să se urmărească în mod constant, cu și mai mare atenție decit pînă acum, reducerea consumului de metal, mai judicioasă folosire a maoșinilor. Totodată, arată tovarășul Ceaușescu, în întreprindere există condiții și forțe care fac posibilă extinderea producției de piese de schimb și în alte sectoare ale economiei decit industria materialelor de construcții. Tovarășul Nicolae Ceaușescu ia cunoștință cu satisfacție de faptul că inimosul colectiv de aici, reanalizîndu-și angajamentele inițiale, înțelege să-și aducă o contribuție sporită la diminuarea pierderilor pricinuite de inundații, economiei noastre, realizînd la producția globală și marfă 4,5 milioane față de 2 milioane angajamentul inițial. Se face apoi un scurt popas la noua și frumoasa casă de cultură din centrul orașului. La plecare, în aplauzele entuziaste ale miilor de cetățeni prezenți, tovarășul Nicolae Ceaușescu a spus : „In cursul călătoriei pe care am făcut-o în aceste două zile în județele Moldovei, am vizitat și două dintre întreprinderile orașului dumneavoastră. Ele ne-au lăsat o impresie plăcută. Am constatat că în aceste unități se desfășoară o activitate rodnică, intensă. De la ultima noastră vizită la Suceava, în orașul și județul dumneavoastră s-au petrecut multe transformări. în ce privește construcțiile, arhitecții au dovedit imaginație, au făcut lucruri durne. Orașul devine tot mai modern, mai frumos. Am văzut, de pildă, casa de cultură. Ne-a făcut o impresie bună. Vă prez ca și activitatea ce se va desfășura în acest lăcaș să fie la înălțimea cerințelor populației. (Continuare in pag a Ila) Ghindenii (sat ce aparține de comuna Malu Mare) are vechi tradiții în creșterea animalelor. Și totuși bilanțul realizărilor este departe de a mulțumi. E vorba, in primul rind, de producția realizată în anul trecut. Din planul de 1300 litri lapte pe cap de vacă furajată s-au obținut circa 900 litri, iar față de producția planificată pentru primul trimestru al anului 1970 (140 hl), au fost realizați, cu mare greutate, doar 40 hl. Faptul este cu atît mai grav, cu cit ne gîndim că producția de lapte planificată pe anul 1970 este de 900 litri pe cap de vacă furajată. Deci, mult mai mică față de cea din anul trecut. Dacă întrebi care sînt motivele acestei situații, justificările încep să țîșnească precum lăcustele prin miriște. „Animalele au ieșit din iarnă slăbite... Nu avem oameni pricepuți care să lucreze în zootehnie. Din efectivul de 160 vaci de lapte, peste 40 consumă fără să producă nimic. Pășunea pe care o avem este necorespunzătoare“. Și toate aceste rostite au seninătate justificări, tocmai de conducătorii și specialiștii cooperativei, care sunt retribuiți să organizeze munca, să lupte pentru apărarea și întărirea avutului obștesc ! Cooperativa din Ghindeni posedă 160 vaci, 240 oi, 71 boi de muncă, 40 capete tineret la îngrășat. De îngrijirea lor se ocupă 29 de oameni, din care foarte puțini cu dragoste de animale Ceilalți (ajutoarele) au fost investiți cu această răspundere, dar fără nici un criteriu. De aceea, actele de indisciplină se țin lanț. Redăm doar un exemplu: îngrijitoarea Stan Elena a lăsat baltă programul de grajd și a dispărut fără... urmă. Urmările sunt ușor de intuit : în ziua respectivă, vacile din lotul ei au fost mulse, cum s-a putut, de alți oameni. La fel au procedat și îngrijitorii Epure Petre, Vasilache Paraschiva, Dragomir Nastasia, Andrei Marin, care lucrau prea puțin timp la grajd, lăsînd vacile nemulse. De altfel, cantitățile de lapte obținute diferă de la o zi la alta, din cauză că, uneori, îngrijitorii nu mulg complet vacile sau nu le mulg de loc. Așa a procedat tînăra Tănase Gh. Maria care nu a muls nici un strop de lapte de la vacile pe care le avea in primire. Le „avea“, pentru că pină la urmă le-a... părăsit. Cum se explică aceste lacune, dacă nu tot prin neglijența consiliului de conducere, cit și a reprezentanților forurilor tutelare ? Am stat de vorbă cu fostul brigadier zootehnic, Stânei Ilie, acum ajutor al șefului de fermă, care a deținut o mulțime de funcții dar.......In momentul de față, deși s-a înființat ferma zootehnică — spunea el — la noi în zootehnie lucrează mulți oameni care nu se pricep la îngrijirea animalelor. Muncesc în „dorul lelii“ și numai dacă îi supraveghezi. Cum îi scapi din ochi, cum fac lucrurile pe dos. Dacă le spui ceva se supără și amenință cu plecarea. Așa că, deocamdată, MARIN ANCUȚESCU (Continuare în pag. a II-a) j.a C.fl.P. CHIPPENI ZOOTEHNIA —un sector frînart de vechi carențe ■/T % 7/ ^ <1 É. jungs ®? »U“ Iraiova — Partizan Tirana 0-1 (0-1) Craiovenii, ridiculizați 7 * pe propriul lor teren Aproximativ 20 000 de spectatori au părăsit ieri, dezamăgiți, tribunele stadionului „Central" nu atît pentru rezultatul nefavorabil înregistrat de studenți, cit pentru felul in care aceștia au fost ridiculizați de adversarii lor. De ce au pierdut craiovenii această partidă hotărîtoare pentru evoluția lor pe mai departe în Cupa Balcanică ? Singurul răspuns ce se poate da este următorul : pentru că n-au fost o ECHIPĂ. Formulînd o astfel de... acuzație, putem aduce nenumărate argumente. Unul dintre acestea se referă la apăsătoarea stare de apatie din care echipa n-a putut ieși nici un moment. In tot timpul partidei, doar doi dintre jucători s-au impus : Oprea, care a salvat cel puțin două goluri gata făcute și Bitlan, cu toate că o repriză a fost chinuit pe alt post. In rest, echipa a semănat cu o formație vlăguită, de divizie inferioară, ai cărei jucători n-au reușit, de cele mai multe ori, nici măcar să paseze corect. Fotbaliștii craioveni ne-au surprins, de asemenea, prin lipsa de Intuire a jocului echipei adverse. Spunînd acest lucru ne referim la faptul că studenții au recurs, in repetate rînduri, la maniera de a juca pe sus, în ciuda faptului că adversarii lor s-au dovedit superiori în jocul de cap. Ei au greșit și pentru că n-au încercat să se demarce continuu, pentru a evita întilnirile directe cu viguroșii lor adversari, care au aplicat un strict marcaj la om. In ceea ce privește pe oaspeți, ei au obținut o victorie pe deplin meritată și n-ar fi surprins pe nimeni dacă scorul ar fi fost mai mare. După părerea noastră, fotbaliștii craioveni au mult de învățat de la ei, mai ales în ceea ce privește dăruirea și pasiunea pe care le-au dovedit. Ei au datoria să ia exemplu de felul în care trebuie să se pregătească și să lupte o echipă căreia i se acordă credit să reprezinte țara într-o competiție internațională. Sub aspect tactic, albanezii au impresionat prin elasticitatea de ansamblu, în sensul că, după situații în care se apărau cu 6—7 oameni, ieșeau la atac cu 4—5 jucători. Singurul gol al partidei a fost înscris în min. 37 de către Ianku, la o greșeală a apărării noastre. Nejat Sener (Turcia) a arbitrat foarte bine. Craiovenii au folosit următoarea echipă : Oprea 8/8 — Niculescu 5/5, Deselnicu 6/6, Bitlan 7/8, Țană 4/4 (Mincă 5/5) — Strimbeanu 5/5, Ivan 5/5 — Martinovici 5/5, Niță 4/4, Bălan 5/5, (Neagu 5/4) Țarălungă 5/5. (Prima notă e acordată de antrenorul șt. Coidum.). C. POIANA